850 matches
-
deie pe cea mai frumoasă copilă, Zălog pentru cerb, să își vindece boala Și-apoi s-o ucidă de-i fără prăsilă. Iar anul acesta pe cea mai gingașă Frumoasă din țară cerut-a ca preț, Pe fata pe care arcașul acasă O vruse mireasă-n palatu-i măreț. Așa că pornește cu arcul și calul Și câinele doar pe cărări nepătrunse, Cu două săgeți a răpus animalul, Salvând pe miresele-n peșteri ascunse. Își vede și draga întinsă pe patul Ca bestiei
CERBUL CU SOARE ÎN FRUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382071_a_383400]
-
o pleacă, Ochii lui în lacrimi joacă. Face cruce în neștire, Cu credință și iubire, Copleșit de întâmplare Și spune cu voce tare: - Doamne, îți făgăduiesc Mănăstire să zidesc, Lumea să îngenuncheze În veci să se minuneze! Apoi cheamă un arcaș, Cel mai falnic flăcăiaș Și îi dă scurtă poruncă: - Ia în șa de te aruncă Și te du-n sălbăticie Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult, că știi, Și de-
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
face o săgeată Cum n-au meșterit vreodată. Să-i spui meșterului faur Vârful să i-l moaie-n aur, Aurul însă să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute Dumnezeu! Se deschide poarta mare, Iar arcașul în șa sare Și de cal în goană-i dus Înspre munții din apus. Și, la nici o săptămână, Pe când norii se îngână, Spre Suceava, spre cetate, Drumul înapoi îl bate. Cum ajunge-n mare grabă Domnul țării îl întreabă: - Ei
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
spus, doamne, să primești, Meșterii din Ciocănești Cu drag, doamne, acest dar! Și scoase dintr-un ștergar O săgeată minunată Foarte, foarte fin lucrată. Ștefan-Vodă larg zâmbește Și în mâini o cântărește. - Și ți-au mai trimis în dar, Grăiește arcașul iar, Păstrăv proaspăt afumat În cobză de brad legat. - Du-te de te odihnește, Iar eu am să gust un pește, Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
-au la câini,/ iezii din privire să ți-i culci în mâini./ Pletele să-ți fluturi noaptea pe sub stele/ când își umple Nistrul ochii cu mărgele.// Țară cu domnițe-tremur între gene-/ albe ca lumina strânsă din poiene,/ unde-au fost arcașii, unde-au fost plăieșii,/ când le-au scos în târguri trupul, megieșii?// Frunză, frunzișoară verde de sulfină,/ crucea se ridică, troițase-nchină./ Plugul între brazde răscolește sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
războiul, astfel că țărmurile cotropite de gheață rămân pentru o vreme, sub ocupație. Cuptoarele adâncului intră în funcțiune la capacitate maximă, alimentate cu focul ascuns în inima Terrei. Fuioare gigantice de aburi fierbinți se ridică tăcute din bezna nopții, adormind arcașii tot mai obosiți, care-și abandonează săgețile ascuțite pe nisipul viclean al plajei, ce le îngroapă cu strășnicie în cele mai tainice ascunzători. Iarna pierde teren și domnia ei are zilele numărate. Crăiasa cea mândră și aprigă a Zăpezii, se
REVANȘĂ PIERDUTĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374330_a_375659]
-
Francisc,Mircea Dorin Istrate, Magda Simionescu,V. Umbreanu, Rodica Fercana, Vasile B.Gădălin, Alensis De Nobilis, Tatiana S.Munteanu,Mihaela Cazimirovici, Maria Ieva, Marius C.Nica, Al.Florin Țene,Liviu Zanfirescu, Gheorghe Burdușel, Zamfira Toderici, George Topârceanu, Liviu Vișan, Ion Arcaș, Toader Ungureanu, Nicolae Cabel, Titina Nica Țene, Marcel Mureșeanu, Gheorghe Mîzgan, Vasile Chercheriță, George Tei, George Filip, Ioan Topan, Mariana popa, Lucia Vlad, Carmena Băințan, Rodica Ghinea, Vasile Barbu, Emil Almășan, Ionuț Țene, Romulus Vulpescu, George Militaru, Elisabeta Lușcan. La
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.32 DIN APRILIE 2017 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374472_a_375801]
-
aproape trei metri, Codul lui Hammurabi, pe care sunt gravate legile, cu litere cuineforme și alte reprezentări mistice, amintind de Moise care primește tablele de la Dumnezeu, dar făcând trimitere la Vechiul Babilon, mi se pare formidabilă, la fel coloanele ( frizele arcașilor sau leilor ), din cultura persanilor ( cea mai veche din lume ) și a celei din Levant. M-au impresionat, de asemeni, basoreliefurile lui Donatello, sclupturile fără egal ale lui Michelangelo, Bernini, Canova, cele romane și grecești, Colecția Borghese, în general, totul
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre. Misterios și-nvăluit în ceață, Arcaș destoinic, săgetând iubire, Avea-vom, oare, și noi drept la viață? CE-I VIAȚA NOASTRĂ FĂRĂ DE IUBIRE? Ce-i viața noastră fără de iubire? Un câmp arid, o pâine fără sare, Un templu rece-n care nu-i simțire, Grădină fără
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
Acesta, aflând că fusese văzut un zmeu răpindu-i fata, își adunase toți oștenii și se pregătea să pornească la război. De cum îl zări pe zmeul cel cu zece capete zburând pe deasupra castelului cu fata lui în gheare, dădu poruncă arcașilor să-l săgeteze fără să o rănească pe Voichița. Sute de săgeți mușcară din pieptul zmeului și, imediat ce acesta o lăsă pe fată pe acoperișul castelului, câteva sulițe i se înfipseră și în gâturile întinse, pregătite de zborul de întoarcere
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
Ghioreanu. Despre autoare regretatul Petru Poantă scria:”Prof.Doina Mărghitaș este o folcloristă pasionată. Trebuie să remarcăm, mai întâi valoarea cântecelor( ... ) și includerea, în volum, a câtorva creații de autor, care dincolo de ritmica aparte, reprezintă același tezaur popular,“ iar Ion Arcaș preciza:”Scrisul documentat și frumos al Profesoarei Doina Mărghitaș se împlinește, întru educarea și instruirea elevilor, a tineretului, precum și întru ridicarea spiritual a locuitorilor din Țara Apusenilor. “ Textele celor doi nu exprimă îndeajuns întreaga cuprindere a creațiilor doamnei Doina Mărghitaș
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
nu îi mai fiu frate, eu renunț la sănătate La spital, din oră-n oră, Vine-o tipă, cică-i soră, Însă cred că-i adoptivă: Funcția e... injectivă ! La cercul de tir cu arcul Ca s-ajung un bun arcaș Să mă antrenez încerc, Dar m-am lăsat păgubaș: N-au decât un arc... de cerc. Aberație Am un sinus inflamat, De durere-s ca nebunu'. A ajuns în mod ciudat Mai mare ca 1. Niciunul nu e drept Cu
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
metereze. Acestea țintesc pieptul oamenilor nopții care se prăbușesc în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se aruncă în vâltoarea bătăliei dar se trezesc săgetați de arcași. Pe terasa unui turn apare din flăcări Paloș. PALOȘ: (cu vocea care se propagă în ecouri) Cine sunteți voi muritorilor și ce vreți? Noi nu avem nimic cu domniile voastre, de ce nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă întreaga suflare
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre. Misterios și-nvăluit în ceață, Arcaș destoinic, săgetând ... Citește mai mult MI-E TEAMĂ DE TĂCERILE DIN UMBREÎmi dau târcoale gândurile sumbreCând sufletul e rug aprins de floareMi-e teamă de tăcerile din umbre.Vreau vocea-ți caldă, plină de candoareSă unduie ca un izvor prin munteși-n
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Sunt prizoniera viselor, dorinței,Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte,Când setea-mi sting cu lacrima credințeiSimt răni săpate-n lut de-al fricii dinte.De-ți pasă sau de nu, n-am încă știre.Misterios și-nvăluit în ceață,Arcaș destoinic, săgetând ... III. GEORGETA RESTEMAN - SĂ DĂRUIM PENTRU VIAȚĂ !, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 1499 din 07 februarie 2015. Cu câțiva ani în urmă, am avut șansa ca prin bunăvoința și înțelegerea prietenilor, cunoștințelor și a tuturor celor
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
metereze. Acestea ținteau piepturile oamenilor nopții care se prăbușeau în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se aruncară în vâltoarea bătăliei, dar se treziră săgetați de arcași. Pe terasa unui turn apăru din flăcări un cavaler: - Cine sunteți voi, muritorilor, și ce vreți? Noi nu avem nimic cu domniile voastre, de ce nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă, întreaga suflare încremeni. - Cum de ne-ați descoperit lăcașul
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Cum era când "Capricornul" A sărutat-o, prima oară. Sau s-ar fi scufundat în valuri, Să fie a "Peștilor" regină, La gât, cu un șirag de perle, A "Racilor" stâpână. De mult deja, trecuse rana, Pe care o lăsase "Arcașul"... Zburda pe cer, ca o copilă, Liberă ca fluturașul. Presăra în inimi doruri, Pasiune și iubire, Aștepta să întâlnească Adevărata fericire. El era mândru, elegant, Coarnele-și purta semeț, Posesiv, ca orice bărbat, Dar spiritual și foarte isteț. A privit
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
unele de altele și prin această manevră să încerce a le slăbi coeziunea. Apoi vor lovi în centru cu grosul trupelor și dacă centrul va da înapoi bătălia e pierdută. Vor separa legiunile și vor lovi din flanc cu cavaleria. Arcașii călare vor obliga centuriile să se apere în formații testudo. -E foarte adevărat mărite guvernator, completă Marcellus. Eu însă vă ofer o altă soluție. -Să auzim! fu de acord guvernatorul. -Preamărite, să gândim operațiunea în mișcare. Strategii Arsacidului fac adesea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
-l atragă pe Crassus într-o zonă de deșert cu multe denivelări ale terenului, parții speculând la maximum avantajele acestui tip de teren în care legiunile noastre se descurcă cu greutate. Un detașament a fost atras într-o capcană, de arcașii călare care atacau în șarje obligând legiunile noastre să se apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
acestui tip de teren în care legiunile noastre se descurcă cu greutate. Un detașament a fost atras într-o capcană, de arcașii călare care atacau în șarje obligând legiunile noastre să se apere în formații testudo care erau eficace atacurilor arcașilor fiind însă vulnerabile atacului part al cavaleriei grea-catafractes. Parții s-au despărțit în două corpuri și au avansat pe flancuri dând aceste atacuri de hărțuire. Aceste atacuri au fost doar de fațadă însă, iar Crassus n-a înțeles acest lucru
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
retragerea acestuia. Văzându-se prins între două fronturi, și izolat de restul legiunilor mamă, Publius Licinius s-a sinucis pentru a nu cădea viu în mâna perșilor. Legiunile rămase au fost pur și simplu spulberate de ploaia de săgeți a arcașilor parți și atacului catafracților călare îmbrăcați în armura solz de pește din cap până la copita calului. Restul îl știți ilustre, Crassus a pierit în luptă iar capul lui a fost adus la Roma. Trupele regelui armean Artavardes al II-lea
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
l-am și găsit. Iată! Marcelus scoase dintr-o scoarță de piele o hartă întocmită rudimentar. Guvernatorul privi harta care fusese despăturită și așezată pe masă. -Parților le plac atacurile de hărțuire din mai multe locuri, ilustre. În spatele trupelor de arcași călare și a pedestrimii prost instruite și echipate se află temutele trupe catafractes care așteaptă atacul decisiv. E capcana lor preferată, ilustre guvernator! -Deci cum îi putem învinge? -Printr-o retragere, ilustre guvernator! Atrăgându-i pe terenul nostru. -Vino Marcellus! Așează
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
se aruncă la picioarele Contelui implorând iertare. Miller se ridică și îi spune fiicei sale să nu îngenuncheze niciodată în fața unui hain opresor (Fra' mortaili ancoră oppressa). Walter îl șomează pe fiul său să se supună ordinelor sale și cere arcașilor să pună în aplicare dispozițiile sale. Rodolfo, având încă în mână sabia, se așează în fața Luisei și amenință cu moartea pe oricine va îndrăzni să o atingă. Walter o smulge pe Luisa și o preda arcașilor. Contele îl provoacă pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ordinelor sale și cere arcașilor să pună în aplicare dispozițiile sale. Rodolfo, având încă în mână sabia, se așează în fața Luisei și amenință cu moartea pe oricine va îndrăzni să o atingă. Walter o smulge pe Luisa și o preda arcașilor. Contele îl provoacă pe Rodolfo spunându-i că el este cel care a atins-o pe Luisa: “Ce ai de gând să faci acum?“ Rodolfo îi spune că dacă Luisa este ridicată, o va urma. El amenință că o va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ARCAȘUL, revistă culturală care a apărut la Vatra Dornei între 13 aprilie 1924 și 14 august 1927, în proiect săptămânal, dar de fapt fără o regularitate deosebită. Director și redactor este Valerian Dugan. De la numărul 15-16/1925, publicația își schimbă numele
ARCASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285422_a_286751]