144 matches
-
Pe scurt, o fată vine la mare să își cunoască tatăl (naratorul scriitoră, ajuns organizator al unui concurs penibil intitulat „Madame Bovary“. Îl cunoaște mai bine decât ar fi vrut (acesta desfășoară un întreg plan de seducție nerecunoscând în micuța ardeleancă urmele unei aventuri de tinerețe în vremea unui cenaclu literar de tinerețeă. Sunt anii ’80 cu tot ce aveau mai rău și mai bun, cu toată mizeria și blazarea tineretului comunist amator de concursuri de miss, cu toată inocența și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel făcute - să mă uit eu bine la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am văzut-o cu ochii trupului, că era-ntuneric și pe cuptiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
stele de aur. Când a venit, la noi stătea deja (convenabil) domnișoara Tuza, dar Încă nu mă chema la arătat. Nici nu aveam ce arăta. Nu știam ce și câtă am. Dimineața, În bucătărie (ciudat: și Basarabeanca Mătușa Domnica, și Ardeleanca Domnișoara Tuza Îi zic bucătăriei: cuhnie). Nu prea am chef să mănânc (așa-s copiii!). Mama i-a spus Teclei să insiste, la nevoie, să mă silească (c-așa se face binele: cu de-a sila) dar mă las eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce poveste să scriu... Și deodată, ca un fulger îmi spintecă mintea povestea pe care aveam s-o scriu și la care nu mă gândisem până atunci... Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea școalei, unde era tata director, o ardeleancă, Ana Baștea, într-o zi de toamnă rece și târzie, pe când stam la gura sobei și mâncam dovleac copt. N-o mai auzisem până atunci și nici n-o citisem în vreo carte; așa că o găseam cea mai potrivită, spre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
viață aparțineau și colegei noastre. Și atât. La cursuri erau mai mult fete. Mi-am făcut prieten un băiat din Bucovina și un altul din Găiceanca, fostul județ Tecuci, Mohora, frate cu actrița. Dintre fete, două bănățene surori, Sandovici, o ardeleancă, Dădărlat și o dobrogeancă, Aurelia Tătaru. Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi ne-am îndreptat... spre
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
doi tineri români se căsătoresc la Bloomington cu un naș evreu român plecat în Franța, însurat cu o franțuzoaică evreică și venit în America. La căsătoria lor vin prietenii: basarabeanca Adriana Călinescu, semigrecoaica Cristina Zarifopol, humuleștenul Lucki Illias și cu ardeleanca de mine. Căsătoria este oficiată de o americancă de origine italiană. Mergem apoi cu mașini germane și japoneze la un restaurant chinezesc la care serveau mexicani și portoricani. Mâncăm chinezării din cărnuri locale, pline de steroizi, bem vin de California
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cine știe de unde era, am întrebat-o și eu: de unde ești, femelă?, acum sunt de-aici, păi, nu asta te întreb eu... și-a început să vorbească ardelenește, ziceai că-i de-acolo, din mijlocul Clujului, te-am prins, ești ardeleancă, nu sunt, dar nu contează, lasă că-ți povestesc eu și despre mine. Dar nu mi-a povestit niciodată de unde era... Ziceați, Frumoasă Neli, că era cuminte? Cuminte pe dracu’, așa credeți dumneavoastră, că era cuminte? Dar faptul că intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spitalul cantonal, aproape 20 de minute și nici urmă de contracție. Pun pariu că și dacă făceam o oră, tot nu s-ar fi întâmplat nimic. Iată câtă stăpânire de sine în întâlnirea întâmplătoare dintre un elvețian ecologist și o ardeleancă expată, pe o masă de operație în mișcare ! Cla nu a intervenit, l-a îndrumat, totuși, la o intersecție mai spre ruta mea : știa că mi-e frică, că aș fi vrut să văd mai degrabă brazi, copaci, iarbă... Până la
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
cei mai norocoși fiindcă aveau cele mai multe fete. În clasa lui erau doar două, dar erau mai băiețoase decât mulți dintre tipii de pe acel ring, așa că era hotărât să pună mâna pe cea mai tare tipă din școală. Avea de unde alege. Ardelencele îl atrăgeau cu mentalitatea lor deschisă în ceea ce privește implicarea într-o relație. Nu se sfiau să se culce cu cineva dacă își doreau asta și de foarte multe ori aveau chiar ele inițiativa. Petruș se lăsase prins la început în jocul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
mi-a venit să cred când am văzut apărând, cu zăpadă topită în păr, plină de zăpadă și pe cojocul alb de piele, o femeie în care cu mare greu tate am recunoscut-o pe Irina. Fața ei lată de ardeleancă era fardată exce siv. Părul îl purta și mai scurt, cu un fel de breton caraghios peste ochii năclăiți de rimel. Cum soba noastră duduia din nou din toate puterile, zăpada de pe ea, un puf până-atunci, s-a schimbat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau într-un colț al Man-dravelei și auziră de departe tromboanele și lăutarii. Zarvă mare și lume, grenie. Numai fuste în altițe și floricele. Gheorghe puse ochii pe cizmele ardelencelor. Astea aveau figuri sănătoase și huiduma se dădea în vânt după ele. Le apuca pe la spate de cozi. Fetele țipau speriate și-l băgau în neamul mă-si. Paraschiv căsca ochii la bărci, cu privirile sub fustele ălor de se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mereu unul și același cântec, tot atât de idiot și de monoton: "Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cântec, tot atât de idiot și de monoton: "Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată? o întrebă pe sora
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile lui jucau coarda și cântau: Ardeleanca știu juca / Arde ardeleanca / Pâine știu a frământa / Arde ardeleanca... iar el își imagina cum arde cu flăcări uriașe aceea misterioasă "leancă", care semăna cu o cetate medievală în flăcări. Ce-o fi leanca aceea, nu am văzut-o niciodată? o întrebă pe sora mai mare. Leanca nu e nimic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui în legătură cu tehnica romanului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa” se juca în perechi. Când fetele treceau de la un flăcău la altul se striga: „Frunză verde baraboi Schimbați fetele flăcăi” Sau: „Frunză verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă” Sau: „Frunză verde foaie lată Vino
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din nou la flăcăul cu care începuse primul joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mult în această privință 47. Iorga stăpînea bine limbile europene moderne și avea excelente cunoștințe de latină și greacă. Singura lui lacună era necunoașterea limbilor slave, a maghiarei și a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui soție), întrucît era ardeleancă, l-a ajutat să citească documentele maghiare scrise în această limbă datînd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise în latină. Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]