142 matches
-
cea de-a doua este o diversiune, un condiment, un excitant, cu con cluzia mult așteptată a unor Îmbrăți șări mai cu foc și cu necaz. „Iubește-mă mai cu mânie, că doar nu-s mumă ta!“, țipă la tine ardelencele iubețe. Ați auzit cumva de descântecele folosite de femei În grija lor geloasă de a nu ne pierde? De podoaba lor creață, culeasă În borboroseli diavolești pe Muntele Venerei, arsă și stropită cu produsele lor mensuale, ca [pe toate] să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
seconda, tenace. Adusese din satul Dopca, de unde era, sat component al comunei Hoghiz, pe Bucura, verișoara ei, s-o ajute la treburile din restaurant și gospodărie. Odată cu ea a venit și Gheorghe, o rudă de-a lor. Bucura era o ardeleancă tânără și frumoasă pentru care Ionel I. C. Brătianu a făcut o adevărată pasiune. S-a căsătorit mai târziu cu un neamț, Löser, care lucrase la modernizarea Cișmigiului și a Parcului Carol I. Stroeștenii nu prea veneau În București la restaurantul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un cort imens, ca la o mare sărbătoare a muzicii. Atrage atenția, în mod deosebit, participarea românească, de o valoare artistică de necontestat. Aș menționa mai întâi considerațiile marelui dirijor american Lawrence Foster, născut din părinți români și căsătorit cu ardeleanca Angela Suciu, care cunoaște foarte bine istoria și cultura românească și îi privește cu admirație pe tinerii români. De altfel, admirația sa pentru George Enescu și România i-a fost recunoscută încă în urmă cu cincisprezece ani, prin atribuirea funcției
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Uimiri și introspecții Ada Gârțoman-Suhar O călătorie în timp cu trenul vieții mele M-am născut în Râmnicu Vâlcea, din mamă ardeleancă și tată oltean, am făcut studiile la Târgu Mureș, m-am măritat cu un bucovinean și joc teatru la Iași. Până la metaforă, mă voi întoarce în timp și voi relata primul drum cu trenul, de care-mi amintesc. Părinții au
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
partid și a fost chemat la Politehnică pentru a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost exploatat de partidul comunist, care ducea lipsă de oameni inteligenți, serioși și bine pregătiți profesional. S-a căsătorit cu o ardeleancă pe care o scăpase de nenorocirile invaziei ungurești, care a absolvit Facultatea de Fizică și a fost profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
viață aparțineau și colegei noastre. și atât. La cursuri erau mai mult fete. Mi-am făcut prieten un băiat din Bucovina și un altul din Găiceanca, fostul județ Tecuci, Mohora, frate cu actrița. Dintre fete, două bănățene surori, Sandovici, o ardeleancă, Dădărlat și o dobrogeancă, Aurelia Tătaru. Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi ne-am îndreptat... spre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice de căprioară. Când Șoimuleț făcea haltă, ca să nul lase singur, se oprea și dânsa. Ceilalți urcaseră pe cetatea dacică de la Cotnari, când, sătulă să-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-a răspuns prompt: - Șomer e mă-ta !... După colecția de timbre și cărțile cu indieni, pasiunile lui Șoimuleț au devenit, în ordine, arheologia, fotografia și calculatorul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui în legătură cu tehnica romanului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
partid și a fost chemat la Politehnică pentru a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost exploatat de partidul comunist, care ducea lipsă de oameni inteligenți, serioși și bine pregătiți profesional. S-a căsătorit cu o ardeleancă pe care o scăpase de nenorocirile invaziei ungurești, care a absolvit Facultatea de Fizică și a fost profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ne-o bătut obloane-n geamuri... Deci nu-ți intra aer aproape deloc În cameră și eram Înghesuite, pentru că-ntre timp, v-am spus, că fusese revoluția asta ungurească și-o mulțime de persoane care ținuse cu revoluția, mai ales ardelence, o fost arestate. Din Cluj o fost o mulțime de fete de la liceul maghiar, care făcuse tot felul de poezii. O fost descoperită-n primul rând profesoara lor... Pe-ormă o fost de la Târgu Mureș, că bătuse la mașină tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
minune. Cît se poate de palpabilă. E vorba de o ecluză, construită toată din lemn, care funcționa (!!) acționată manual de pe vremea Mariei Thereza, din a cărei dispoziție fusese construită. Nici nu încerc să exprim încîntarea pe care sufletul meu de ardeleancă, oripilat de orice înseamnă lucru făcut ,de fușereală" (adică de mîntuială), a resimțit-o la întîlnirea cu această alcătuire - inginerească, la urma urmei -, care dobîndise în ochii mei valențe apropiate de sacralitate. Emoția aceea, stîrnită de percepția binecuvîntării ce plana
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
de vacanță, unde aceștia încearcă să pună la cale destinele omenirii. Capitolele despre Andrea sînt profund diferite de cele avînd-o în centru pe Felicity: umorul lui Codrescu e mai subtil și mai licențios, tocmai pentru că e aparent cenzurat. Două călugărițe ardelence, Rodica și Maria, sînt personaje importante în intrigă desfășurată la mănăstire, prin felul în care cele două femei simple și frenetic încrezătoare în Dumnezeu devin un fel de ecou al întîmplărilor, reverberînd semnificațiile, dar totodată amplificînd, nuanțînd, sau dimpotrivă, înțelegînd
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
epistole ale Harietei cuprind o perioadă de doi ani: din mai 1887 până în iunie 1889, răstimp în care, datorită îngrijirilor Harietei, Eminescu își revine și poate pleca din nou la București. Destinatara acestor scrisori era o doamnă din protipendada ieșeană. Ardeleancă stabilită la Iași prin căsătoria cu un profesor universitar, Cornelia Emilian a înființat o școală profesională pentru tinerele fete sărace, sub patronajul societății Reuniunea femeilor române, a cărei întemeietoare era. Cornelia Emilian, femeie cultivată, preocupată de aspectele sociale culturale a
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii. era fiul unui funcționar de bancă, numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din Cornea - județul Caraș-Severin, care a scris „"Agenda băncilor populare și metodul de coeficient Lalescu"”. Mama sa era, după părinți, ardeleancă. Profesia tatălui face ca familia să se stabilească la diverse adrese, astfel că micul Traian parcurge clasele primare la București, două clase de gimnaziu la Craiova, apoi termină gimnaziul la Roman și Liceul Internat din Iași. Având o situație materială
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
cu premiul UNITER. A prezentat "Festivalul Național „Maria Tănase”", "Crizantema de Aur", "Crizantema de Argint" la Chișinău, evenimente culturale, emisiuni de radio și televiziune și a jucat în spoturi publicitare. A lansat la 27 decembrie 2003 albumul de muzică populară „Ardeleanca în Bănie” (20 de piese), fiind acompaniată de Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”. De asemenea, predă la Departamentul de artă teatrală din cadrul Facultății de Litere din Craiova, având postul de conferențiar universitar doctor, și este membru al senatului UNITER. A jucat
Natașa Raab () [Corola-website/Science/328712_a_330041]
-
sau "Bășicată de Dealu Mare". Boabele sunt sferice, de culoare verde-gălbui, ruginii pe partea expusă de soare. Pielița este groasă acoperită cu pruină persistentă și numeroase puncte ruginii caracteristice soiului de la care provine și numele soiului. Strugurii sunt asemănători cu Ardeleanca. Se presupune că este un soi înrudit cu Crâmpoșia. Este un soi atât de masă, cât și de vin. Bășicată este un soi autofertil putând fi folosit ca polenizator pentru soiurile deficitare. Producția de struguri este mare, de peste 20 t
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
și livresc (CR, 1987), Celălalt Pillat (Ed. Fundației Culturale Române, 2000), Top ten (Ed. Dacia, 2000), Mircea Ivănescu. Micromonografie (Ed. Aula, 2003), Al doilea top (Ed. Aula, 2004), Diacritice (Ed. Curtea Veche (2007), Magna cum laude (Ed. Tracus Arte, 2012), Ardelencele (Ed. Eikon, 2014). A publicat inclusiv două volume de interviuri, 11 dialoguri (aproape teologice) (Ed. Galaxia Gutenberg, 2003), 15 dialoguri critice (Ed. Aula, 2005). A colaborat la realizarea Dicționarului scriitorilor români(coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu
„Adunarea Poeților și a SpectActorilor craioveni” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105623_a_106915]