882 matches
-
efectul centripet, prudenta mișcare circulară se preschimbă în fugă nebunească spre nicăieri. Ajunși pe culmea unui deal, hoinarii contemplă panorama New Yorkului cu sentimentul desprinderii necesare, al ruperii legăturilor și rosturilor inițiale: „Podul care lega New York-ul de Brooklyn se arcuia suplu peste East River și parcă trepida de câte ori priveai acolo cu ochii mijiți. Părea lipsit de orice trafic și sub el se întindea fâșia liniștită și netedă a apei. În aceste două mari zone totul părea lipsit de sens și
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
peste trenuri, peroane și șine/ vedeam locomotive albastre, ca la jucării în vitrine/ totul amestecat cu branhii de ceață, globuri de ceață...// în corpul meu se întîmpla ceva dincolo de moarte și viață:/ mă suceam, îmi aduceam genunchii la gură/ îmi arcuiam șira spinării/ și din ce în ce mai acut auzeam plescăitul de sînge al mării/ resacul scrumbiilor printre stînci.../ peisajele de sub mine se făceau din ce în ce mai adînci,/ vedeam acum, înălțîndu- mă ca în vis/ scutul european, de la istanbul la paris/ vedeam orașele tremurînde, giubea cu
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
banală dacă stilul său nu ar fi o ilustrație vie a acestei declarații. Liniile drepte, pelungi ale corpurilor dansatorilor săi în mișcare se frâng brusc, din coate sau din genunchi, în alte linii drepte mai scurte sau, tot atât de brusc, se arcuiesc într- o nouă direcție, cu totul neașteptată. Și totul se desfășoară cu o mare viteză și cumulând o energie explozivă. Alonzo King a fost mai întâi dansator în compania binecunoscută nouă a lui Alwin Ailey și apoi la America Ballet
San Francisco Lines Ballet by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4121_a_5446]
-
că m-a vrăjit tipul ăla, un moș, slăbănogul care locuia la doamna Rugea, și că mai am o singură șansă să îmi spăl păcatele, acolo, atunci, și să dovedesc că prietenii mei adevărați au rămas ei. Gabi s-a arcuit și s-a desprins de stâncă, a țâșnit cu brațele întinse în față, lipite, a plutit o veșnicie, corpul lui s-a îndoit la un moment dat și a căpătat poziție verticală, de atac, s-a năpustit asupra vâltorii ca
Bufnițele copilăriei by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4049_a_5374]
-
pare ciudat că mă întrebi așa ceva. Bineînțeles că știu. Gilgul e transmutația sufletelor. Reîncarnarea. Metempsihoza. - Mi-ai răspuns la întrebare, cel puțin în parte. Acum o să-mi încep povestea și îți promit că nu mai pun întrebări. S-a întins, arcuindu-și spatele ca o pisică, și-a încrucișat mâinile în poală, aplecându-se ușor înainte. - Ți-am spus că anumiți psihiatri îmi trimit cazurile pe care nu le pot rezolva. Unul dintre ei e englez, psihanalist. Are un cabinet în
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
cu nepăsarea deprinsă de atunci de când pasărea albă ți-a sărutat părul în zori risipind ce mai lăsase somnul trucat din visele tale copilărești și a dispărut apoi în văzduh cu propria-ți umbră Matrice Drumul pe care pășeam se arcuia precum o șerpoaică tălpile arse îmi erau de atâtea zig-zaguri singură pășeam într-un fel de umbrare cleioase o și cât îmi doream să ajung undeva într-o casă de pildă adică în acel romb alb liniștit unde mirosul absenței
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
văzute, prin miresme trecute/ și mângâiate/ prin pielea ta aspră-iubită, de frate” sau în Datul nedat: „Îmi crescuseră coarne de melc./ Vitrege, neasemuite-/ n-au știut să oprească pierderea lunii, a nopții./ Creșteau ca o foame de lup-/ o simțeam arcuindu-mă, pură.” Muzica mult mai dinamică a versurilor din acest ciclu este împletită pe figurile cinetice ale unui dans frenetic, fie al pierzaniei, ca în Salomeea, fie al mântuirii cathartice, ca în File de poveste : „Cu spaimă, cu grabă rochia
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
nefals, nemeditat, pur și simplu, copilăresc! Copiii cântă, se veselesc, își autocreează lumea și expresia lumii, visul și figurația visului, bucuria și senzorialul bucuriei, lacrima și nesuferința lacrimei, vina și nepata vinei, prin spectrul imaculatei copilării. Toate trăirile lor sunt arcuite peste o împărăție cu poveste, cântec și joacă, din care explorează, învață și se antrenează pentru ieșirea ce urmează mai curând sau mai târziu, din puritate intimă, libertate și capricii nevinovate, în lumea cu încercări, posedată de obligații, eforturi și
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
viață nemuririi... Și-l fac să urle mândru, de dor nestăvilit... O altă smucitura-ti frange-al tău spate-ndata Lovind rebel de-o masă cu pieptul chinuit, Că părul tău ce urlă când, smuls de min' deodată, Coloana-ti arcuiește si-asteapta pregătit... Și te lovesc lăuntric, ca un nebun ce simte, Turbarea însetata, ca de-un cumplit măcel, Căci simt, apocaliptic, cum arzi frângând comete, Cănd cerul ne blesteama cu mingi de foc din el... Lacrimi îți curg șiroaie
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
finisa” (Rogvaiv de iubire). Tocmai încercările tenace ale omului de a atinge starea de beție erotică și, mai ales, de a rămâne pe crestele fericirii întrețin focul viu al oricărui ideal. E ceea ce se „aude” din cânturile iubirii ce-și arcuiesc fără sincope tonalitățile surdinizate. Ia-mi inima!, Vis, Iubire taciturnă, Dorința, Așteptare, Ardere, Chemare, Înfrigurare etc. sunt titluri care vorbesc de la sine despre intensitatea emoției erotice, ceea ce, de altfel, îi dă apanajul de a părea cea mai bună parte a
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
în cântece plină. Miros de femeie prelung și albastru, umărul meu sprijinind o idee, ochiul adânc cu dulceață de astru, foc răscolit în străfund de scânteie. Buzele aspre cu gustul de sare, părul șoptit în tăcerea de miere, prăpastia coapselor arcuind a mirare, brațele mele tânjind a cădere... 19 februarie 2016, București Referință Bibliografică: TÂNJIND A CĂDERE / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate
TÂNJIND A CĂDERE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383371_a_384700]
-
zâmbesc, Când, de clipe magice trăite, Cu nostalgie, își amintesc, Chiar de știu că au fost amăgite... Printre doruri vii se regăsesc, Colindând prin vremuri prăfuite, Cu-ale lor aripi ce-n larg plutesc, În zbor, pe punți prin timp arcuite! În sunete dulci, ce le-alintă, Cu pași de dans se-nvârt amețitor, Parfumul lunii mai le-ncântă, Îmbrățișându-le seducător... ~ Cristina P. Korys ~ ( imagine: internet) Referință Bibliografică: Gânduri în luna mai... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GÂNDURI ÎN LUNA MAI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383530_a_384859]
-
Cu sufletul mereu nemuritor... Rămâneți consternați în trup de lut, Fragmente de-androgin rătăcitor! E plină floarea-albastră de mistere, De cratere și pietre negre, tari, Ne-ntoarcem fiii ei, pierduti prin ere, Ca florile și fluturii sprințari. Și-n țărmuri arcuite de dogoare, Prin dune aurite și pustii, În locul unde pasul e lentoare Și niciodată n-ai dori să fii Stă mândră în splendoarea-i înnegrită, Altar de prosternare și mister, O piatră din tărie prăvălită, Ce leagă pe vecii pământ
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
statură medie, îmbrăcat pe atunci modest, uneori chiar ponosit, purtând mai mereu cu sine o geantă de mușama, sub a cărei greutate își înclina în mers umerii firavi. Avea o față prelungă, cu bărbia proeminentă, deasupra căreia gura i se arcuia într-un zâmbet discret. Părul, ușor ondulat, i se retrăsese la colțurile frunții, dându-i personajului o alură de om înțelept, ceea ce și era, de fapt. Estetician de formație și critic de artă, ajunsese pe la sfârșitul anilor ’50, deci cu
ŞĂGALNICUL DELIU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383138_a_384467]
-
Poezie > Amprente > SOMNUL ORAȘULUI ( PRIMĂVARĂ REGHINEANĂ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal " Iar primăvara-n geam sfios îmi bate, Viorile-n acorduri de cristal Se arcuiesc pe cer, plângând în noapte. Pe trotuare trecătorii-s rari, Doar jos la " Silva " parcă e lumină, Doi moși întârziați, la un pahar, Răstălmăcesc isprăvi de-o săptămână. Balconul meu e suspendat de nori, Văd vârfuri de biserici sub cer
SOMNUL ORAŞULUI ( PRIMĂVARĂ REGHINEANĂ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383285_a_384614]
-
pe o pancardă de lemn, ce se legăna agale în briza caldă a dimineții. „Din păcate nu-mi pot hrăni doar spiritul ,trupul își cere și el drepturile. Hai să îmi încerc norocul ! Un bărbat cărunt, așezat în spatele barului se arcuiește instantaneu din sprâncenele stufoase ,bucuros în sinea lui, că primul turist îi trece pragul atât de dimineață. - Good morning ! - Good morning,îi răspunde zâmbind, la gândul că aerul din buzunar o să se împuțineze. - I’ m looking for work ! i se
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
glezne fine, cu crupa încordată de efort, cu gâtul întins și roind de sudoare, calul părea un zeu modern fugărind o nevăzută nimfă prin pletele mângâioase ale grâului. Deodată, superbul centaur cu cap de cal și corp de taur își arcui în aer cele peste 400 de kilograme ale sale, făcu un salt și se ghemui la pământ, dispărând din vedere. Când se ridică ținea între fălci un urechiat. — L-a prins! - exclamă Stănciuiescu Vasile. Bravo, Nestor! Calul veni modest și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
văzând privirea întrebătoare a lui Broanteș. îl rugam toți să zâmbească, că era un om vesel, dar lui nu-i ieșea din minte calul. Episodul 57 FOARTE CALD în vreme ce Broanteș răsfoia albumul cu amintiri al Cosettei, iar țigăncușa fierbea cafeaua, arcuindu-se ca o șerpoaică peste ibric, turcii intrau în Camenița. Dar cine-i poate acuza pe eroii noștri? De multe ori, în vâltoarea și-n inconștiența tinereții, oamenii nu iau seama la importante evenimente istorice care mai târziu toată le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un fel deosebit. Apăru iarăși primul câine care intră în apă ca o săgeată. — Ăsta sare cel mai bine! - zise admirativ signora Maxima. Alaltăieri, după săritură, a prins și-un stavrid. La fiecare fluierat, din cadrul ferestrei țâșnea câte-un câine, arcuindu-se superb în văzduh. Călugării numărară șapte. Pe al optulea, un pui de lup de vreo trei săptămâni, probabil pentru că nu avea încă destulă forță să se cațere pe pervazul ferestrei, îl aruncă însuși doctorul. Episodul 151 O SENZAȚIE FIREASCĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu case albe, pătrate și cu geamuri înalte. Bărci pe canale, pictate în culori primare luminoase ca jucăriile de plastic cu care se joacă copiii în cadă, erau ancorate pe ambele părți ale apei adânci și verzi. Peste canal se arcuia podul jos și șters, o prelungire cochetă, protuberantă a drumului și, în spatele lui, ca o umbră neagră uriașă ce bloca cerul, atârna rețeaua de șosele Paddington, la fel de murdare și posomorâte ca întotdeauna. Parcând undeva pe stradă, am verificat numărul apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
aplecat și m-a sărutat apăsat, luându-mi toată gura într-a lui, bând din ea, cu dinții înfipți în buza mea. Apoi s-a retras, părând satisfăcut, și s-a aplecat iar să mă sărute pe gât. M-am arcuit înspre el. Una din urechile lui era aproape de gura mea; mi-am plimbat limba pe ea, suflând aer cald în același timp. Apoi i-am apucat lobul cu dinții și am mușcat. Un fior l-a străbătut prin tot corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
a deschis una din uși și a trecut de ea, uitându-se la mine. Papucii ei nu scoteau nici un zgomot pe gresia din hol. Am urmat-o și am ajuns în living. întinzându-se de-a lungul casei, cu ferestre arcuite în fiecare capăt, era mobilat ca și holul cu o remarcabilă opulență represivă: mocheta albă ca laptele și groasă ca o cremă, mese de mahon netezite până la strălucire, o mulțime de canapele și fotolii din brocart, aranjate cu gust, așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Ce-i drept, fata nu arăta rău de loc, era zveltă, frumușică foc și cu mintea brici, așa că, nu i-ar fi displăcut. Își amintea că de fiecare dată privirea îi zăbovea pe gleznele ei subțiri și coapsele ce se arcuiau atât de frumos sub rochiile ușoare de vară pe care le purta. Asta ca să nu mai vorbim de sânii obraznici care se unduiau în ritmul pașilor. Căzut în reverie, lui Cristi i se așternu un zâmbet pe față. Se scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Moș Calistrat. Gândurile care îl frământaseră până mai adineauri dispă ruseră ca prin farmec. Mintea i se golise, acum încerca să rețină tot ce-i spunea bătrânul. Se apropiară de puntea improvizată și Calistrat păși pe ea. Trunchiul gros se arcuia sub greutatea bătrânului, dar acesta nu părea să bage de seamă. Fără să pregete nici un moment, Toma îl urmă imediat ce acesta ajunsese pe malul celălalt. Simți un fior rece care îi cobora pe șira spinării de cum pusese piciorul dincolo, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să se oprească. La marginea luminișului, se ridica un perete aproape vertical de stâncă sură. Vine groase de culoare ruginie brăzdau de sus până jos roca. Firicele de mică străluceau în lumina soarelui care coborâse până aproape de orizont. Muntele se arcuia într-un pinten semicircular ca un intrând în poiană, înconjurat de cursul de apă. Câțiva pași mai încolo, se vedeau două șine așezate pe traverse de lemn care se opreau în apropierea jgheabului de spălare. Moș Calistrat ocoli stânca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]