2,802 matches
-
sau universitară, în spațiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal, în ținutrurile urbane sau rurale, vrednic, veritabil și autentic slujitor în ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate și amestecate ori învolburate, în tot locul și în tot ceasul, totdeauna și pretutindeni!... Acesta este, pe scurt, în
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
schițe), două piese de teatru din care una în versuri, un roman, un caiet cu acrostihuri ... Locuiește în comuna Butea, județul Iași, fiind fondator și colaborator la revista locală "Orizonturi butene", până la trecerea sa în neființă. Gheorghe A. STROIA Membru ARA Referință Bibliografică: S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe
S-A STINS PE PĂMÂNT UN OM, S-A NĂSCUT ÎN CERURI UN ÎNGER: RĂMAS BUN, NĂZĂREL LUCACI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383723_a_385052]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > SINGURA VINĂ Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ai risipit privirea-n portativ Cu ochii tăi adânci de fica ploii Și-arând în gânduri timpul relativ Ai încolțit semințele nevoii . Și-ai prăvălit de sus cerul senin S-adapi speranțele să prindă viață Punând o picătură de venin Aprofundezi senzația de dulceață. Cu trandafirii înfloriți pe buze Dai foc la vise noaptea
SINGURA VINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383786_a_385115]
-
În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în: România Mare, Nr. 675-7, Buc. 2003 • Traian Băsescu. În: România Mare, Nr. 756, Buc., 7 ian. 2005; în: Clipă, Anaheim (SUA) 20 ian. 2005; în: Alo, București, ian
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
împiedici unu de altu, ori nu mai ajunge patu la amândoi..., - vrei să dormi și deranjează sonorul prea tare la teveu, că celălalt de lângă tine se uită la meci și n-aude cine a marcat golul..., ai vrut să-i arați tu golul dar dacă n-are lampa gaz nu s-aprinde nimic... - dacă pleci undeva nu mai știi unde te-ai dus, și te-ntorci din drum poate-ți aduci aminte... Semnele astea de bătrânețe nu apar așa oricum, ci
SEMNE DE BĂTRÂNEȚE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380312_a_381641]
-
niște texte în care elementele autentic folclorice sunt amestecate bizar cu altele, aduse la zi, actualizate. Ele ne pot evoca „vremurile de altădată”, adică anii 50 ai secolului trecut, în care „cântărețul popular” da glas versurilor „Du-du duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine / Face plugul de rușine” sau, „Badea urcă pe tractor/ Eu l-aștept plină de dor”. Aș vrea să cred că Grigore Leșe, care distinge între folclorul autentic și cel contrafăcut (folclor de „tip nou
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
care elementele autentic folclorice sunt amestecate bizar cu altele, aduse la zi, actualizate. Ele ne pot evoca „vremurile de altădată”, adică anii 50 ai secolului trecut, în care „cântărețul popular” da glas versurilor „Du-du duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine / Face plugul de rușine” sau, „Badea urcă pe tractor/ Eu l-aștept plină de dor”. Aș vrea să cred că Grigore Leșe, care distinge între folclorul autentic și cel contrafăcut (folclor de „tip nou”) nu a asistat
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
al Forschungstelle fur Weltzivilisation (1962-1966), institut întemeiat de prof. Arnold Bergsträsser. Pe tot parcursul acestei perioade continuă să se numere printre cei mai activi colaboratori ai publicațiilor literare ale exilului românesc și obține Premiului Academiei Romano-Americane de Arte și Științe (ARA). În continuarea unui Manifest pentru scriitorii de limbă română din afara României, publicat în nr. 33 (ianuarie 1979) al revistei Cuvântul Românesc, Horia Stamatu aducea în discuție necesitatea înființării unei Societăți a scriitorilor români din exil, societate ale cărei scopuri erau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Miracle, va avea loc pe 8 mai. Vă prezentăm principalele momente din prima semifinală, în ordine cronologică. Show-ul s-a deschis cu Emmelie de Forest, câștigătoarea de anul trecut, care a adus din nou pe scena piesă Only Teardrops. Aram MP3 din Armenia a spart gheață cu „Not Alone“, o balada cu influențe dubstep ce i-a evidențiat sensibilitatea și vocea puternică. Letonia a preluat ștafeta, iar tinerii din trupa Aarzemnieki au adus bucuria și umorul odată cu „Cake To Bake
Prima semifinală Eurovision 2014: Care sunt cele 10 ţări calificate în finala Eurovision [Corola-blog/BlogPost/93727_a_95019]
-
adeseori te frâng, dar nu-nceta să fii fierbinte și dă-mi răgaz ca să mă strâng din risipiri, cu luare-aminte. Simplu acord Și când pari învins, ești doar în afară. Multe biruinți porți în cochilie. Că inima ta îngerii o ară nu se prea știe. În zadar încerci să urci everesturi care în dorinți sunt tot mai departe. Din ce mai aduni, doar de biete resturi de-un timp ai parte. Tu simplu acord, te-ai vrut simfonie plină de mister
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
aragaz și butelie, mai gătea ea și uneori mă mai invita la masă. Făceam și eu câte ceva pentru mic dejun sau cină, m-am descurcat, nu am murit de foame. Nu se vede că m-am mai îngrășat? - Da, nu arați așa de rău cum mă așteptam. Eram disperată că nu știam cum te vei descurca printre străini. Soarele a început să devină din ce în ce mai supărător. Veronica se simțea obosită, așa că au hotărât să se întoarcă în centru, pentru a merge la
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
nici acolo nu-mi ajunge. Atunci...acasă! Ah, banii ăștia, niciodată nu-ți ajung!... Și pentru colindători? Asta-i bună! Să stea acasă, să nu umble haimanale prin blocuri și tramvaie... Și roiurile de viespi-socoteli (con)jugate cu tăunii-gânduri negre arau și pârjoleau frunțile călătorilor, tot mai încrețite. În acest răstimp musculițele-gânduri bâzâiau în căpșorul Floricicăi: „Să cânt, să nu cânt? Cânt sau nu cânt? Acum, acum, până nu se apropie tramvaiul de cealaltă stație. Acum ori niciodată, bâzâi un bărzăune
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos iar la mezat și prezent bucșit cu bube îngeri scoși vai la arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: La sat veșnicia
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la Romă. În sanscrita cuvântul aria, a ria înseamnă popor de pe văi, de pe maluri de râuri, de aici arian, care ne dă cuvântul a ara, indicând prelucrarea pământului de către arienii primii plugari. Între arieni se deosebesc triburi cu denumirea rămân, riman, rimin, rahman, ramaian, ariman, arimin, arumin, etc. În Pen. Balcanică încă mai există o populatie care se cheamă arman, armin, rumun, arumun. În India
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
I în re minor“ de Serghei Rahmaninov. Acestora li s-au adăugat ca bisuri și într-o ghirlandă de splendori ,,Dans Ungar“ din baletul ,,Lacul Lebedelor” de P.I. Ceaikovschi, ,,Dans Spaniol” de Alberto Jimenez și ,,Dans” din baletul “Gaianehi“ de Aram Haciaturian și în varianta pentru trompetă și orchestră “Hora Staccato” de Grigoraș Dinicu într-o interpretare de elită. Sunt și în muzică momente cu totul memorabile pe care le poți întâlni rar chiar într-o viață, și Vladimir Spivakov la
Orchestra Națională a Rusiei by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83429_a_84754]
-
am realiza odată o adevărată Societate a oamenilor de litere din țara românească?!" Apelul lansat de Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel a fost susținut și de Ilarie Chendi, prin articolul intitulat, de asemenea, Un congres al scriitorilor, apărut în }ara noastră din 26 iulie 1909, în care recomanda: "Cei ce au pornit cu gândul ca acest congres să se țină, n-au decât să-și asocieze câțiva tovarăși pentru facerea pregătirilor necesare și, la toamnă, când se reiau de obicei
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Bucur }incu, originar tot din Rășinari, publicate și comentate de Ion Vartic într-un volum apărut în 1995, în Biblioteca Apostrof din Cluj-Napoca. Zbuciumul existențial din perioada tinereții a fost mărturisit de Emil Cioran în scrierea sa intitulată Mon Pays (}ara mea), datând de prin anii 1950, publicată mult mai târziu, în 1995, la Gallimar, cu un cuvânt înainte de Simone Boué, tradusă în același an de Gabriel Liiceanu și apărută la Editura Humanitas. Ca și alți tineri intelectuali din generația sa
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
să conteste faptul că cei 48 de ani, în care Regele Carol I a condus destinele țării, au schimbat fața României. În nici o jumătate de secol, o țară cvasi-feudală, subdezvoltată, aflată încă în căutarea propriei identități (unirea Principatelor Moldova și }ara Românească avusese loc cu numai șapte ani înainte) a ars mai multe etape ale dezvoltării dobândind, la sfârșitul perioadei, statutul unui Regat modern, pe cale de a se sincroniza, din toate punctele de vedere, cu civlizația europeană a acelor timpuri. La
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
mentală, Vasile Proca dă frîu liber unui grotesc cu rol de antidot. Verva antipatriotică, prezentă și la alți poeți, bunăoară la Mihail Gălățanu, spală, aidoma unui jet energic de apă, impuritățile demagogice care s-au aglomerat asupra conceptului făcîndu-l insuportabil. "}ară tristă, plină de umor" e tratată în liniile unei caricaturi extrem de corosive ce "argumentează" respingerea agasantelor clișee: "Raiul acesta cu miros de cîine e țara asta: / la mulți ani angoasa mea! Locuiesc / în numele tău, față de melc obosit: / cu ziarul ud
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
naște prezentul din fereastră", iar lehamitea îți este "doctor de familie devreme ce îți prescrie droguri prosociale", patriei i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care crește și mă acoperă" (}ara mea). În contul dispoziției sfidătoare care-l specifică, Vasile Proca abordează și tema tavernală. "Cîrciuma" reprezintă un topos al învolburării iluziilor, al sumețirii fie și himerice împotriva mediului dezamăgitor. Mărturisind că "trebuie să mă fac martorul unui plăcut infern", autorul
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
Covrig Roxana Potrivit documentelor depuse la Oficiul Registrului Comerțului, nici Elan Schwartzenberg și nici copiii lui Sorin Ovidiu Vîntu nu se mai regăsesc că acționari la Realitatea Media SĂ. Noii acționari sunt Cozmin Gușa și Măricel Păcuraru. Documentele arară că licență audiovizuală a televiziunii de știri Realitatea TV a fost modificat pe 8 martie 2013. Asociatul majoritar al Realitatea Media SĂ este societatea Strategies Research Investments SRL-86%- ai cărei acționari egali sunt: Cozmin Gușa și Măricel Păcuraru. Ceilalți asociați
Realitatea TV are acționari noi. Vezi cine sunt by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79850_a_81175]
-
magistratura statului african. Preocuparea cinegetică rămîne la el marginală, dar scrierea sa din 1900, reluată și întregită în 1934 (Nopți și zile în Africa ecuatorială. Amintirile unui fost judecător în Congo belgian), nu exclude impresiile percutante privind fauna acelor meleaguri: "}ara elefanților cu dinți de cîte 50-90 kilograme - sper să mă întorc cu cîțiva din acești dinți -, a hipopotamilor care se plimbă în turme de cîte o sută, a bivolilor sălbatici, a maimuțelor, a crocodililor de cîte 5-6 metri, cari se
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
locul ei nu poate fi integral suplinit, iar acest bărbat de un devotament exemplar este conștient de acest lucru. Thomas Ciulei înregistrează toate acele mișcări pe care le marchează ceasornicul familiei obișnuite, se pregătește masa, animalele sunt hrănite, cîmpul este arat și semănat, se face curățenie, sărbătorile sunt onorate cum se cuvine, familia se reunește în jurul mesei. În acest calendar emoția intervine spontan, firesc, în trei secvențe diferite reluînd aceeași scenă, scrierea unei scrisori adresate mamei, scrisoare care conține toate acele
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
întoarseră fără măcar să fi dat un foc, ducînd cu dînșii numai amintirea culeasă în mijlocul fiorilor de spaimă despre mijlocul ciudat cu care se ucid urșii în țara noastră patriarhală." O nouă întrupare a motivului ne întîmpină la Mihail Sadoveanu, în }ara de dincolo de negură. Un boier moldovean, stăpîn al unor păduri întinse, vine într-o iarnă la vînătoare de urși însoțit de un prinț indian. Un pădurar bătrîn, moș Calistru, îi călăuzește pînă la vizuina unui urs, căreia îi pecetluise intrarea
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
aleasă, muzică de vis, magie picurată-n cuvinte. Răuvoitori ce-mi află de năpastă spun că sunt laș, ori și mai rău, poet nenorocit, cu soartă proastă, aidoma cântecului său. Ce tată, ce bunic de soi avea! Degrabă-ar fi arat și câmpuri zece" (Vorbește lumea pe sototeala mea). În arta poeziei însă nimeni nu mă-ntrece. Pierderea ta pe cuget m-apasă, cântecu-mi pentru totdeauna s-a dus, jelesc împreună cu marea furioasă când ceața vine pe valuri de sus. Fără
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]