140 matches
-
reprezintă un ordin de arahnide care se evidențiază prin prezența cucullus-ului - o glugă ce acoperă orificiul bucal și chelicere. O altă deosebire constituie corpul blindat cu o cuticulă groasă, modificarea celei de a treia pereche de picioare și prin mecanismul de cuplarea a prosomei cu
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
printr-o formațiune foarte largă. Acestă aparență se datorează faptului că marginea dorso-anterioară a opistosomei alunecă sub partea posterioară a carapacei, iar coxele ultimilor picioare acoperă pedicelul în regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și orificiii cuticulare senzitive. Organele de văz lipsesc, dar cu excepția petelor fotosensibile. Însă ele posedă o gamă largă de receptori care furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste arahnide 11 tipuri de organe senzitive specializate în: chemorecepție, mecanorecepție, termorecepție etc. Aceste organe pot fi distribuite pe suprafața corpului solitar sau în grupuri. Aparatul cardio-vascular include o inimă și o aortă cefalic scurtă, ce alimentează masa ganglionară . Respirația are loc
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
În prezent, ricinuleidele cunoscute habitează doar în litiera pădurilor tropicale și peșteri. Ele preferă zonele umede cu o temperatură constantă. Ricinuleidele sunt animale prădătoare, dieta lor include diverse artropode, precum termite, larve ale insectelor, păienjni tineri etc . În general, aceste arahnide sunt slab studiate și puțin se cunoaște despre comportamentul lor. Multe specii de ricinulei pot fi considerate vulnerabile, din cauza defrișărilor pădurilor. Ricinulei sunt unici printre arahnide, deoarece primul reprezentat din acest ordin ("Curculioides ansticii") a fost găsit fosilizat, descris în
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
include diverse artropode, precum termite, larve ale insectelor, păienjni tineri etc . În general, aceste arahnide sunt slab studiate și puțin se cunoaște despre comportamentul lor. Multe specii de ricinulei pot fi considerate vulnerabile, din cauza defrișărilor pădurilor. Ricinulei sunt unici printre arahnide, deoarece primul reprezentat din acest ordin ("Curculioides ansticii") a fost găsit fosilizat, descris în 1837 de geologul englez William Buckland, deși l-a interpretat greșit ca un coleopter . Toate cele 15 ricinuleide fosile descoperite până în prezent provin din Carboniferul târziu
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
întoarce cu fața spre mână. În continuare s-ar putea ca păianjenul să sară inapoi continuând să privească mâna. Micuța creatura chiar va ridica picioarele anterioare și va menține poziția fără să bată în retragere. Din cauza acestui contrast cu alte arahnide, păianjenul săritor e privit ca iscoditor, fiind aparent interesat de orice se apropie de el. Deși păianjenii sunt în general carnivori, există câțiva păianjeni săritori care includ nectar și polen în dieta lor. și o specie, "Bagheera kiplingi", care se
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu arahnidele, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, atunci cei care iau primii legătura cu extratereștri
Adâncurile cerului () [Corola-website/Science/321225_a_322554]
-
administrată, o grefă, o nebunie la fel ca aceea condusă de cineva care nu a simțit vreodată mirosul sângelui sau mațelor." Presupusele aspecte rasiste ale romanului implică relațiile oamenilor cu Gândacii și aliații acestora. Richard Geib a sugerat că portretizarea arahnidele ca fiind lipsite de "minte sau suflet... a făcut ca uciderea lor să nu pară diferită de a călca pe furnici." Atât Robert Peterson, cât și John Brunner cred că poreclele date raselor extraterestre poartă tonuri rasiste, Brunner făcând analogii
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
furnici." Atât Robert Peterson, cât și John Brunner cred că poreclele date raselor extraterestre poartă tonuri rasiste, Brunner făcând analogii cu modul în care erau apelați coreeni în timpul războiului, iar Peterson sugerând că "nu doar că porecla de 'Gândaci' dată arahnidelor de pe Klendathu sună ca un termen rasist - amintinnd de folosirea peiorativă a termenului 'jidov' - dar personajele lui Heinlein cred că oamenii sunt superiori Gândacilor și că sunt meniți să se răspândească prin galaxie." Robert A. W. Lowndes a subliniat că
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
("Mesobuthus martensii") este o specie de scorpion ce aparține grupului arahnide. 1.Anusul - se află la capătul intestinului, pe cel de-al doilea cincilea segment al "cozii". Atunci cand scorpionul ține coadă ridicată, anusul se află în partea superioară. 2.Glanda veninoasa- are forma unui săculeț ce se găsește în interiorul telsonului(ultimul
Scorpionul manciurian auriu () [Corola-website/Science/324292_a_325621]
-
forma unui săculeț ce se găsește în interiorul telsonului(ultimul segment al corpului scorpionului).Veninul iese printr-un tub foarte subțire, ajungând astfel în vârful acului. 3.Lanțul nervos ventral - Sistemul nervos al scorpionilor este mai puțin concentrat decât al celorlalate arahnide.Acest lanț nervos este alcătuit dintr-un cordon pe care se află 7 ganglioni. 4,Stigmele pulmonare- Sunt organele respiratorii. Se găsesc în pereche, câte una pe fiecare parte,pe segmentele al treilea, al patrulea, al cincilea și al șaselea
Scorpionul manciurian auriu () [Corola-website/Science/324292_a_325621]
-
din glaciațiunea "Pământul de Zăpadă". În această perioadă au evoluat peștii, au apărut primii pești de apă dulce, și artropodele cum ar fi scorpionii de mare erau încă prădători de top. Viața complet terestră a evoluat, formele ei incuzând și arahnide timpurii, ciuperci, și miriapode. De asemenea, evoluția plantelor vasculare ("Cooksonia") a permis plantelor să obțină un punct de sprijin pe uscat. Aceste plante terestre timpurii sunt precursorii tuturor plantelor de pe uscat. În acest timp există patru continente: Gondwana (Africa, America de Sud
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o cavernă (peșteră) în apropierea Mănăstirii Bistrița, alcătuită din galerii, holuri, săli, scări și depozite de guano; ce adăpostește faună bogată în specii de lilieci, coleoptere, acarieni sau arahnide. În interiorul peșterii se află două bisericuțe („Ovidenia”, în care pentru o perioadă au fost ascunse moaștele Sfântului Grigore Decapolitul și bisericuța „Sf. Arhangheli”) săpate în stâncă și parțial zidite.
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
galbenă) cu o valoare deosebită atât din punct de vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru. Unele dintre acestea au un bogat conținut de resturi fosile de arahnide, coleoptere, diptere, crustacee, miriapode sau hymenoptere, (micro)lepidoptere, reptile, pene de păsări, peri de animale. Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă "Strâmba", cunoscută ca fiind una din cele mai productive. Inițial chihlimbarul era colectat din aluviunile pâraielor, ca
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]