13,013 matches
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA Pădurile - medicament împotriva „răului de oraș și de televizor“ La 20 de km de Timișoara există cea mai bogată colecție de arbori americani din România „A trăi printre arbori, iată un vechi vis care le stă orășenilor la inimă mai mult ca oricare altul. În chip paradoxal, pe măsură ce s-a dezvățat să-i respecte, omul se simte tot mai mult atras de arbori, așteptând clipa de evadare în pădurile
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
americani din România „A trăi printre arbori, iată un vechi vis care le stă orășenilor la inimă mai mult ca oricare altul. În chip paradoxal, pe măsură ce s-a dezvățat să-i respecte, omul se simte tot mai mult atras de arbori, așteptând clipa de evadare în pădurile de la marginea orașelor. Pentru că omul și natura sunt condamnați să trăiască împreună.“ (Edouard Bonnefous, „Omul sau natura“, 1970) Ieșirea la iarbă verde are tradiție Vă amintiți, desigur, de „Cum vă place? “, piesa lui Shakespeare
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
cel de deasupra mării (0,7 germeni/litru). În păduri se află de 5-10 ori mai mulți ioni negativi decât în atmosfera orașelor, iar o cantitate crescută de ioni activi îmbunătățește starea generală de sănătate. Studiile medicale au confirmat însușirea arborilor de a emana fitoncide (substanțe volatile) care contribuie la distrugerea unor bacterii și ciuperci, chiar și a celor care provoacă unele afecțiuni grave: dizenterie, difterie, TBC. Prin forma coroanei, dispunerea ramurilor, nuanța frunzelor (verdele este culoarea cea mai odihnitoare), modul
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
măcar o dată pe săptămână. Pădurile de lângă noi Relația noastră cu pădurea, este atestată de bogăția folclorului, fiind recunoscut faptul că aproape orice doină, orice cântec începe cu „frunză verde... “, „foaie verde... “, „și-am zis verde... Pădurea și referirile concrete la arborii pădurii reprezintă o constantă și a creației marilor noștri poeți. Dintr-un studiu („Ipostaze lirice ale pădurii în lirica românească“ de V. Dinu) aflăm că teiul apare în poeziile lui M. Eminescu de 56 de ori, bradul de 32 de
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
20 de ori, în timp ce în versurile lui T. Arghezi cel mai frecvent se regăsește plopul (de 56 de ori), stejarul (de 30 de ori), bradul (de 12 ori), teiul (de 10 ori). Denumirile de origine latină a numeroase specii de arbori certifică, de asemenea, că acestea se cultivă de mult timp pe teritoriul țării noastre. Având inițial destinație cinegetică (1734), Pădurea Verde situată în vecinătatea Timișoarei s-a amenajat, ulterior, ca pădure-parc, devenind locul predilect de ieșire al timișorenilor. Ceea ce caracterizează
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
pe teritoriul țării noastre. Având inițial destinație cinegetică (1734), Pădurea Verde situată în vecinătatea Timișoarei s-a amenajat, ulterior, ca pădure-parc, devenind locul predilect de ieșire al timișorenilor. Ceea ce caracterizează peisajul silvestru de la Pădurea Verde este stejărișul de câmpie, cu arbori din toate clasele de vârstă, între 20 și 60 de ani. Pentru o suprafață de 50 de hectare de la Pădurea Verde, proprietate a Primăriei Timișoara, se află în lucru un proiect de reamenajare ecologică a zonei. Nu departe de municipiu
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
Timișoara, se află în lucru un proiect de reamenajare ecologică a zonei. Nu departe de municipiu, la 20 de km, se găsește Parcul dendrologic Bazoș, în suprafață de 60,4 hectare, care deține una dintre cele mai valoroase colecții de arbori și arbuști de importanță științifică, didactică și recreativă din România. Parcul a fost înființat între 1909 și 1914, prin amenajarea și introducerea masivă a speciilor exotice în pădurea naturală din lunca Timișului; și, astăzi, pădurea naturală a parcului conservă exemplare
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
fost orașul Deta și comunele Gătaia, Denta, Stamora Moravița, Banloc, Giera, Giulvăz. S-au produs pagube la 1 467 de gospodării, 6 școli, 16 grădinițe, rețele de telecomunicații - 7 070 ml, precum și alte obiective (biserică, grădiniță, spital, gară), înregistrându-se arbori căzuți și drumuri blocate de aceștia. LILIANA SCRIPCĂ Armonizarea legislației la normele europene l Monitorizarea stadiului actual în județul Timiș Potrivit legislației, direcțiile pentru integrare europeană și relații externe din cadrul prefecturilor sunt abilitate pentru monitorizarea stadiului realizării măsurilor și angajamentelor
Agenda2003-36-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281419_a_282748]
-
spectacolului cu opera „Daphne“ de Richard Strauss, care urmează să aibă loc pe scena Operei de Stat din Viena în stagiunea 2003-2004. Péter Jecza a realizat un spațiu de joc plastic, „sculptural“, care se compune din siluetele mobile ale unor arbori de dafin. Prin mișcarea elementelor de decor și prin efectele de lumină, „sculpturile stilizate“ vor primi în final o strălucire aurie, sugerând o atmosferă de victorie. I. S. Luna desenului animat l Filme pentru copii la „Studio-Eurimages” Filiala Cinematografică Timiș
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
Pagină realizată de octavian nica Un cercetător științific român are în grijă pădurile europene Florian Borlea este președinte în exercițiu al Comitetului Lemnului, Comisia Economică pentru Europa a O.N.U. „Arborii sunt ca și oamenii. Au expresie, sunt veseli sau triști, agitați sau meditativi. Când își mișcă ramurile, parcă așteptăm să vorbească... Sunt arbori care trezesc reverii și cântece și sunt arbori care impun severitate. Teiul tulbură și întristează, stejarul ațâță
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
Florian Borlea este președinte în exercițiu al Comitetului Lemnului, Comisia Economică pentru Europa a O.N.U. „Arborii sunt ca și oamenii. Au expresie, sunt veseli sau triști, agitați sau meditativi. Când își mișcă ramurile, parcă așteptăm să vorbească... Sunt arbori care trezesc reverii și cântece și sunt arbori care impun severitate. Teiul tulbură și întristează, stejarul ațâță imaginația, bradul impune și covârșeste, plopul neliniștește, nucul răscolește instinctul vieții patriarhale. (Marin Drăcea) Între organismele de specialitate ale Comisiei Economice pentru Europa
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
Lemnului, Comisia Economică pentru Europa a O.N.U. „Arborii sunt ca și oamenii. Au expresie, sunt veseli sau triști, agitați sau meditativi. Când își mișcă ramurile, parcă așteptăm să vorbească... Sunt arbori care trezesc reverii și cântece și sunt arbori care impun severitate. Teiul tulbură și întristează, stejarul ațâță imaginația, bradul impune și covârșeste, plopul neliniștește, nucul răscolește instinctul vieții patriarhale. (Marin Drăcea) Între organismele de specialitate ale Comisiei Economice pentru Europa a O.N.U. se află și Comitetul
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
face parte din Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, este constituită aproape în întregime din făgete și reprezintă cel mai compact ecosistem de păduri seculare existent pe continentul european. Pădurea de făgete de pe Semenic este una fără vârstă, în care coexistă arbori de cea mai fragedă vârstă până la arboret de 350-380 de ani. Este o pădure eternă, pentru că generația de arbori bătrâni, care mor în picioare, este înlocuită de arbori mai tineri, la fel ca în viața oamenilor. După apariția, în Germania
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
compact ecosistem de păduri seculare existent pe continentul european. Pădurea de făgete de pe Semenic este una fără vârstă, în care coexistă arbori de cea mai fragedă vârstă până la arboret de 350-380 de ani. Este o pădure eternă, pentru că generația de arbori bătrâni, care mor în picioare, este înlocuită de arbori mai tineri, la fel ca în viața oamenilor. După apariția, în Germania, a cărții „Pădurea seculară. Cercetări în Banat“ (autori: C. Bîndiu, Geza Matthias Smejkal și Dagmar Vișoiu), precum și a unui
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
Pădurea de făgete de pe Semenic este una fără vârstă, în care coexistă arbori de cea mai fragedă vârstă până la arboret de 350-380 de ani. Este o pădure eternă, pentru că generația de arbori bătrâni, care mor în picioare, este înlocuită de arbori mai tineri, la fel ca în viața oamenilor. După apariția, în Germania, a cărții „Pădurea seculară. Cercetări în Banat“ (autori: C. Bîndiu, Geza Matthias Smejkal și Dagmar Vișoiu), precum și a unui film documentar despre rezervație la posturi de televiziune germane
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
adunând comori pentru cei dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri, când redevine om obișnuit, minerul nu uită, dacă e zi, să dea înapoi soarelui raza împrumutată. Dacă e noapte - și arborii în jur dorm, rezemați în flinte, ca niște ostași obosiți - minerul deschide lămpașul lăsând raza să urce, stea de veghe, pe boltă, luminându-i drumul spre casă. Desferecă binișor ușa: „Ai venit?”, se aude în toate casele o voce de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pe boltă, luminându-i drumul spre casă. Desferecă binișor ușa: „Ai venit?”, se aude în toate casele o voce de femeie adormită; „Da”, vine mormăit răspunsul. Își sărută copiii cufundați în apele somnului - și se culcă și el, obosit aidoma arborilor acelora întâlniți în cale. Își trage cerul de stele peste cap - și adoarme visând diamante negre.
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
necesară salubrizarea curților interioare, a zonelor verzi și reabilitarea, respectiv modernizarea elementelor de joacă. Din datele primite de la domnul viceprimar Dorel Borza am reținut că spațiile verzi au fost salubrizate de resturile vegetale, s-au efectuat tăieri de corecție a arborilor, iar la locurile de joacă s-au amplasat bănci și băncuțe, balansoare, rotativă, huțuluș, tobogane. Totodată, s-au realizat două gropi de nisip și s-a amenajat un teren de badminton. Punctul central și de atracție al acestui loc de
Agenda2003-38-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281475_a_282804]
-
și camere video Începând cu această lună, Primăria municipiului Timișoara a inițiat o serie de măsuri de pază și supraveghere a unor obiective, cum ar fi: locuri de odihnă și agrement, locuri de joacă, terenuri de sport, plantații cu flori, arbori și arbuști. În această idee, societățile comerciale prestatoare de servicii pe spații verzi vor avea angajați proprii în calitate de paznici, care vor fi împuterniciți de primar. Aceștia vor patrula pe raza obiectivelor și vor fi dotați cu bicicletă, fluier și echipament
Agenda2003-23-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281085_a_282414]
-
și petunii, în câte două coșuri suspendate, pe stâlpii aliniamentului stradal. Asemenea aranjamente florale se vor amplasa pe Bd. 16 Decembrie 1989 și pe str. Gh. Doja. Tot pe strada Gh. Doja se va realiza un aliniament din 42 de arbori ornamentali din specia Prunus Pisardis, ce se vor planta cu balot de pământ la rădăcini. Lucrările de amenajare în această zonă se vor finaliza până în 16 iunie, de către societățile „Bindalim“ și „Drufec Cons C. F. “. Valoarea lucrărilor de plantări în
Agenda2003-23-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281086_a_282415]
-
specialiștii străini prezenți la Timișoara au apreciat pozitiv câteva din premierele municipalității timișorene: Sistemul Informatic - Geografic și plata taxelor și impozitelor locale pe Internet. Starea vremii din ultima perioadă a favorizat dezvoltarea abundentă a vegetației, iar vântul a afectat coronamentul arborilor, prin ruperea crengilor. După cum ne spunea domnul viceprimar Dorel Borza, mulți timișoreni s-au conformat recomandărilor făcute de Primărie și au efectuat, în jurul imobilelor, lucrări de cosire a zonelor verzi, strângere a ramurilor rupte, iar resturile rezultate au fost depuse
Agenda2003-23-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281083_a_282412]
-
caz de o reducere de 10% din valoarea biletului. Informații suplimentare se pot obține la sediul Agenției de voiaj, strada Măceșului nr. 3/A (în incinta Clubului C.F.R. ), telefon 191 889. OCTAVIAN NICA Valori naturale în Timiș l Rezervații și arbori ocrotiți În evidența Inspectoratului de Protecția Mediului Timișoara se află o serie de arbori (în total 125) care prin vârstă și/sau specie și raritatea lor în zona noastră sunt ocrotiți prin lege. Dintre aceștia, doamna ing. Ana Cornelia Gârboni
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
la sediul Agenției de voiaj, strada Măceșului nr. 3/A (în incinta Clubului C.F.R. ), telefon 191 889. OCTAVIAN NICA Valori naturale în Timiș l Rezervații și arbori ocrotiți În evidența Inspectoratului de Protecția Mediului Timișoara se află o serie de arbori (în total 125) care prin vârstă și/sau specie și raritatea lor în zona noastră sunt ocrotiți prin lege. Dintre aceștia, doamna ing. Ana Cornelia Gârboni, inspector șef, s-a referit la exemplarele de stejar piramidal (la Liebling) și de
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
referit la exemplarele de stejar piramidal (la Liebling) și de ulm (la Timișoara), a căror vârstă se apreciază a fi depășit 200 de ani; exemplare de cer și tisa (Timișoara), pin negru de Banat (Banloc) și zadă larița (Timișoara). Există arbori cu un anumit parfum exotic: arborele pagodelor (Timișoara, Sânnicolau Mare și Pesac), chiparoși de baltă (Timișoara). În județul Timiș sunt nominalizate, de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca Pogănișului, Movila Șiștea, Parcul
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
există nici un alt mijloc decât vegetația pentru a curăța atmosfera de praf și gaze în același timp». Spațiile verzi au importanță în regularizarea temperaturii și umidității aerului din orașe, în diminuarea cu cel puțin 26% a zgomotului urban. Perdelele de arbori fac posibilă izolarea de stradă a casei/blocului sau a unui cvartal de locuințe; în general, vegetația îndeplinește rolul unui ecran acustic datorită marii suprafețe a frunzelor, care absorb vibrațiile sonore. De altfel, experiențele au dovedit că o perdea de
Agenda2003-25-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281156_a_282485]