468 matches
-
spațiu insuficient de dens populat cu hiatusuri de populare a teritoriului; de asemenea, nu în toate statele din această categorie există o arienucleu bine conturată și nu peste tot poziționată în centrul țării, după schema modelului locului central. Statele unitare arabofone (19 state) dispun însă de alte trăsături ale „modelului”, între care caracterul compact și forma relativ regulată a teritoriului (Algeria, Arabia Saudită, Egipt, Libia), caracter centralizat sau chiar hipercentralizat, omogenitate etno-culturală și fizico-geografică. Tipul statului unitar a fost preluat în unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pe 4 nivele administrative (regiuni, guvernorate, regiuni urbane și localități), care situează țara la limita dintre un stat unitar și unul regional, dar care birocratizează suplimentar activitatea administrației de stat. b. Statele federale constituie o categorie puțin numeroasă în spațiul arabofon, ca o consecință a tendinței către autoritarism din aceste țări, reprezentată prin doar 3 state: Emiratele Arabe Unite, Sudan și Uniunea Insulelor Comore - alcătuită din 3 insule cu statut de entități federale autonome. În aceste state funcțiile apărării, politicii monetare și relațiilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
federale autonome. În aceste state funcțiile apărării, politicii monetare și relațiilor externe aparțin autorității centrale federale, iar unitățile componente au atribuții în domeniul autoguvernării interne și au simboluri de stat proprii (drapel, stemă). 2.2.3. Tipologia politico-geografică a statelor arabofone Modalitățile de constituire a teritoriului național, mărimea și forma acestuia reprezintă criteriile de bază după care geografia politică operează evaluarea tipologică a entităților statale. Pentru spațiul arabofon relativa omogenitate a condițiilor fizico-geografice, etno lingvistice, socioculturale, economice și chiar istorico-politice au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
simboluri de stat proprii (drapel, stemă). 2.2.3. Tipologia politico-geografică a statelor arabofone Modalitățile de constituire a teritoriului național, mărimea și forma acestuia reprezintă criteriile de bază după care geografia politică operează evaluarea tipologică a entităților statale. Pentru spațiul arabofon relativa omogenitate a condițiilor fizico-geografice, etno lingvistice, socioculturale, economice și chiar istorico-politice au determinat o anumită comuniune a trăsăturilor genetice și evolutiv istorice ale statelor arabe și prin urmare o tipologie puțin diferențiată a acestora, cel puțin după criteriul modului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de constituire al teritoriului statal. Diferențieri mai pregnante apar în funcție de alte criterii de referință luate în calcul, respectiv după criteriul dimensiunii (suprafeței teritoriului) și după criteriul formei (conturul) teritoriului. A. Modalitățile de constituire al teritoriului național Teritoriile naționale ale statelor arabofone în forma lor actuală au fost configurate în mare parte, ca o remanență istorico-geografică, pe baza fostelor structuri politico-administrative stabilite în perioada colonială, conservate în structurile teritorial-statale actuale. Prin urmare, pentru a înțelege dimensiunea spațială a arealului arab așa cum se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
care le ocupă astăzi, context ce permite identificarea modalităților de constituire a teritoriilor în cauză. a. Ocuparea efectivă a teritoriilor descoperite prin expediții proprii de către arabi în cursul mileniului I este principala modalitate prin care s-a format vastul domeniu arabofon actual. Pornind din peninsula Arabia, populațiile triburilor arabe au migrat, spre sud, est și nord, populând inițial întreaga peninsulă, țărmurile vestic și nordic al Golfului Persic, fosta Mesopotamie și Orientul Apropiat (incluse în Califatul Arab), de unde, trecând istmul Suez, s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în regiuni slab populate inițial (cu populații de alte etnii, semitice ori hamitice, în care nu existau formațiuni statale constituite în momentul penetrării arabe. Din această categorie fac parte marea majoritate a spațiilor ce alcătuiesc astăzi teritoriile naționale ale statelor arabofone atât din Asia de sud-vest, cât și din Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
marea majoritate a spațiilor ce alcătuiesc astăzi teritoriile naționale ale statelor arabofone atât din Asia de sud-vest, cât și din Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
după al doilea război mondial, când și-au dobândit independența. Încă își mai păstrează statutul de reședință orașul El-Aiun, ca urmare a menținerii statutului de teritoriu neindependent de către Sahara Occidentală. După obținerea independenței, în absența altor posibilități reale economico-financiare, unele state arabofone, din dorința de a șterge urmele coloniale din istoria recentă, au apelat la modificări în plan toponomastic. Astfel, capitala Ciadului și-a schimbat denumirea în 1973 din Fort Lamy (după numele generalului francez F.J. Lamy) în N’Djamena, toponim cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în plan toponomastic. Astfel, capitala Ciadului și-a schimbat denumirea în 1973 din Fort Lamy (după numele generalului francez F.J. Lamy) în N’Djamena, toponim cu rezonanță locală menit a nu mai aminti de trecutul colonial recent. Atât în statele arabofone federale (Sudan, E.A.U.), cât și în cele de tip unitar, se remarcă o segregare spațial-administrativă a capitalei și zonei adiacente de restul unităților administrativ-teritoriale prin crearea unei unități administrative proprii a capitalei: „regiunea urbană a capitalei” în Egipt, „districtul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
majoritară din stat, fapt ce poate amplifica uneori tendințele centrifuge ale populațiilor minoritare, mai ales dacă acestea locuiesc compact pe un anumit teritoriu. În această postură se găsește capitala Sudanului - Khartoum, amplasată în partea central-nordică a țării, locuită de majoritatea arabofonă (ce constituie puțin peste 50% din totalul populației), în timp ce regiunea sudică este locuită preponderent de populația negroidă, care revendică o serie de drepturi colective, mergând până la separarea teritorială, fapt ce crează starea conflictuală cronicizată din statul sudanez. În statele nord-africane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
are în vedere modul de inserție al capitalelor în organismul statal și evoluția în timp a raporturilor capitală-teritoriu, iar criteriul adoptat de Vaughan Cornish pune accent pe funcționalitatea capitalelor. A. După criteriul evolutiv al lui Martin I. Glassner, capitalele statelor arabofone se încadrează în următoarele categorii: a. Capitalele permanente (istorice)s-au dezvoltat natural, odată cu dezvoltarea întregului organism statal. Acestea au funcționat timp îndelungat în calitate de capitală sau de reședință, anterior obținerii independenței,și-au coagulat bune relații spațiale cu teritoriul pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fără populație, iar valoarea sa egală cu unitatea (1 - valoare teoretic posibilă) ar descrie un stat a cărui populație ar locui în totalitate în capitală, așa cum se întâmplă de exemplu în Singapore, situație neîntâlnită însă, în niciun stat din spațiul arabofon. În general, valorile indicelui Ig mai mari de 0,2 descriu state a căror capitală se caracterizează printr-o hipertrofiere excesivă în raport cu teritoriul și o supraconcentrare a populației și activităților la nivelul capitalei. În această categorie se înscriu: Djibouti (cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
state a căror capitală se caracterizează printr-o hipertrofiere excesivă în raport cu teritoriul și o supraconcentrare a populației și activităților la nivelul capitalei. În această categorie se înscriu: Djibouti (cu o valoare exagerată, de 0,67, cea mai mare din spațiul arabofon), unde cca. 2/3 din populația țării se concentrează în aglomerația urbană a capitalei; Liban (0,55); Kuwait (0,54), a cărui capitală Al-Kuwait, concentrează practic toate activitățile economice și politico-administrative din emirat; Qatar (0,40); Libia (0,31); Sahara Occidentală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
este mai uniform distribuită pe diferitele paliere urbane, a. Evoluția primațialității generale (indicele Ig) în intervalul analizat dă măsura modului în care s-a impus în timp rolul dominant al capitalelor. Analiza valorilor acestui parametru evidențiază că, pe întreg spațiul arabofon, a avut loc o dinamică preponderent ascendentă a sa, ceea ce înseamnă accentuarea primațialității capitalei în raport cu teritoriul, ori cel mult constantă în unele state, unde creșterea demografică a capitalei s-a făcut proporțional cu creșterea populației țării. Au fost și situații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
modul în care a evoluat statutul dominant al capitalelor, la nivelul rețelei urbane a fiecărui stat. Analiza dinamicii acestui indicator relevă că a avut loc o evoluție oarecum inversă față de cea a primațialității generale (indicele Ig). Astfel, în majoritatea statelor arabofone primațialitatea urbană, spre deosebire de primațialitatea generală, a avut o dinamică preponderent descendentă (în 7 state) sau constantă (în 6 state), concretizată prin scăderea sau menținerea constantă a ponderii capitalei în cadrul rețelei urbane, pe fondul creșterii demografice a sistemului urban pe ansamblu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spațiale cantitative și calitative dintre formațiunile teritoriale de acest tip, determină încadrarea lor într-un spectru tipologic foarte larg, dar și existența unor multitudini de criterii pentru clasificarea acestora. Pentru o încadrare tipologică cât mai riguroasă a ariilor-nucleu din lumea arabofonă, vom folosi trei criterii de clasificare diferite, dintre care două consacrate în literatura de specialitate, respectiv criteriul genetico evolutiv și criteriul raporturilor spațiale în interiorul statelor, precum și un criteriu geografic propus de noi, constând în clasificarea ariilor-nucleu în funcție de tipul unității geografice-suport
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
în interiorul statelor, precum și un criteriu geografic propus de noi, constând în clasificarea ariilor-nucleu în funcție de tipul unității geografice-suport și de relațiile de poziție-sit al acestora (Tabelul nr. 9). a. După originea și evoluția ariilor-nucleu (criteriul lui Andrew Bunghardt 126), în spațiul arabofon se disting următoarele tipuri (fig. 34): - Ariile-nucleu originare (propriu-zise) au apărut fie odată cu statul actual, fie odată cu diferite formațiuni statale ale unor civilizații astăzi dispărute. În această din urmă situație, nucleele respective s-au menținut până astăzi în virtutea inerției istorico-teritoriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
estul Americii de Nord și din vestul Europei), regiunile menționate reprezintă totuși niște arii de concentrare a activităților economice la un nivel superior față de zonele învecinate. c. După tipul unității geografice-suport și raporturile cu spațiul în care se dezvoltă, ariilenucleu din statele arabofone se încadrează în următoarele categorii (vezi fig. 33): - Ariile-nucleu litorale sunt cele mai numeroase, atât datorită repulsivității celei mai mari părți a mediului continental interior, cât și necesităților comerciale derivate din profilul economic al statelor respective. În acest tip se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sunt mai puțin reprezentate în statele arabe, datorită condițiilor restrictive impuse de regimul deșertic hiperarid din aceste regiuni. nucleul din jurul capitalei Bagdad din partea centrală a Irakului. - Ariile-nucleu din regiunile de contact fizico-geografic s-au configurat în arealele periferice ale spațiului arabofon: nucleul din vestul Yemenului s-a dezvoltat pe un aliniament de dublu contact, respectiv la contactul munților Yemenului cu platoul Hadhramaut în est și cu câmpia litorală Tihama în vest. nucleul din jurul capitalei Damasc se află situat la periferia deșertului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
contrar, le catalizează stările conflictuale reciproce. Frontierele constituie elementele ce marchează designul segregării spațiului politico teritorial și bonitării la nivel statal a realităților din ecumena geopolitică. A. Particularități politico-geografice ale limitelor frontaliere arabe Caracteristicile evoluției istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
propriuzise, ci am inclus întreaga gamă de limite teritoriale existente în momentele cronologice de referință (frontierele de stat propriu-zise, fațadele maritime, liniile de demarcație, limitele teritoriilor dependente, limitele zonelor de ocupație și zonelor demilitarizate). Astfel, rețeaua limitelor teritoriale din spațiul arabofon însumează 66.880 km., dintre care 60.284 km. (90,1%) reprezintă frontierele de stat propriu-zise (34.345 km. frontiere terestre și 25.939 km. fațade maritime), iar 6.596 km. (9,9%) sunt segmente frontaliere atipice (linii de demarcație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
cu efect întârziat în epoca postindependență. Ele fac obiectul unor mize de contestare, generatoare de stări tensionale sau chiar conflicte deschise, desfășurate cel mai adesea la limita exterioară a spațiului arabofon; de altfel, problema minorităților și cea conflictelor din lumea arabofonă este în mod special legată de definirea frontierelor de stat. Ilustrative în acest sens sunt stările tensionale dintre Mauritania și vecinii săi nearabofoni Senegal și Mali, determinate de existența în Mauritania a minorităților wolof, peuli, soninké și khasonké (ca extensii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de stat. Ilustrative în acest sens sunt stările tensionale dintre Mauritania și vecinii săi nearabofoni Senegal și Mali, determinate de existența în Mauritania a minorităților wolof, peuli, soninké și khasonké (ca extensii transfrontaliere din statele vecine menționate),iarînSenegalșiMali a comunităților arabofone (ca extensie din Mauritania). Aceste extensii etnice transfrontaliere sunt rezultatul despărțirii comunităților etnice respective de frontierele estice și sudice a Mauritaniei, trasate încă din epoca colonială franceză (vezi și Capitolul 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
frontierele dintre Irak, Iran și Turcia despart minoritatea kurdă din regiune, rămasă fără un stat propriu. Există și situația inversă, în care perimetrul frontalier al aceluiați stat include comunități de diferite origini etno-confesionale, generând stări conflictuale interne. Este cazul statelor arabofone mixte din Africa saheliană, precum Sudan și Ciad, unde coexistența comunităților arabo-islamice în nord și a populațiilor negroide creștine și animiste în sud, stă la baza îndelungatelor conflicte interne. În marea lor majoritate, frontierele trasate de la distanță, „la masa verde
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]