9,803 matches
-
aud suspinul, șoaptele frunzelor ... Privesc oglinda lacului. În ea se răsfrânge cerul, mulțumit de sine. O pasăre cântă legănându-se pe o ramură. Soarele trimite miriade de raze ce vibrează, ca râsul unui zeu fericit, dansând pe trunchiurile zbârcite ale arborilor, încălzindu-le frunzele rămase. Pădurea toată pare mulțumită. Și gândesc că cerul așteaptă liniștit rugile noastre de mulțumire. Recunoștința! Cicero spunea că recunoștința este una din importantele virtuți, chiar „părintele” lor. Și cred că ea poate fi definită în acest
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1480691173.html [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
pe-o bancă, cum și de ce se plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur își scutură podoaba În cercuri de aramă sub care plânge iarba, Unde, și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale la ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449561372.html [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
ceas de dimineață. Din pâcla care țese atâtea ramuri nude Nasc curcubeie calde pe-nsinguratul lac; Doar tinerii postați sub câte un castan Și încleștați puternic își pierd timpul prin parc. Dă soarele-n chindie; pâlcuri de ciori rotesc Peste golașii arbori; o atmosferă gri de scris! Toamna și-a intrat în drepturi după legile naturii, Doar în parc viața rămâne amintirea unui vis. Ion Părăianu Referință Bibliografică: ÎN PARC / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449561372.html [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
Sărbătorirea s-a încheiat cu expresiva recitare, de către dl. Al. Fl. Țene, al superbului său poem: Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
învățătură care le poate oferi satisfacția pe care eventual o așteaptă (de exemplu: „Interesantă etimologia cuvântului fericire. În latina clasică, felix, - cis are și înțelesul de rodnic, fecund, fertil (v. de ex. Dict. latin français, Félix Gaffiot, 1934); ilustrări: felix arbor = arbre fruitier; felix regio = region fertile). Deducția logică: omul este fericit, doar dacă aduce/face roade” (p. 27). De ce autorul optează pentru „schițe”, și nu pentru predici propriu-zise, „complete”? Dintr-un motiv practic, mărturisit de Părintele Vasile Gordon chiar în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
-
Erau nelipsite chicotelile de plăcere ori izbucnirile aparent furioase ale fetelor sărutate cu zgomot și împinse vulgar de la un băiat la altul. Semnalul spargerii distracției era dat de Mișu. El era „creierul găștii” de la băncile ascunse sub ramurile dese ale arborilor de la scara unuia din blocurile proaspetei asociații de proprietari, la care mama Violetei era femeie de serviciu. Aceasta își blestema zilele în fiecare dimineață când trecea să adune maldărul de sticle, ambalaje, chiștoace, coji de semințe și tot felul de
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
când este mic, va fi un om bun și blând când va crește mare”. Cele șase săptămâni trecură ca gândul și, conform tradiției ortodoxe, sosi vremea botezului. Într-o duminică frumoasă de toamnă, când ruginiul își făcuse apariția prin frunzișul arborilor, alaiul de nași, rude, prieteni și vecini se îndreptară către biserică. La ușa sfântului locaș, conform tradiției creștine, preotul citi cu patrafirul pe capul lehuzei îngenuncheate rugăciuni de dezlegare. Conform obiceiului, Narcisa nu ieșise din conac. Urmă slujba sfântului botez
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
Autorului Ce rău mai rău decât roșu ascunziș cel comunist chiar mai rău mult mai rău decât cel al secretelor divine tu omule te lași despicat lași cu speranța că vei înțelege muzica minciunile glasului ecoul minciunii te domina continuu arbori înalți în neant de falsă lumină despicat în lături printre degete tale trec zeii iluzii împinse de bruma speranței chipuri ce au luat forma muntelui de zăpadă iluzia sunetelor pleacă unde nimeni nu știe picură picură sânge desfă-ți degetele
MOMENTUL TOPIRII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1455191455.html [Corola-blog/BlogPost/342910_a_344239]
-
secunde a-ncetat să bată și orologiul gând paloarea dimineții se conturează blândă peste oceanul vieții rănite de pustiu am definit chemarea ca o arsură surdă ce naște întrebarea nesațului că sunt peste dulceața morții plăcerea din cleps.hidră se profilează arbori de nesfârșite lumi am încetat să cerem atingerea de Umbra ce-am poticnit să făcem din abisale porți deschideri spre tăcere cu lacrima ce cântă ca o femină harfă din adânciri de sorți ce-a fost 'naintea clipei ce s-
POEM HIERATIC XLIII-CUVÂNTUL VIEŢUIT ÎNTRU MENIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1491139100.html [Corola-blog/BlogPost/381235_a_382564]
-
Bolnavului X: Unde locuiește? Soția Bolnavului X: Pe o bancă într-un parc. Bolnavul X: E târziu. A apus soarele. Să mergem și noi spre casă. (Se întunecă.) Actul III Personajele: Florian Luminița Un grup de tineri Decorul: Un parc, arbori, bănci. (Florian este așezat pe o bancă și admiră cerul. Un grup de tineri ce stau pe banca vecină râd, se distrează.) Florian: Câtă veselie! (O tânără se depărtează de grup și se apropie de banca lui Florian.) Tânăra: E
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Elisabeta IOSIF Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri. Ce departe-i lumina, care trimite alte frunze
ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1445367697.html [Corola-blog/BlogPost/368232_a_369561]
-
-mi de Mădălina alias Talida, de Magda cea cu sânii imenși - printr-un un loc mai izolat (adoram locurile izolate, poate din pricina faptului că, în acest univers, eram un introvertit sadea deranjat poate de un început de agorafobie), privind destins arborii de tei și salcâmii din jur. Atunci am și fost atacat de o bandă de golani de cartier pentru a fi jefuit. Cum am opus - firește ! - rezistență, am fost înjunghiat de paisprezece ori. ********************************** Am bătut la o ușă și mi-
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1472257160.html [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
au iubit-o pe-ascuns. Ești așa de frumoasă, ca un psalm lipsit de sfințenie, într-un fior de rugăciune, curs. EȘTI TRESTIA CARE RÂDE Ești trestia care râde când pleoapa vântului îi rupe trupul. Lacul plânge ca un îndrăgostit, arborii se destramă în vreascuri, seara e o fereastră prin care trece luna terfelită, cu pardesiu mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri, noaptea
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
parte, la talpa muntelui, se aștern mici poiene, crânguri în toată bogăția și frumusețea naturii tropicale, în depărtare se scaldă în nori Vârful Adam, iar mai aproape, muntele este înconjurat de coline nu prea înalte, toate până la una acoperite de arbori și de verdeață. O jumătate de șiling plătită de fiecare vizitator face dovada că această culme este luată în arendă. Am putut lua cunoștință, în linii mari, de istoria stăpânirilor europene asupra Ceylonului dintr-un ghid englezesc. Portughezii au pus
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
alta protestantă, dar timpul nu mi-a îngăduit să pot avea vreo întrevedere cu cineva dintre misionari. Flora din insula Ceylon este una dintre cele mai bogate pe globul pământesc și cuprinde 3000 de plante fanerogame, cele mai cunoscute fiind arborii de esență tare - salcâmul de toate varietățile, mărul, arborele de muștar pomenit în Sfânta Scriptură, mangotierul, așa-numitul arbore de mătase, stejarul de Ceylon, tamarinul, abanosul uriaș, secvoia și încă multe altele. Jumătatea stângă a orașului Point de Galle este
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă vor răni ninsorile cu alb, din acest unghi prin care trece vântul nici nu mai știu cărarea și-n spărtura nopții au înghețat stelele părăsindu-mă pe rând. Pe urmele mele se apropie lupii arborii și lumina pe care o port a unui felinar uitat în noapte mă salvează până la femeia în alb care mă culcă cu descântece pe genunchi adeverind povestea iubirii la prima vedere. Sunt semne că vinul fiert face minunile pe care
MĂ VOR RĂNI NINSORILE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ma_vor_rani_ninsorile_llelu_nicolae_valareanu_1387543752.html [Corola-blog/BlogPost/353169_a_354498]
-
fiecăruia dintre noi în spațiul, în care Eu sunt doar eu, Tu ești doar tu, prin urmare, este Posibil să ne aflăm În epicentrul exploziei? (8) O seară-cenzor Din nou a împrăștiat șpalturile Frazelor, unite de muzica coroanelor Foșnitoare ale arborilor. Păsări speriate Se strânseseră, derutate, în stoluri, Grăbindu-se să plece Din umbrele reci de toamnă. Cât ne asemănăm cu păsările. Așa și noi, undeva, suntem Dispersați și neînțeleși. Pentru șleahticii îngâmfați Poetul este o dărâmătură, Un fir de nisip
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
pașaport se cere/ Să spui la vamă poezii./ Cât e de bine, cât e de bine/ Să te joci copil mereu,/ Într-un fraged april!/ Oare cu cine, oare cu cine/ Se jucase Dumnezeu/ Când era copil? Lili Bobu În arbori, în păsări, în iarbă, în izvoare, în pâine, în busuioc, în dimineață sunt mereu și ochii lui Dumnezeu. ,,Ostil tenebrelor, refractar dezolării năruirilor morale”, ați căutat zădărnicirea sordidului, întunericului... Deși, ,,nu este destul întuneric, în tot universul, ca să stingă lumina
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
abundență la Pescara. Clima blândă și deseori umedă, favorizeză vegetația care e luxuriantă. Pe balcoanele caselor. în grădini,de-a lungul străzilor și bulevardelor, în parcuri, încânta privirile trecătorilor, flori minunate într-o mare varietate de specii și culori și arbori de magnolii, portocali,lămâi, dafini,palmieri, măslini și alte nenumărate specii. În zilele libere făceam plimbări lungi bucurându-mi sufletul cu parfumurile și priveliștea acelei risipe de frumuseți. În zilele când vremea era urâtă, vizitam magazinele din centru, împreună cu prietenele
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
în care continentele încă sînt fără contur. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: cu timpul și adolescențele, azi depărtate, vor dobîndi aceeași ființă, același parfum, aceleași culori ca două grădini vecine ce-și împletesc în adînc, nevăzut dar firesc, rădăcinile arborilor mereu întineriți prin anotimp. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: exact după al meu - nu mai înainte, nu mai în urmă - să fim mereu noi înșine, să nu existe niciodată un prea devreme sau un prea tîrziu. 1946- S-a
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/ceasornicul/ [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul ca un adevărat labirint și spații verzi cu flori de sezon. La patrimoniul spațiilor verzi se mai adaugă parcurile: Cișmigiu, Tineretului, Alexandru Ioan Cuza, Carol și nu în ultimul rând Grădina
CATEDRALA DIN CARPAŢI 1. METROPOLA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Romania_catedrala_din_carpa_ion_nalbitoru_1368459712.html [Corola-blog/BlogPost/350425_a_351754]
-
dublă lansare de carte. Evenimentul organizat de site-ul Casă Gândului (Cleopatra), în parteneriat cu Revista Armonii Culturale, a găzduit debutul poetului prof. DANIEL DĂIAN din Deva, prof. drd. al Universității 1 Decembrie, din Albă Iulia, cu volumul de poeme: ARBORI DE CRISTAL - volum apărut sub îngrijirea celor doi parteneri culturali. De asemenea, în urma concursului de poezie organizat de Casă Gândului, a fost lansat volumul antologic: CAPRICII EFEMERE (Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011), în care au fost publicați cei trei laureați
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL INTERNAŢIONAL GEORGE APOSTU DIN BACĂU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dubla_lansare_de_carte_la_centrul_cultural_international_george_apostu_din_bacau_0.html [Corola-blog/BlogPost/366692_a_368021]
-
pentru mulți ani. Este o onoare să denumim această alee cu numele marelui om politic Václav Havel. Parcul Izvor a cunoscut o adevărată transformare din 2010, astfel încât am reușit să plantăm în fiecare an împreună cu Organizațiile Nonguvernamentale peste 1500 de arbori. Vă asigur de sprijinul nostru Excelență în toate proiectele pe care Ambasada Republicii Cehe la București le va demara și sperăm să contribuim astfel la dezvoltarea relațiilor internaționale dintre cele două țări”, a declarat Radu Popa, director general ALPAB, în cadrul
Alee nouă în Parcul Izvor by http://www.zilesinopti.ro/articole/2679/alee-noua-in-parcul-izvor [Corola-blog/BlogPost/97275_a_98567]
-
să-ți simți trupul plin de euritmie și de nuanțe. N-are niciun rost să-nțelegi minutul când nu ai pătruns sensul unei ore și știi că-n curând însuși absolutul o s-o devore. Patimi se aprind șerpuind în vise. Arborii uscați n-au ramuri, ci oase. Acvile arzând se preling ucise, dizgrațioase. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425842315.html [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]