438 matches
-
experienței. Băile de femei din țările islamice, hammam-ul din Maroc, de exemplu, sînt adevărate herbariumuri care oferă clientelor plăcute halucinații printr-un amestec subtil de arome și transpirații. „Nici nu vă puteți imagina“, exclamă autorul Artei Lăutului, „interioarele pline de arabescuri! Parfumurile!“ Wakefield nu poate. El de abia mai poate să citească; ochii i se Închid postorgasmic, mintea se lasă În ghearele plăcerii. Sandina Îl găsește moțăind și Îl Întinde blînd pe canapea, unde adoarme. — Vai, Sandina, e doar un turist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu vocea asta mătăsoasă. Și-așa mi-era destul de frică. Dacă începea să se comporte ca un arhi-seducător, atunci îmi luam valea. Nu mai rămânea decât ca Adam să-și schimbe blugii și tricoul cu un halat din mătase cu arabescuri și să se fâțâie în jurul meu ținând în mână un portțigaret din onix. Nu sunt emoționată, am scuipat cuvintele. Sunt de-a dreptul îngrozită. —De ce? m-a întrebat el mimând surpriza. Nu gătesc chiar așa de rău. A, deci așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
apărau ca un bastion. Doar după douăzeci de pași, înțelegeai trucul: nimeriseși la interval, în interstițiul dintre două rânduri de case, ca în blatul unui tort. Locul părea ferit, mișcat, podeaua se deplasa odată cu tine. Pereții hotelului fuseseră crestați cu arabescuri de marmură albă, tavanele pictate cu îngerași și femei cuvioase, care se reflectau în cimentul bleu. Călcai cu grijă, ca într-un muzeu al oglinzilor instalat într-o catedrală. Spațiul respira de atâta istorie: cine știe ce tratate fuseseră semnate aici, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
odihnitor. Sânii oranj ai femeii înroșeau mănușile de catifea, degetele părăseau tabloul, atingându-ți plăcut curbura pupilei. Călcai pe mochetă și tabloul se deplasa odată cu tine, fără un sunet. Dacă vroiai să te plimbi pe hol, te însoțeau frizele și arabescurile tavanului, cu fetițe și amorași moțăind printre lauri. Lângă ele, sticla și nichelul jucau în luciri stinse, gândite să ascundă sau să oglindească părți din desen. Austrieci, flamanzi, valoni, nemți își dăduseră mâna aici, combinând priviri, istorii și-arhitecturi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și un cearceaf de noapte Împăturit. Pesemne acolo dormea tânărul sclav, se gândi el, În timp ce ochii Îi căzură peste marginea unui codice care răsărea de sub cearceaf. Curios, se aplecă peste rogojină, Înșfăcându-l. Era un codice cu miniaturi, În care arabescurile caracterelor se Îmbinau armonios cu decorațiunile de pe margini. Tânărul Îi urmărise mișcările cu teamă. Dante Îi interceptă privirea când Își ridică ochii pentru a-l Întreba. - E o carte de preț, păgânule. Cum se intitulează? - E povestea unui vis. Kitab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fereastră, o banchetă înclinată, foarte alunecoasă, cu marginile sculptate, acoperită cu perne brodate în modele unduitoare verzi și cenușii, o oglindă mare, scumpă, gravată cu o fântână din cristal mat, și o masă cu tăblia de cristal, susținută de un arabesc din metal. Garnitura plată, capitonată, alcătuită din canapea și două fotolii de culoarea făinei de ovăz era de asemenea originală, ca și un set de vaze înalte, mov cu toarte stropite. Casa nu era prea mobilată, cu excepția unor piese curioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne informeze cinstit asupra savorii și a arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care se cunoșteau între ei, își vorbeau, frecventau aceleași mese, aceleași cursuri și aceleași figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Mai ciocăni încă o dată și apoi răsuci clanța sferică. Ușa se deschise fără zgomot, lăsând să se vadă un coridor slab luminat, săpat în lemnul trunchiului. Pereții natur, dar șlefuiți impecabil, aveau un luciu mătăsos. Textura fibrelor lemnoase desena un arabesc complicat, amintind de cea a mahonului, dar culoarea era închisă ca a lemnului de nuc lăcuit. Toate fură înregistrate de Gosseyn dintr-o privire. Totuși șovăia încă. Ar fi fost pur și simplu o prostie din partea cuiva care vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o veste atât de importantă cu o asemenea lipsă de responsabilitate și de considerație față de sentimentele lui. Agentul imobiliar Își privea ceasul și se temea ca nu cumva, dintr-un moment În altul, să apară și ceilalți clienți. Soarele desena arabescuri de lumină pe parchet - pereții imaculați, casa aceasta atât de frumoasă și atât de goală. Când Maja Îi trecu pe dinainte, Aris Îi Întoarse spatele și trecu În salon. Un fiu, nu reușea să se gândească la altceva. Dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
muzical, desigur), se spune că prințesa dansează-n contratimp. Pedeapsa-i e, atunci, un contradans: răstimp în care are de plătit cutare gaj sau o amendă (mică) unui paj. Menuetu-i dansul cel mai prețuit, dar nici cadrilu-ncrucișat, pavana, ca și arabescul, nu-s (dimpotrivă!) de disprețuit. Alte dansuri: twistul fals, valsul trist și paso-doble. Java, jerkul, samba, mambo, conga, tango și fadango. Patinada, unul din cele mai riscante, trepidansul, dans ultranervos, și, cel mai iute, looping-pongul. Snobinella, recte dansul prințeselor selecte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
în engleză din lirica populară, dar și din Eminescu, Alecsandri, D. Anghel, Panait Cerna. Câteva poezii ale lui F. sunt incluse în antologia 60 scriitori români de origină evreească (1935), realizată de S. Podoleanu. Un al doilea volum de versuri, Arabescuri, va apărea în 1937, la distanță de un deceniu de primul. Semnând și cu pseudonimele H. Libanon și L. Feru, este prezent de-a lungul timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
dar nu e lipsit de gustul imensității mării, unde ,,un cer e totul”. În lirica erotică, sentimentul are densitatea materiei: iubita cântă la clavir ,,între maldăre de flori”, trupul ei condensează toate florile, îmbrățișările au drept ambianță floralul, vegetalul. În Arabescuri, vitalismul cedează melancoliei, la F. devenită boală a exilului. El evocă o prăvălie newyorkeză unde muncitorii români își hrănesc iluziile și speranțele cu veștile de acasă, cu ziare și calendare românești, în atmosfera plină de fum și de sonoritatea răgușită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
unor poeți români, traduse și însoțite de biografii esențiale, cu valoare de antologie. SCRIERI: Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, București, 1926; The Development of the Romanian Novel, New York, 1926; The Development of the Romanian Poetry, New York, 1929; Arabescuri, București, 1937. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, I, 73-75; Lovinescu, Sburătorul, I, 308; Lucullus [M. S. Faust-Mohr], Peste ocean, RP, 1921, 1102; D. Anghel, Poetul Leon Feraru, ALA, 1924, 189; S. Grossman, Leon Feraru, ,,Curierul israelit”, 1925, 39; Perpessicius, „Maghernița veche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
și alte versuri din anii tineri”, UVR, 1926, 5; Aderca, Contribuțiii, I, 594-595; Mihai Ralea, ,,Maghernița veche și alte versuri din anii tineri”, VR, 1926, 1; Romulus Dianu, ,,Maghernița veche”, RP, 1926, 2513; Podoleanu, 60 scriitori, 107, 108-112; Pompiliu Constantinescu, ,,Arabescuri”, VRA, 1937, 474; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 126-127; Predescu, Encicl., 318; Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 937; Scrisori către Camil Baltazar, București, 1965, 53-61; Constantin Crișan, Leon Feraru - edite, uitate și inedite, ST, 1970, 6; Ciopraga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
grădini filosofice în particular și a grădinii filosofice în general. *** A citi Eseurile. Care ediție este de preferat când intenționezi să-l citești pe Montaigne integral? Pentru că textul nu-i chiar foarte accesibil, și gândirea lui Montaigne se manifestă în arabescuri și volute, rareori în linie dreaptă, cu excepția formulelor care pot fi luate drept niște aforisme într-o ceață barocă - și chiar manieristă. Și gramatica și sintaxa pun probleme. De ce să mărim dificultatea păstrând ortografia din epocă? Care anume rațiuni ar
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția între cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne informeze cinstit asupra savorii și a arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care se cunoșteau între ei, își vorbeau, frecventau aceleași mese, aceleași cursuri și aceleași figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care ,,aerul încins de soare tremură vaporos ca aburii transparenți ce plutesc peste un lichid care fierbe", malurile înalte ale râului cu pereții ,,abrupți și plini de iregularități fantastice" în care ploaia ,,sculptase șuvițe lungi de crăpături fine ca niște arabescuri, însă hidoase ca niște plăgi rău cicatrizate" care devin ,,adevărate zdrențe din carnea lutului, răni oribile și beante", pe de-o parte, iar pe de altă parte, odaia, a cărei ,,intimitate caldă și primitoare se filtra din pereți, prelingându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
série noire: de pe la jumătatea cărții știm ce s-a întâmplat și cine sunt făptașii. Rămâne doar să aflăm cum vor fi anihilați. E o slăbiciune a lui Parker, desigur, dar trebuie să recunoaștem că subiectul însuși nu îngăduia prea multe arabescuri narative și strategii retorice. Autor inteligent, el a găsit însă mijloacele de contrabalansare a precarității intrigii. Unul dintre ele este apelul frecvent la secvențe din romanul lui Chandler. Altul - insistența asupra prezentării galeriei de personaje nou-introduse în scenă. Relevant pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ca trăsătură manifestă a virilității stilistice) este obținută printr-o topică directă, deseori simplificată până la elipsa verbului. Această tendință parcimonioasă a scriiturii, deseori semnalată de exegeză, poate fi considerată, pe drept cuvânt, marcă a stilului polemic arghezian. Când însă desenează arabescuri ideatice, paragraful se dilată până la prolixitate, etalând un narcisism al expunerii ce trădează intenția de a se singulariza și de a domina schimbul de idei. În planul argumentativ, avem de-a face cu argumente punctuale (uneori chiar numerotate, pentru a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dezlânări, jocului savant de asimetrii, efectelor bizare și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență de cursul previzibil al mișcării sale, schimbându-și direcția în mod neașteptat, imaginea însăși a unei libertăți nestăpânite, a unei figuri a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element definitoriu al reprezentărilor, prin excelență, decorative. El insistă asupra sublinierii funcției vitale cu care este investită curba liniei melodice în contextul declanșării stării emoționale. Astfel, elementul ornamental va fi absolvit de orice semnificație plastică, existând prin caracterul său
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Viñes, Estampes vor aduce confirmarea reorientării spre noi mijloace de expresie ale limbajului muzical, dar și redimensionarea orizonturilor universului său estetic. Marcat de virtuozitatea artei japoneze, Debussy dă glas unei noi concepții ornamentale de structurare a discursului, reflectată în natura arabescurilor decorative și rafinate ale Pagodelor, figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach o descoperim într-unul dintre articolele sale, în care ne apare subliniată cu insistență funcția vitală ce o îndeplinește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach o descoperim într-unul dintre articolele sale, în care ne apare subliniată cu insistență funcția vitală ce o îndeplinește curba liniei melodice în crearea stării emoționale. Este un elogiu adus concepției de „linie în sine”, elementului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune necesitatea sublinierii lor în mod deliberat. Astfel, se urmărește receptarea discursului ca un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]