674 matches
-
votanți (cei cu o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tinzând să scadă; Harold et al., 2004, p. 41; Denver, 2003, p. 74; Dalton, 2002, p. 184). Anexe Grafice și tabele Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 1. Încrederea în principalii actori la nivel local Câtă încredere aveți în... Mare și foarte mareRangIndice încredere ș0; 100ț Rang ...primarul orașului? 49 3 58 3 ...consilierii locali? 29 8 47 6 ...angajații primăriei? 30 7 47 6
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de familie? 75 1 71 1 ...profesorii din orașul dvs.? 70 2 68 2 ...jurnaliști? 49 3 57 4 ...politicienii din orașul dvs.? 18 10 37 10 ...oamenii de afaceri din oraș? 26 9 43 9 Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 2. Încrederea în principalii actori la nivel național Câtă încredere aveți în... Mare și foarte mare Rang Indice încredere ș0; 100ț Rang ...biserică? 79 1 76 1 ...președinție? 44 6 54 6 ...guvern? 29 11 47 11 ...parlament? 21 13
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partide politice? 12 14 34 14 ...bănci? 43 7 53 7 ...mass media (tv, radio, presă)? 64 2 65 2 ...organizații neguvernamentale? 37 9 50 9 ...Uniunea Europeană? 57 4 60 5 ...NATO? 56 5 61 4 Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Legendă: M0 Sociodemografice (model de bază) M1 M0 și încredere în partide M2 M0 și evaluări generale ale situației actuale la diferite nivele (individ, localitate, țară) M3 M0 și modernitate personală M4 M0 și interes, informare și cunoștințe (obiective
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată, etc.) M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică M9 M0 și neintegrare M10 Toate (model complet) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4. Predictori ai intenției de vot pentru partide (regresie logistică) Vot Variabilă independentă PSD DA PRM Indecis Nu votează Sociodemografice Bărbat 1,37 Vârsta 0,98 1,01 Numărul de ani de școală 1,17 0,96 1,07 Relații
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mari (cresc de aproape 12 ori) dacă persoana consideră că este partizan D.A.; șansele ca o persoană să fie votant D.A. scad foarte mult (la aproximativ un sfert) dacă persoana are încredere ridicată în PSD. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Vârsta 1,01 1,01 Numărul de ani de școală 0,95 0,94 Maghiar 0,29 0,25 Ocupat status ridicat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6. Predictori ai încrederii în partide (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: încredere mare în... PSD D.A. PRM Numărul de ani de școală 0,97 Maghiar 0,45 Pensionar 1,64 Ocupat status ridicat 0,65 Mediul urban de mari
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
12 60 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model parțial) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Bărbat 1,70 Numărul anilor de școală 0,92 Relații 1,09 Maghiar 0,33 0,53 0,00 Pensionar 1,81 Transilvania 1,92 Muntenia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
19 15 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai partizanatului (regresie logistică; model complet) Variabilă dependentă: partizan... PSD D.A. PRM Maghiar 0,42 Pensionar 1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
În 1834 și extinsă după 1849 și la Lahore (cf. Denis Matringe, „L’apparition de la nouvelle et du roman en panjabi”, JA, 1985, fasc. 3-4, p. 426). În capitală va fi ridicată mai târziu o Catedrală a Învierii. 131. Coffea Arabica Linn. (În arabă bun). Ca și Honigberger, US Dispensatory recomanda cafeaua În cazul câtorva afecțiuni (pp. 187-189), dar În primul rând ca stimulent al activității nervoase. 132. Gen Înrudit cu cantaridele. 133. Generalul Court? 134. Honigberger nu menționează dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
279. Tragacant (fr. Gomme Adraganth, germ. Tragant, ital. dragante, span. tragacanto) este sucul de Astragalus verus și a altor varietăți de Astragalus care, după exsudare, treptat se Întărește. US Dispensatory o menționează printre substanțele mai eficiente În farmacie decât guma arabică, În preparate de odinioară precum Mucilago Tragacanthe sau Pulvis Tragacanthae Compositus, de care Honigberger știa probabil că sunt folosite În farmacopeea britanică. Acest tip de gumă nu mai apare În Lexicon botanicum. 280. Despre Gange și rolul său ca sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată nu am dispus de date) Modernitatea târzie prin care trec țările nord-vestice își pune mai accentuat amprenta asupra
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
curente” evidențiază mai ales orientarea spre domeniul economic și al infrastructurii, în timp ce abordarea lui Zapf accentuează dimensiunea regională a unor indicatori sociali încadrați în domenii de interes specific sociologic, ca, de exemplu, structura familiei, migrația și participarea. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Indicatori ai dezvoltării folosiți în anii ’80 - dimensiuni comparative* OECD, 1976 Proiectul SPES (Zapf), 1978 Monitorizarea spațială curentă, 1982 Manualul ONU (Handbook on Social Indicators, 1989) Populație Structura și dinamica populației Populație Mediul social Schimbare socială și mobilitate Grupuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului și indicatori de măsurare a progresului înregistrat Obiective Indicatori Eradicarea sărăciei și foamei extreme Procentul populației sub un dolar pe zi (valori PPC) Diferența medie a venitului săracilor față de pragul de sărăcie Cota din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inferioară și cea superioară care își apreciază starea de sănătate ca rea sau foarte rea Locuire Lipsa dotărilor, probleme de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cinci instituții în cadrul a câte șase, respectiv cinci studii. Analizele pe care își fundamentează instituțiile guvernamentale acțiunile au fost în majoritate elaborate pentru prima dată între anii 2000 și 2002 și au fost actualizate în perioada 2002-2004. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Anul elaborării și anul celei mai recente actualizări pentru analizele utilizate de instituțiile guvernamentale privind subobiectivele PNAinc (lipsește anul elaborării pentru trei analize; o analiză este în curs de elaborare). Majoritatea analizelor reprezintă documente interne ale instituțiilor sau sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ONG-urile. Structurile instituției din teritoriu, autoritățile locale și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a 50% din strategiile relevante, în timp ce mediul academic sau partenerii sociali în mai puțin de o treime din cazuri (figura 2). Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Părțile consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de strategii relevante pentru politici de reducere a sărăciei și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002 și 2004 a început implementarea majorității programelor/proiectelor, pentru ca finalizarea să fie programată (sau să fi avut loc) în perioada 2002-2010, cu 2004 an de vârf în care se finalizează o treime dintre ele (figura 3). Figura SEQ Figura \* ARABIC 5. Anul elaborării, anul în care a început implementarea și anul (previzionat al) finalizării pentru programele sau proiectele implementate în vederea atingerii subobiectivelor PNAinc Dacă procesul de redactare a unor programe a început încă din primii ani ai tranziției, elaborarea de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituțiilor. Așa cum se observă în figura 4, în timp ce mai mult de trei sferturi dintre programele permanente ale instituțiilor sunt finanțate exclusiv de la bugetul central, programele nepermanente aprobate sunt, în marea lor majoritate, (co)finanțate din surse externe. Figura SEQ Figura \* ARABIC 6. Ponderea tipurilor de surse de finanțare pe tipuri de programe/proiecte Notă: Suma programelor/proiectelor pe fiecare categorie depășește 100% pentru că pot avea mai multe surse de finanțare. În cazul programelor/proiectelor în curs de aprobare, se observă, pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile guvernamentale intervievate, pentru programele nepermanente și pentru proiecte responsabilitatea pentru implementare cade, în cele mai multe cazuri, în sarcina sistemului instituțional creat special la nivel central. Colaborare, parteneriate Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Ponderea programelor/proiectelor care au presupus colaborare/parteneriate cuă Notă: Suma procentelor depășește 100% deoarece în cadrul procesului de implementare instituțiile au colaborat, în medie, cu trei-patru alte instituții de la diferite niveluri. Toate instituțiile guvernamentale participante la monitorizare au colaborat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ceilalți, citesc mai rar ziare și se uită mai puțin la televizor, sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul. În schimb ei au nivelurile de încredere în Biserică și în Guvern cele mai ridicate dintre cele șase tipuri de sate. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. Cele șase tipuri culturale de sate, conform lui Dumitru Sandu (2004) Tipul de sat Trăsătura definitorie Număr de sate % din total populație rurală Mărimea medie Sate descrise în volumul de față De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și a se menține pe piață după aderare. Datele însă nu au validat această așteptare, arătând că nu există diferențe între atitudinea față de aderare a celor care cultivă cereale sau a celor care se ocupă de zootehnie. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 1. Regresie logistică. Variabila dependentă: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referndum pentru aderarea României la UE cum ați vota? Coeficienți Wald standardizați Constanta 0,4 Cum credeți că veți trăi peste un an 22,3*** Optimism față de integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cel puțin o dată pe lună. Cât de mulțumit sunteți de economia de piață din România - răspunsurile la întrebare au fost măsurate pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte nemulțumit, iar 5 foarte mulțumit. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară: Variabila dependentă: În opinia dumneavoastră aderarea României la UE este un lucru foarte bune, bun, rău sau foarte rău Coeficienți β standardizați Constanta Optimism față de intrarea în UE 0,295*** Atitudine favorabilă reglementarilor UE în domeniul agricol
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]