468 matches
-
cinci dyade conflictuale cu tot atâtea țări din vecinătatea exterioară nearabofonă. Practic, jumătate din lungimea frontierelor sale este afectată de acest gen de conflicte, reprezentând 25% din conflictele exterioare din spațiul arab și o cincime din perimetrul frontalier al arealului arabofon. Spre deosebire de celelalte două grupe, în această categorie predomină statele arabofone africane, de ale căror frontiere sudice sunt legate majoritatea conflictelor cu spațiile nearabofone exterioare. În Asia, doar Irakul a înregistrat conflicte aferente ambelor dyade exterioare (cu Iranul și cu Siria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nearabofonă. Practic, jumătate din lungimea frontierelor sale este afectată de acest gen de conflicte, reprezentând 25% din conflictele exterioare din spațiul arab și o cincime din perimetrul frontalier al arealului arabofon. Spre deosebire de celelalte două grupe, în această categorie predomină statele arabofone africane, de ale căror frontiere sudice sunt legate majoritatea conflictelor cu spațiile nearabofone exterioare. În Asia, doar Irakul a înregistrat conflicte aferente ambelor dyade exterioare (cu Iranul și cu Siria), determinate în bună măsură de proiectele politico-militare aventuriste ale regimului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
exterior, care au gestionat adecvat procesul accederii la independență a statelor arabe, fără a crea contexte de exprimare violentă a comunităților autohtone, ce le-ar fi putut prejudicia interesele în regiune. Cu excepția a cinci state arabe, situate la extremitățile spațiului arabofon, respectiv în Maghreb (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală) și în zona adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb (Yemen și Eritrea), toate celelalte state arabe au cunoscut un marș destul de lin către suveranitate, atent coordonat însă de către fostele puteri coloniale. Chiar și conflictele anticoloniale violente din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bilaterale (cazul conflictelor interarabe), situație în care un conflict este contabilizat pentru fiecare dintre cele două state implicate. Situația este valabilă și pentru însumarea, totală și pe categorii, a conflictelor derulate pe cele două mari regiuni - Asia arabă și Africa arabofonă. Repartiția stărilor conflictuale pe mari domenii regionale este una foarte inegală. Africa arabofonă, cu 60% din conflictele derulate în lumea arabă, este mult mai frământată decât arealul arab asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dintre cele două state implicate. Situația este valabilă și pentru însumarea, totală și pe categorii, a conflictelor derulate pe cele două mari regiuni - Asia arabă și Africa arabofonă. Repartiția stărilor conflictuale pe mari domenii regionale este una foarte inegală. Africa arabofonă, cu 60% din conflictele derulate în lumea arabă, este mult mai frământată decât arealul arab asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc pe ansamblul spațiului arabofon. Este o stare de fapt explicabilă prin multitudinea cauzelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pe mari domenii regionale este una foarte inegală. Africa arabofonă, cu 60% din conflictele derulate în lumea arabă, este mult mai frământată decât arealul arab asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc pe ansamblul spațiului arabofon. Este o stare de fapt explicabilă prin multitudinea cauzelor conflictuale de ordin etno-confesional din perimetrul arabofon african, datorită mozaicului etnic și confesional din Africa arabofonă, comparativ cu omogenitatea mult mai mare a populației arabe din Asia de sud-vest. Domeniul african
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lumea arabă, este mult mai frământată decât arealul arab asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc pe ansamblul spațiului arabofon. Este o stare de fapt explicabilă prin multitudinea cauzelor conflictuale de ordin etno-confesional din perimetrul arabofon african, datorită mozaicului etnic și confesional din Africa arabofonă, comparativ cu omogenitatea mult mai mare a populației arabe din Asia de sud-vest. Domeniul african surclasează de asemenea partea asiatică și pe trei dintre cele cinci categorii de stări conflictuale, respectiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
asiatic, ce concentrează numai 44,5% din conflictele ce au avut loc pe ansamblul spațiului arabofon. Este o stare de fapt explicabilă prin multitudinea cauzelor conflictuale de ordin etno-confesional din perimetrul arabofon african, datorită mozaicului etnic și confesional din Africa arabofonă, comparativ cu omogenitatea mult mai mare a populației arabe din Asia de sud-vest. Domeniul african surclasează de asemenea partea asiatică și pe trei dintre cele cinci categorii de stări conflictuale, respectiv la conflictele anticoloniale, conflicte interne și conflicte arabo-limitrofe; conflictele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele arabe africane (cu excepția Egiptului) au cunoscut doar “tensiuni reci” de la distanță cu Israelul, prin prisma fenomenului de solidaritate cu statele arabe direct implicate. Totodată, trebuie remarcată și ponderea diferențiată a tipurilor de conflicte pe cele două continente. În Africa arabofonă predomină stările conflictuale interne (46,2%), ca urmare a eterogenității etno-confesionale de care am amintit, pe când în Asia arabă ponderea cea mai mare o dețin conflictele interarabe (37,8%), cele interne ocupând poziția secundă ca pondere (33,7%). Distribuția pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
predominat conflictele de scurtă durată (fig. 84). Categoriile stărilor conflictuale cu durată cuprinsă între 1-5 ani și între 5-10 ani, nu au deținut ponderea principală în niciun stat. Acest model structural de repartiție spațială, individualizează două domenii areale în cadrul spațiului arabofon: a. Spațiile cu predominare a conflictelor cronicizate/înghețate constituie “piesa de rezistență” la nivelul întregului domeniu arabofon, deținând cea mai mare pondere atât ca suprafață, cât și ca număr de state. Astfel, conflictele/tensiunile permanentizate au avut proporția cea mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
între 5-10 ani, nu au deținut ponderea principală în niciun stat. Acest model structural de repartiție spațială, individualizează două domenii areale în cadrul spațiului arabofon: a. Spațiile cu predominare a conflictelor cronicizate/înghețate constituie “piesa de rezistență” la nivelul întregului domeniu arabofon, deținând cea mai mare pondere atât ca suprafață, cât și ca număr de state. Astfel, conflictele/tensiunile permanentizate au avut proporția cea mai mare în 17 state: Arabia Saudită, Bahrain, Ciad, Djibouti, Egipt, Emiratele Arabe Unite., Eritrea, Irak, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
serie de state în care conflictele interne determinate de cauze de ordin etnoconfesional, s-au acutizat și permanentizat în timp, generând un climat conflictual endemic, dificil de controlat, gestionat și soluționat. Cele mai ilustrative în acest sens, sunt statele spațiului arabofon mixt din Africa: Sudan, Ciad, Somalia, Mauritania, state ce au cunoscut în ultimele trei decenii o adevărată pandemie conflictuală. În grupa de față se mai includ și entități care au cunoscut o escaladare și permanentizare a stărilor conflictuale interne determinate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
prin războaiele cu Israelul, iar în Qatar prin rarele confruntări de frontieră cu Arabia Saudită și Bahrain. 3.2.6.2. Raporturile stabilitate conflictualitate în plan spațio-teritorial Prin prisma elementelor prezentate până aici pare relativ ușor de afirmat faptul că domeniul arabofon reprezintă un spațiu conflictual în care arealele și perioadele de stabilitate apar ca niște „insule” izolate în oceanul de instabilitate. Dar această afirmație trebuie susținută de un discurs argumentativ cantitativ și analitic. Întradevăr, volumul celor 220 de stări conflictuale consumate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
poate influența aprecierile, uneori emoționale, ale analiștilor în domeniu. Pentru o evaluare corectă a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a raporturilor stabilitate versus conflictualitate este necesară atât o cuantificare spațială riguroasă a stării de conflictualitate/stabilitate în interiorul spațiului arab, cât și a semnificației și locului arealului arabofon pe scena conflictualității globale. A. Repartiția teritorială a potențialului conflictual în interiorul spațiului arabofon Exprimarea potențialului conflictual al unui spațiu dat exclusiv prin cantitatea numerică a stărilor conflictuale înregistrate poate induce unele erori de interpretare derivate din neluarea în considerare a duratei de desfășurare a conflictelor. Spre exemplu, putem avea situații în care ponderea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
maximă o vom lua în calcul, excluzând stările tensionale indirecte (de exemplu, relațiile încordate ale diferitelor state arabe cu Israelul, dar între care nu au existat conflicte efective). Din datele prezentate în tabel se remarcă faptul că pentru majoritatea statelor arabofone (10 state) cele mai îndelungate intervale de conflicte armate se circumscriu relațiilor conflictuale interarabe, iar pentru alte 9 state conflictele civile interne au avut durata cea mai îndelungată. Pentru 4 state cele mai lungi confruntări armate au fost confictele cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și Eritrea cu o durată de 32 de ani. Cele mai scurte perioade conflictuale au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
urmare, nu am luat în calcul distribuția valorilor specificate pentru continentele America și Australia-Oceania, dată fiind absența elementelor de proximitate în raport cu spațiul nostru de referință. Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Asia nearabă, ocupă o poziție ce o plasează, din punct de vedere conflictual, între Africa și Europa, cu predominarea statelor ce au înregistrat sub 10 conflicte (15 state - 65% din totalul statelor). Rolul de spațiu “entredeux” al Africii de nord arabofone între Europa și Africa subsahariană nearabă este redat și de dispunerea numărului de state cu diferite valori ale volumului conflictual. Numărul statelor araboafricane cu diferite încărcături conflictuale reprezintă o valoare intermediară, pe o tendință crescătoare dinspre Europa spre Africa, pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
palierul conflictualității scăzute (1-5 conflicte/stat) domină Europa cu 20 de state, iar partea arabo-africană se află la egalitate cu partea subsahariană cu numai 3 state fiecare. 3.3.1. Un spațiu istoricește “condamnat” la asumarea valorificării trecerilor obligatorii Spațiul arabofon a fost binecuvântat de Allah cu o poziție geografică cu semnificație geopolitică de excepție: se plasează pe de o parte între două căi de navigație - Mediterana și Oceanul Indian, iar pe de altă parte între trei mase continentale cu mari densități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
exemplu: aportul potențialului economic va fi 0,20·100·E/Emax). Așadar, formula (4) se transformă în ecuația efectivă de calcul: <formula>. Valorile indicelui de potențial geopolitic (I) calculate potrivit formulei de mai sus, relevă faptul că nici unul dintre statele arabofone nu a înregistrat valori I>40 și ca atare, nici unul nu îndeplinește condițiile pentru a fi catalogat drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
drept stat-putere, adică stat cu vocație hegemonică într-un domeniu sau altul, la nivel mondial (Tabelul nr. 52). La nivelul anului 2008, se remarcă existența a 3 state pivot și a 21 entități periferice, ce alcătuiesc mozaicul politico-geografic al spațiului arabofon și a căror dispunere teritorială determină o serie de raporturi spațiale de tip centru-periferie pe care le vom analiza în subcapitolele următoare. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de 3 state ce se încadrează în categoria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea ocupă 23,1% din spațiul arabofon, 7,6
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferii de contact, periferii marginale Pentru o evaluare obiectivă a raporturilor centru-periferie vomefectua o cuantificare spațială a potențialului geopolitic atât în interiorul spațiului arab, cât și la scară globală. A. Repartiția spațială a potențialului geopolitic la scara spațiului arabofon În spațiul arabofon, la nivelul anului 2008, valorile indicelui de potențial geopolitic evidențiau existența a 3 state pivotale: Arabia Saudită (I=23,5), Egipt (I=21,3) și Maroc (I=20,2). Acestea ocupă 23,1% din spațiul arabofon, 7,6% din totalul spațiilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]