215 matches
-
Heterohyrax" și "Dendrohyrax", răspândite în Africa la sud de Sahara și în Egipt, și în câteva locuri restrânse din Orientul Apropiat (Siria, Palestina) și Arabia. Unele dintre ele trăiesc în regiunile premontane de semideșert, altele duc un mod de viață arboricol. Sistematica hiracoideelor, care include și speciile dispărute este următoarea:
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
Nycticorax nycticorax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), vidră ("Lutra lutra") sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris") sau piciorul cocoșului ("Ranunculus repens").
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 56 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă împădurita (încadrată în bioregiune continentală) în "Dealurile Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
ridicarea pânzei freatice. Creșterea rapidă a potențialului industrial și extinderea culturilor irigate, sporirea populației și modernizarea economiei naționale și locale nu se poate realiza fără asigurarea unor cantități tot mai mari de apă. Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos (Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
poate realiza fără asigurarea unor cantități tot mai mari de apă. Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos (Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
este situat pe Dunăre, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
Muscarul sur ("Muscicapa striata") este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
intrare două coloane (stânci) înalte din calcare cenușii (constituite din conglomerate, șisturi argiloase și gresii atribuite cretacicului superior) chei cu pereți abrubți (la bază cărora se află depozite de grohotișuri) acoperiți cu vegetație alcătuită din plante calcifile și xerofile. Flora arboricolă este alcătuită în cea mai mare parte din specii de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante; printre care: mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), urzica moartă galbenă ("Lamium
Cheile Caprei () [Corola-website/Science/325563_a_326892]
-
(Phascolarctos cinereus) numit și ursul cu pungă sau eronat ursul koala este un mamifer marsupial erbivor arboricol endemic din Australia. Este singurul reprezentant existent al familiei Phascolarctidae și este înrudit cu vombatul actual. se găsește în zonele de coastă ale regiunilor continentale din estul și sudul Australiei: Queensland, Noua Galie de Sud, Victoria și Australia de Sud
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
au secvențat complet genomul koalei. Koala e un animal îndesat, cu un cap mare și coadă neexistentă sau vestigială. Lungimea corpului său e de 60-85 cm și are o greutate de 4-15 kg, fiind unul din cele mai mari marsupiale arboricole. Koala din Victoria sunt de două ori mai grei decât cei din Queensland. Specia e dimorfistă sexual, masculii fiind cu 50% mai mari decât femelele. Masculii se mai deosebesc de femele prin nasurile lor mai curbate și prin prezența unor
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
avifaunistică "Munții Călimani" (sit SPA) - Natură 2000. Floră ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
mari necazuri pe capul oamenilor... Pe la Fărcașa, Poiana Teiului și alte localități din valea Bistriței s-au pornit deja zăpoarele! Doamne ferește-i și apără-i pe necăjiți și pedepsește pe cei ce s-au îmbogățit defrișând în mod criminal podoaba arboricolă a vechilor noștri codri!... Ziua a II-a de Crăciun am fost insistent invitat la nepoata Neta, unde am găsit și pe nepotul Săndel cu soția, veniți de la Cozmești, de lângă Tecuci. Pentru a treia zi am felicitat pe Ștefanii cunoscuți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
scontat. În situația în care existau întinse păduri seculare obținerea unor noi suprafețe destinate cultivării cerealelor era deosebit de dificilă. Întrucât defrișările de păduri nu erau întotdeauna posibile în stadiul de atunci al dezvoltării tehnice, poienele, luncile sau terenurile cu vegetație arboricolă mai rară erau cele mai căutate fiind mai ușor de defrișat. După o perioadă de folosire de circa șapte-zece ani, uneori poate mai mult, terenurile agricole erau abandonate pentru o vreme, timp în care solurile își refăceau în mod natural
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
din pietrișuri, lut sau loess, formează lunca Bârladului și a afluenților săi, precum și primele terase. Orografia terenului include lunci, terase, platouri și dealuri, separate de văi largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două stațiuni contemporane determina pendularea membrilor comunităților respective în căutarea de noi loturi agricole, care în condițiile practicării unor culturi cereale extensive trebuiau schimbate pentru a da randamentul necesar. În acest scop, erau căutate poienile, luncile sau terenurile cu vegetație arboricolă mai rară, ce înlesnea defrișarea cu mai puțin efort decât un sector de pădure. Așadar, după 7-10 ani (uneori mai mult), terenurile agricole erau abandonate, pentru refacerea naturală a solurilor epuizate, iar membrii satului se întorceau în vechea vatră și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
instinctiv derapajului în afara ordinii familiare printr-o percheziție asiduă a preajmei traficante de sprijin. În vreme ce gândul căuta repere logice, pe fotoliu coatele se ancorau în drojdia statică a fluxului de impresii, genunchii defineau sfruntat de idiosincratic verticala, gleznele recapitulau prize arboricole din filogeneză, iar degetele se lăsau supte de un nou nascent. Derulă în minte tot filmul întâlnirii cu nomazii, a cărui coerență căzuse acum pradă suspiciunilor. Fiecare tăcere, oftat, gest, sau privire a lor recuperată de memorie devenise o potecă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deoarece aceștia au păstrat În datinile și tradițiile poporului român urme ce atestă trecutul lor memorabil. Între arborii considerați sacri, cel care deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și picturile rupestre, de unele amulete și talismane. În imaginația mitopeică a străbunilor, bradul a căpătat numeroase valențe simbolice, printre care aceea de reprezentant al lumii vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu relief relativ variat, dar fără ca să necesite mișcări mari de pământ pentru corectarea denivelărilor, precum și terenurile situate în apropierea unei ape curgătoare sau stătătoare. Din suprafața totală a parcului circa 65-75% trebuie să fie destinată speciilor lemnoase, arbustive și arboricole precum și gazonului și florilor. Într-un parc se prevăd mai multe sectoare sau zone cu destinații diferite (odihnă, distracție, sport, joacă pentru copii, etc.). Trasarea aleilor trebuie să fie simplă, adaptată terenului, să evite încrucișările și să conducă spre obiective
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot menționa: adăposturile de ploaie, fântâni arteziene, cișmele pentru apă potabilă, toalete ecologice, locuri de joacă pentru copii, teren de camping, diverse amenajări nautice sau sportive, etc. Spațiile destinate jocului și sportului se vor prevedea în spații degajate, fără vegetație arboricolă și nu vor deține mai mult de 5 % din suprafața totală. În situația în care pădurea-parc are o întindere mare se pot amenaja diverse amenajări de tip tabără de vară pentru copii și tineret, centre sportive pentru cantonamente, eventual hotel
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
suprafața totală. În situația în care pădurea-parc are o întindere mare se pot amenaja diverse amenajări de tip tabără de vară pentru copii și tineret, centre sportive pentru cantonamente, eventual hotel și restaurant, la liziera pădurii, în zonele cu vegetație arboricolă mai dispersată sau chiar absentă. Pădurile-parc necesită câteva echipamente reprezentând lucrări și dotări de infrastructură care să permină pădurii să îndeplinească pe deplin rolul recreativ. F. Negruțiu (1980) împarte aceste echipamente în două categorii: echipamente de bază; echipamente specializate. Echipamente
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
fondul sau scheletul spațiului verde și alte câteva specii care să introducă varietate în unitate. Distanța dintre exemplare trebuie astfel adoptată încât să permită pătrunderea razelor de soare și zvântarea rapidă a aleilor sau terenurilor de joacă. Folosirea unor specii arboricole și arbustive în jurul unui bloc și cu totul altele la blocurile învecinate, creează lipsă de armonie, sit-ul fiind astfel lipsit de unitate, armonie și proporție. Ca și în celelalte unități de spațiu verde dispunerea vegetației trebuie făcută cu mult
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cele mai favorabile de observare, în funcție de incidența luminii, uneori decopertarea parțială a pământului în care sunt încastrate rocile, înlăturarea unor roci sau, din contra, completarea sau reamenajarea parțială a ansamblului, defrișarea unor plante inestetice, plantarea unor specii floricole, arbustive sau arboricole, ș.a. Posibilitățile de amenajare pentru grădinile de piatră sunt variate. În spațiile în pantă se poate folosi panta terenului pentru a pune în valoare mai bine plantele pitice de munte, printre pietre. Însă și un teren plan, de la marginea grădinii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
salam și o sticluță de coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu groapa de gunoi Bacău arde pe tăcute, Valea Seacă mustața impiegatului, pentru fauna arboricolă din ea mai bine lupa, "Halta Siretu" scris în fugă, două hale catolice, pe cîmpuri taluzul acumulării de apă și hidrocentrala, arboreturi, buruieniș, Faraoani cu două biserici de rit latin, turlă în capătul de sud al navei, teribilă încrîncenare, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]