974 matches
-
sunt din natură, liliacul dă măsura. În aceste poeme se simte lirismul unui poet pătruns de vers: „scăpărând misterios - malițios/liliacul - cutie cu bijuterii/ acest animal purtând blana tuturor/constelațiilor primăverii - s-a suit/dintr-un singur salt/pe ramura/arcuită - a cerului/” - Liliac Poemele au grafia modernă a celui care se revoltă pe realitatea imediată, cuvinte fără literă mare, versul frânt, modelat de durerea nespusă, dar în prezența numelui divin scris corect cu literă mare, aduce în mod clar la
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_diamantele_se_fisureaza.html [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați. -Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară. -Trebuie să discutăm. Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos. -Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului! -Atunci, ...avem
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474285841.html [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” Conversație ( Mariana Zavati Gardner) -Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. -Nu putem ieși...o să fim murați. -Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară. -Trebuie să discutăm. Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos. -Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului! -Atunci, ...avem
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_tulcan_macovei_1474677438.html [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ȘOTRON DE IARBĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014 Toate Articolele Autorului aruncă-mi sau desenează-mi de câte ori vei ști pe o filă de iarbă mișcarea bine arcuită a pietrei luna te lasă mereu în jocul tău adormi te trezești mereu proaspăt cu un vers în vârful zâmbetului povestește-mi de tata de râu de câinii adunați de prin curțile oamenilor într-un marș liniștit tu cu bucata
ŞOTRON DE IARBĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Sotron_de_iarba_anne_marie_bejliu_1394530368.html [Corola-blog/BlogPost/353511_a_354840]
-
pe umeri. Mi-am dat seama că era nespus de frumoasă. Nu numai privirea adâncă și fermecătoare, așa cum o remarcasem chiar din seara trecută, ci tot chipul ei era plăcut, cu trăsăturile fine și armonioase, cu nasul mic, buzele perfect arcuite și cu gropițe în obraji. Când surâdea, dantura ei albă și perfectă te încânta. Adelina era potrivită ca statură și suplă. Era tăcută, mult prea tăcută. În schimb, privirile ei îmi păreau cu mult mai vii. Mă fixau insistent iar
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1462954262.html [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
înalt ,cu bicepșii ieșind prin tricolul mulat pe bustul uriaș, se chinuie, să sărute o femeie. Privesc atent, la femeia care se zbătea în brațele bărbatului, părul bogat, lung, castaniu, drept, îmbrăca o față albă cu ochii mari, sprâncene frumos arcuite, nas cârn, buze senzuale. Decolteul, generos, lăsa să se vadă sânii naturali, care, împingeau în bluza subțire și transparentă, sutienul îi împiedica să se reverse în toată splendoarea lor. . Deodată se face liniște, întră judecătorul, de fapt judecătoarea. Grefiera strigă
DIVORȚUL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1482432250.html [Corola-blog/BlogPost/377096_a_378425]
-
neîmplinită. Îmi caut iubita din visele târzii, Din nopți de neliniști, de dragoste pustii. Iubirea - oare după care stea-i ascunsă Și mă cheamă de dorinți pătrunsă? Aștept s-apară, de pe cărări infinite, Cu pași timizi, ochi verzi și gene arcuite. Zâna inimii lovite de arcul cupidonic, Uitându-se mirată și...cumva ironic, La murtorul pământean, rătăcit printre stele, Căutându-și iubita visurilor efemere. Întind mâna tremurândă, ușor șovăitoare, Simbolizând un gest, ce se vrea chemare. Steluța zâmbitoare, citind în ochii
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424169786.html [Corola-blog/BlogPost/382393_a_383722]
-
are o față de culoare albă-închisă, este înaltă, suplă, cu spatele drept, umeri puternici și frumoși, modelați, mersul ei este deoasebit de feminin, cu mișcări ondulate ale șoldurilor, cu o rară noblețe în mișcări. Frumoasă este și forma sprâncenelor, încondeiate, groase, arcuite, a genelor lungi, răsfirate, a ochilor mari. Nasul este drept iar părul o adevărată podoabă, reprezentând o sinteză a frumuseții feminine românești.” Cine este autorul cărții „Cristale de gând” Gheorghe Clapa din Barlad? Profesor, muzeograf, istoric, publicist, etnolog, eseist, s-
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1431886832.html [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
de orice la Khajuraho se simte pretutindeni prezenta femeii, frumoasa și încântătoare indianca în orice postura. Numeroase sculpturi cu tinere și seductive dansatoare celestiale acoperă zidurile templelor sporind emoțiile oricărui vizitator. Într-o mulțime de dispoziții și posturi, cu brațele arcuite, cu degetele la bărbie, pe buze, ținând o ramură de copac sau flori, alteori cu mâna în păr, aranjandu-se, ținând o oglindă în mână, ba ascunzandu-si față ori arătându-și spatele, dansând într-un abandon total, cu o pasare
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440474671.html [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
înalt ,cu bicepșii ieșind prin tricolul mulat pe bustul uriaș, se chinuie, să sărute o femeie. Privesc atent, la femeia care se zbătea în brațele bărbatului, părul bogat, lung, castaniu, drept, îmbrăca o față albă cu ochii mari, sprâncene frumos arcuite, nas cârn, buze senzuale. Decolteul, generos, lăsa să se vadă sânii naturali, care, împingeau în bluza subțire și transparentă, sutienul îi împiedica să se reverse în toată splendoarea lor. . Deodată se face liniște, întră judecătorul, de fapt judecătoarea. Grefiera strigă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
înalt ,cu bicepșii ieșind prin tricolul mulat pe bustul uriaș, se chinuie, să sărute o femeie. Privesc atent, la femeia care se zbătea în brațele bărbatului, părul bogat, lung, castaniu, drept, îmbrăca o față albă cu ochii mari, sprâncene frumos arcuite, nas cârn, buze senzuale. Decolteul, generos, lăsa să se vadă sânii naturali, care, împingeau în bluza subțire și transparentă, sutienul îi împiedica să se reverse în toată splendoarea lor. . Deodată se face liniște, întră judecătorul, de fapt judecătoarea. Grefiera strigă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_c%C3%A2rstea/canal [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
fustă din material de blugi, scurtă, care abia îi acoperea pulpele protejate de un dress subțire și lucios, la culoarea pielii. Picioarele îi erau puțin cam groase pentru înălțimea ei. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară nasturii din butonierele bluziței. Gabriellé era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_i_stan_virgil_1364879281.html [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
nu. Nu numai aceasta era diferența dintre ele. Dacă Gabriellé era mărunțică, puțin peste un metru șaizeci, cu un piept bine dezvoltat, picioarele cu pulpele cam groase pentru înălțimea ei, părul șaten și ochii negri umbriți de niște gene mari, arcuite, Brigitté era înaltă ca o baschetbalistă, subțirică, suplețea fiindu-i atuul care o scotea în evidență și mai ales părul ușor ondulat de culoarea spicului de grâu bine copt, gata de secerat. Avea ochii albaștri, genele lungi, un mers ca
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_i_stan_virgil_1364879281.html [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
Dințosu’ ”. A intrat pe terasă, s-a orientat și a venit direct spre masa noastră: -Bine, măi, Ghiță, te caut de o juma’ de oră, te sun, dar ai telefonul închis... -Ooo!... să trăiți domnule senator! sări în poziția râmei arcuite amicul meu ziaristul. Vă salut cu înalt și desăvârșit respect. Cu ce probleme pe la noi? Vă pot ajuta cu ceva, să vă oferim o bere, un mizilic, o atenție, o aia, o aia?...Tocmai vorbeam despre dumneavoastră și îi spuneam
AMICUL MEU ZIARIST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1440956820.html [Corola-blog/BlogPost/372199_a_373528]
-
ce mi se va întâmpla bun de azi înainte. Miruna mă privea atentă, parcă vroia să-mi ghicească gândurile... Mă fixa mereu cu un zâmbet larg și cu ochi strălucitori și veseli, de culoarea cerului senin și cu sprâncenele frumos arcuite. Absorbiți de discuția noastră nu am sesizat cum a trecut timpul, cum soarele a părăsit marea și s-a ascuns în spatele blocurilor, cum pe faleză s-au aprins luminile și din salonul restaurantului se auzeau primele acorduri ale formației Cornel
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
urât decât tot ce se întâmplase până atunci. Poate i se păruse numai? Deschise ușor ușa de la baia mare și înlemni în prag. O femeie făcea baie printre florile ei de lotus. Părul blond, lung, i se lipise de spatele arcuit în timp ce își dezvelea trupul tânăr, perfect pentru o reclamă. Se săpunea cu gelul Dianei preparat cu miere și migdale, mirosind din când în când în palme aromele sticluțelor înșirate ordonat pe raftul de sticlă montat în nișa bine luminată cu
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420531307.html [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
sursă de bucurie, îi lumină practic tinerețea. Magda avea cam șaisprezece ani încă mai era la liceu era în acel moment al vieții când făcea pasul din adolescență spre tinerețe, blonda cu ochii albaștrii frumoși strălucitori, fata ovala, buzele frumos arcuite, întreaga ei ființă emană frumusețe feminină însă în stadiul pur natural al fecioarei, iar zâmbetul ei era plin de farmecul tinereții și al dragostei pe care începuse să o descopere pe atunci, privind-o înțelegeam de ce îl înveselea atât de
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398680779.html [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
nr. 1896 din 10 martie 2016. Iarna, cristaline unde pe sub gheață se strecoară și-n noapte argintul lunii îl transformă-n poleială. Ajunge o zi-nsorită să se subțieze gheața și prin margini dantelate să pătrundă-n apă viața. Sălciile arcuite, spre oglinda de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet plesnește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
solzii în valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude ... Citește mai mult Iarna, cristaline undepe sub gheață se strecoarăși-n noapte argintul luniiîl transformă-n poleială.Ajunge o zi-nsorităsă se subțieze gheațași prin margini dantelatesă pătrundă-n apă viața.Sălciile arcuite,spre oglinda de cleștar,lasă gheța ce le-mbracăsă prelingă stropi de apă.Cade acum o picăturăși alta se pregătește,gheața râului în razeși cristale-ncet plesnește.Zăresc peștii curcubeu,aurii și argintii,ce-și pun solzii în valoare,fluturând din
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
veți întreba, probabil, pe bună dreptate din punctul dumneavoastră de vedere, atunci de ce acest transfer, dacă nu este motivat medical? Emanuela era foarte atentă la cele relatate de medic mulțumindu-se, doar, să-l urmărească, ridicându-și întrebătoare sprâncenele, frumos arcuite, și ținând paharul cu apă în mână, sorbind, din când în când, câte o gură. - După cum bine știți, cazul fetiței, al finuței dumneavoastră în situația de față, nu este neapărat un caz medical, ci, mai degrabă, un caz social. Este
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430331149.html [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
însă la satisfacția femeii Ilana. Prestigiul ei, sinceritatatea ei. Care satisfactie? Ilana ajunsese împreună cu iubitul. El se dezbrăcase repede ea trase fermorul de la pantaloni. La început mai crispat, barbatul s-a lasat controlat, desfăcut, în sfârșit, buzele ei, limba ei arcuită, vârful excitant, palparea si mângâierea, visul oricarui bărbat, femeia roșcată mângâiată pe cap, părul strâns ca într-o cupă de mâinile lui, șamponul ei cu miros de orhidee, parfumul ei. Ilana s-a răzbunat... ------------------------------------------ *Muntele meu, Carmel, 2011 Bianca MARCOVICI
EPOCA CLINTON de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/bianca_marcovici_1458478578.html [Corola-blog/BlogPost/363666_a_364995]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > HAI IUBITE... Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Hai iubite pe aleea arcuită, pe care ne plimbam astă-vară, împrejmuită de copaci verzi și falnici s-o vezi cum arată acum. Griul asfaltului e udat de ploaie, uscat pe alocuri de vântul care biuciuie frunzele colorate, pentru a zbura încotro vor ele. Unele acoperă
HAI IUBITE... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1477078959.html [Corola-blog/BlogPost/384253_a_385582]
-
pe alocuri de vântul care biuciuie frunzele colorate, pentru a zbura încotro vor ele. Unele acoperă aleea noastră, altele inundă iarba sau se rătăcesc pe bănci, printre flori, pe unde-apucă, mângâiate de-un colț de soare. Hai iubite pe aleea arcuită, pe care ne plimbam astă-vară, să vezi cât de vie ar fi acum iubirea noastră. Referință Bibliografică: Hai iubite... Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu
HAI IUBITE... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1477078959.html [Corola-blog/BlogPost/384253_a_385582]
-
ca o poveste. Pe la cinci jumătate, deja se lăsa seara; așa e iarna, se întunecă repede. Mergeam și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1479646365.html [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
la lumină, să vedem cât de voinic ești! Din întuneric se apropie de foc un flăcău înalt și subțirel, cu față albă și plete negre, cu trăsături delicate, cu ochi mari ca doi tăciuni aprinși, ce scânteiau sub sprâncenele frumos arcuite. Cam subțirel îmbrăcat, cu o traistă pe umăr, iar în mână cu un băț subțire de alun. Se uitară cu mirare la el. - Ai să reușești tu, măi, băiete? îl întrebă o femeie, simțind cum se reaprinde în întuneric licărul
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]