434 matches
-
ce nu vrea să-nvețe, Că vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzură zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui, Ploi de-arabescuri în foșnet de gând Mosc risipește în ochii căprui. În mine uitat, în tine pierdută, Vâltoare de brumă-n amestec de tei, Trestii de jar, în prăpăstii de iută, Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ce nu vrea să-nvețe,Că vară-i plecată cu turme de miei,Lotuși de vis, în cui de tristețe,Pe colțuri de stele îi spânzură zei.Chipuri de vânt pândesc suspinând,Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui,Ploi de-arabescuri în foșnet de gândMosc risipește în ochii căprui.În mine uitat, în tine pierdută,Vâltoare de brumă-n amestec de tei,Trestii de jar, în prăpăstii de iută,Ecou prin vitralii de albi porumbei.Tumult și risipă, neliniști de veghe
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de diamante și intarsii de raze orbitoare, multicolore. Pereții erau tapisați cu brumă și flori de gheață. De tavan atârnau policandre uriașe din țurțuri de diamante care umpleau sala de lumină. Pardoseala era din bucăți de gheață șlefuită, dispuse în arabescuri cu mii de irizații orbitoare de diferite nuanțe. O oglindă uriașă atârna pe un perete din fața tronului împărătesc și altele pe plafon, care creau reflexe multiple. Sala părea infinit de mare, namilele păreau mai multe și mai mari de cât
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Floarea-soarelui zâmbește printre spicele de grâu, Soarele-și alinta chipul pe oglinzile de rău, Evantai de aripi albe își desfac în arc de cercuri Pescăruși fără de număr, brăzdând cerul cu-arabescuri. Stau sub clopotul amiezii ostenite-n veac nebun Antagonice dorințe refugiate-n vis postum Și-n ostrov de gânduri dense trec gondolele cu fluturi, Umbre urca treaptă zilei amintind de începuturi. De prin veri, de nicăieri joc abandonat mă cheamă
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
și melodii de dor. Atunci, vioara lui plângea cu note picurate în suspinuri, se tânguia la atingerea ușoară cu arcușul. Cu note înalte sau abia șoptite, arzătoare, făcea declarații de iubire, pentru ca apoi, să zvâcnească prin note zglobii, șugubețe, în arabescuri jucăușe. Și ce voce minunată avea!.. Cum ducea el arcușul pe corzile viorii! După cum erau cuvintele cântecului, arcușul aluneca lin pe corzi, ca o dulce mângâiere și vioara îi răspundea alintându-se drăgălaș. Apoi, la o zvâcnire fermă a arcușului
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
omului. Astfel, se produce conștientizarea apartenenței la luminozitate. Remarc agonia, insurmontabilele zâmbete stoarse, colective. Baby, văd blocajele secolului în stare embrionară. Raționalul se lasă parcă sabotat de irațional, iar haotismul patogen sabotează nudurile de vată. Pe șevalete de gumă stradală, arabescurile monocrome s-au desacralizat. Zmângălim anodin prezentul, de parcă devitalizarea ne-a păpat apendicele dinamicului. Politicul a devenit amantul părăsit , făuritor de arsură ionică al măduvei tale, baby! Of, am început a adora opozabilititățile , căci ele îmi mai mențin încă echilibrul
SEDU-MĂ DEPRESIV, BABY! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372383_a_373712]
-
lumineze cărarea Crăiesei Zăpezilor... Și streșini se-mpodobesc în noapte și ne surprind, spre dimineață, cu-a lor dantelărie plină de vii sclipiri într-o feerică lumină. Îmi plac dantelele clădirii ce-n evul mediu a fost clădită, dar și arabescul oriental, mai ales dacă e desenat de picioarele gingașe și greu de stăpânit ale unei balerine ce lunecă precum un fulg în lungul scenei... Nu pot uita cum timpul zboară când uit privirea să-mi întorc din largul mării înspumate
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346493_a_347822]
-
găzduiți membrii casei regale sau oaspeții. Săgeata Albastră e vila prințului Nicolae, al doilea fiu al reginei și mezina, principesa Ileana. E construită pe o pantă, astfel încât are la vest trei etaje, iar la est doar unul. Mobila sculptată cu arabescuri și ușile din lemn masiv au fost aduse de regină de la palate vechi din Orientul Îndepărtat. La parter se află un tablou al unei sirene, iar regina Maria își amintește cum mama sa, Maria Alexandrovna, fiica țarului Alexei al II
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
se așezară în jilțurile aurite, fiecare după rang, în jurul unei mese ovale, uriașe, placată cu aur și pietre scumpe. Într-un capăt al mesei, pe un piedestal înalt, cu trepte de argint aurit, era așezat tronul împărătesc, din aur, cu arabescuri și încrustații de safire, rubine și diamante. Tronul împărătesc și treptele piedestalului erau învăluite în nori albi, străpunși de fulgere și limbi de foc, care țâșneau din tron atunci când se mânia împăratul. După ce se adunară toți marii dregători, apăru și
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ca la un concert de Mozart nu mai aud nimic decât sunetele liniștitoare, în propriul trup ascult într-o catedrală cu orgă transpus în fantezia divinității. Înaltele ogive, arabescurile sculpturale îmi dau măreție gândirii. Ies din mine pe porțile grele de unde mă recuperează prezentul în mișcarea turbată a străzii. Plec spre incertitudine prin lumea cuprinsă de nădejde și teamă, îmi împart clipele pe un cadran de ceas, aștept zile
INCOGNITO de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376122_a_377451]
-
sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească a stadionului Portul Roșu. Era sărbătoare veșnică în Galați, galeria cânta mai frumos ca la operă, iar vedetele dragi împleteau pe gazon arabescuri uimitoare. La un moment dat nu ne mai interesa scorul, ci spectacolul, care era din belșug. Vasile venise de la Tecuci, era baiatul unui om al stadionului de acolo, nea Mitică, care oferea mereu spectatorilor gogoși calde. Era adolescența și tinerețea
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
același univers de flori, de soare, de forme visate cu acul și ața sau iglița, revărsate în mirifice irizații de culori și nuanțe. În acel câmp de culori, ascunsă discret într-un colț, monograma iubitului, o literă din flori și arabescuri. Când batista cu monogramă era strigată la Govie, roșie ca focul, fata înfrunta zâmbetele ironice sau cuvintele răutăcioase ale celor din jur: -Pentru cine o făcuși, fă? Aaa...mucosul de Gheorghiță!...ha, ha, ha! -Chiar i-o dai, fă? Biata
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
avut preocupări constante și adânci pe tărâm literar. Așa se face că a debutat literar cu versuri în revista Luceafărul (1977) și editorial cu volumul de poezii Ceasuri de îndoieli (1994). A publicat următoarele volume: Ceasuri de îndoieli, poezii, 1994, Arabescuri - eseuri, 1995, Detașare într-un spațiu dens - poezii, 1995, Individualitatea destinului - eseuri, 1996, Spațiul din neliniști - poezii, 1998, Ochiul de lumină - poezii, 2000, Suferințele unui redactor - roman-jurnal, 2006 și Neliniști prin timp - proză, 2010, înscriindu-și numele și în mai
VIRTUTEA LITERARĂ LA CRAIOVA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369254_a_370583]
-
verde. Dar sufletul așa mă-ndeamnă Spre secole-n uitări pierdute De parcă gâștele în toamnă Fug înspre sud pe întrecute. Și zângănesc meridiane Împleticindu-se ca ițe, Iar vremea curge prin găvane De beznă-n zbor de albilițe. Se-ncurcă arabescuri scrise Cu un abac de rațiune... Eh, vise, vise, vise vise Vă mulțumesc pentru minune! Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Poem asiatic / Victor Bragagiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
POEM ASIATIC de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377676_a_379005]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CLIPE SFINTE DE CRĂCIUN Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O noapte, fără somn, în gânduri e-adunată, În arabescul bradului, alb de vată ninge! Tristețea mea -de dor- prin sărbătoare e plecată, O simt, parcă, prin abur și știu cum mă atinge... Ostenită, lumina pâlpâie-n lumânare, Noaptea împodobită e-un fel de paradis. Trecutul despletește, în mută așteptare
CLIPE SFINTE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377763_a_379092]
-
lambivano le mie gambe?! Quante volte ho bruciato alle porte del mare ricordi-smarriti-fiori-di-sogno-avvizziti în silenti echi e tranquille-angosce disfatte nell’alveo del sonno dall’insonnia ?! DE CÂTE ORI? De câte ori am pandit visele tale în visele mele? și am văzut umbră iluziei în arabescuri stelare când valurile-mi sărutau picioarele?! De câte ori am ars la porțile mării amintiri-rătăcite - flori-de-vis-ofilite în tăcute ecouri și liniștite-neliniști sfărmate-n albia somnului de nesomn?! versiune în limba italiană: Geo Vasile (din vol. în curs de apariție ÎL SILENZIO DELLE
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
D. Vatamaniuc, Magdalena Popescu). D. Vatamaniuc notează că Amintirile sale "și-au cucerit recunoașterea" prin referirile lor de "istorie literară și de evocare a personalității marilor noștri clasici"25. Iar Mircea Popa îi caracterizează stilul sobru "lipsit de înflorituri și arabescuri inutile" care inaugurează "realismul obiectiv al scrisului românesc"26. Pe aceste motive nu putem lua în seama rândurile comercial aventuroase dintr-o "Istorie secretă" a Sătmarului 27 în care se scrie că "tipograful care a cules manuscrisul lui Slavici" nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lui Geo Bogza, Perspective..., prezentată în ședința plenară din 25 februarie 1949, este simptomatică. Pornind de la derizoriul propagandistic al unui eveniment minor, scriitorul construiește, obedient, o utopie radical ruptă de literatură, a cărei inconsistență nu poate fi camuflată de nici un arabesc stilistic. Dincolo de „pitorescul” situației, relieful conturat de o asemenea retorică astupă orice libertate stilistică, impunând o poetică emfatică a triumfalismului și entuziasmului deontologizat, ce va marca literatura noastră până la popasul vremelnic al „dezghețului” ideologic situat între instaurarea „regimului Ceaușescu” și
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Doamna lui Ieremia de N. Iorga și Idiotul, dramatizare de Arcadie Baculea, după romanul omonim al lui Dostoievski. La „Cronica literară”, Gh. I. Chițibura și V. Cernăianu comentează volume de Al. Lascarov-Moldovanu (Cohortele morții), C. Argintaru (Agonia soarelui), Const. Jaleș (Arabescuri), Ion Dongorozi (Țucu) și A. C. Calotescu (Duel de epigrame). Alți colaboratori: Al. Popescu-Telega, Octav Sargețiu, Virgil Tempeanu, Al. Constantinescu, Daniel Aramă. A.S.
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
s-a întâmplat pe neașteptate pe palierul ce se legăna în mijlocul stepei a semănat cu încântarea unui copil care, după o îndelungă cercetare zadarnică, descoperă în liniile încurcate savant dintr-un desen un personaj sau un obiect ascuns. Îl vede, arabescurile desenului capătă un nou sens, o nouă viață... Așa era și cu privirea mea interioară. Deodată, am văzut! Sau, mai degrabă, am simțit cu toată ființa mea legătura luminoasă care unea clipa aceea plină de unduiri irizate de alte clipe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în perspectivă; trebuie ca mai întîi să notăm diferențele pentru a descoperi caracteristicile." Așa face mediologul, înlocuitorul care fură de la istoric pentru a alcătui o antropologie a transmisiei: adună cele mai disparate observații pentru a scoate în evidență permanențele. Confruntă arabescurile pentru a reliefa trama continuității creatoare, proprie speciei umane, despre care se știe însă că nu merge de la sine și că poate întîlni suficiente obstacole (se vorbește, în acest caz, de tulburările de personalitate) pentru a provoca, în consecință, salturi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grădini filosofice în particular și a grădinii filosofice în general. *** A citi Eseurile. Care ediție este de preferat când intenționezi să-l citești pe Montaigne integral? Pentru că textul nu-i chiar foarte accesibil, și gândirea lui Montaigne se manifestă în arabescuri și volute, rareori în linie dreaptă, cu excepția formulelor care pot fi luate drept niște aforisme într-o ceață barocă - și chiar manieristă. Și gramatica și sintaxa pun probleme. De ce să mărim dificultatea păstrând ortografia din epocă? Care anume rațiuni ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne informeze cinstit asupra savorii și a arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care se cunoșteau între ei, își vorbeau, frecventau aceleași mese, aceleași cursuri și aceleași figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dramatice sau literare. Alte două compoziții de gen, Aur negru (1930) și Luciditate (1931), n-au trezit interesul teatrelor sau al criticii de specialitate. De o atenție oarecum binevoitoare s-au bucurat, în schimb, câteva plachete de poezie: Icoane (1928), Arabescuri (1929), Liniște (1934), Versuri (1934), Versuri (1942). Se adaugă un volum de proză scurtă, Cu duhuri rele (1928), fără ecou în epocă. În „Crainicul” (Târgu Jiu, 1931), J. publică un fragment din Jertfa îngerilor, roman pe care îl anunța și
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
discretă a poeziei bacoviene, dar în ansamblu lirica lui J. rămâne una minoră, cantonată în surse și formule uzate prin folosire îndelungată. SCRIERI: Vechiul refren (în colaborare cu Gh.I. Chițibura), Cluj, 1926; Icoane, Craiova, 1928; Cu duhuri rele, Craiova, 1928; Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]