647 matches
-
nu mai zic critic, trebuie să-l caute”. Corect! În fine, dar nu în ultimul rând, Poetul Vlahuță intrigă printr-o neașteptată componentă onirică, dar și prin fascinanta dimensiune premonitorie a textului. Acțiunea schiței - sumară - este plasată într-un orășel ardelenesc imaginar, Opidul Nou, unde poposește un impostor care se dă drept poetul Alexandru Vlahuță, stârnind o fierbere grozavă în familia unei notabilități locale, protopopul cercual Ion Mantu, „unul dintre cei mai arzători și mai «volinți» patrioți ”, ca, de altfel, în
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
română a scrierilor lui Pessoa. Despre al doilea titlu nominalizat, Acasă, pe cîmpia Armaghedonului, Nicolae Manolescu a afirmat: „În fond, cartea Martei Petreu este un roman țărănesc, unde noi avem o tradiție bine cunoscută. Este o lume rurală, un sat ardelenesc cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu prejudecățile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiție a romanului țărănesc, numai că romanul Martei Petreu este unul cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
discutată. Cu orice carte care îi apare stârnește interes și nu o dată controverse. Produce și surprize. Poeta, eseista, cercetă toarea erudită de probleme, cu largi deschideri către istorie și filozofie, vine acum cu acest roman de familie și de lume ardelenească. Surpriza este mai întâi faptul de a fi scris un roman. Nu ne prevenise. Dar o surpriză este și formula în care l-a scris. În climatul actual de febrile inovări, Marta Petreu recurge la realismul „vechi”, la personaje configurate
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
fi scris un roman. Nu ne prevenise. Dar o surpriză este și formula în care l-a scris. În climatul actual de febrile inovări, Marta Petreu recurge la realismul „vechi”, la personaje configurate puternic, la forme de limbaj țărănesc și ardelenesc, creatoare de atmosferă, la, în fine, toate tiparele tradiționale ale prozei de reconstituire. Aceste tipare le umple cu o materie și veche și nouă. Veche în măsura în care ilustrează comportamente omenești comune, tipice, cum se zicea odinioară, feluri de a reacționa ale
O carte complexă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5487_a_6812]
-
oa]s[tră] el a fost adus din Cluj la București, fiind student în anul II la Fac[ultatea] de III ani de desen. Părinții lui - mama este și ea o încântătoare ardeleancă, îmbibată de spiritul locului și de cântece ardelenești - ca și tânărul, ar cere să fie mutat încă de anul acesta, dacă se poate - dând firește diferența necesară - la Fac[ultatea] de Arte Plastice, secția Pictură, de IV ani. Vă asigur că e un talent autentic, cum v-ați
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
de la București din 1688!), și rămasă, vreme de un pătrar de mileniu în manuscris. Ea se deschide cu un cuvânt introductiv semnat de academicianul Eugen Simion, în care subliniază farmecul limbii acestei tălmăciri a Sfintei Scripturi, amestec de grai popular ardelenesc și savantă sintaxă latină; cu ocazia aniversării centenarului Serbărilor jubiliare ale Astrei la Blaj (1911), a lansat în prezența colectivului de „autori”, ediția integrală a operei lui Ioan Budai-Deleanu, însoțită de un studiu introductiv semnat de Eugen Simion, adevărată micromonografie
Aniversări: Eugen Simion – 80 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3687_a_5012]
-
Nadia Anghelescu un episod din vremea gimnaziului, când, îndrăgostită de poezia lui Eminescu, dădea unei strofe din Luceafărul acestuia cea mai năstrușnică interpretare cu putință. Pentru copilul de atunci, a nu avea „nici timp, nici loc” reprezenta aproape o „lăcrămație” ardelenească: cu multe obligații pe cap, nemuritorii n-ar găsi răgaz să le ducă pe toate la bun sfârșit; cu spațiul, situația se arată la fel de încurcată, nici acesta nefiind, se pare, suficient. Evident că, nu peste mult, adolescenta se va jena
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
butonul, avînd în minte, în fiecare clipă, că îndeplinește un rol de masager.” Ardelenii și Călinescu În revista CULTURA din 10 octombrie, Ion Simuț semnează un scurt, dar incisiv articol despre opoziția radicală dintre spiritul lui G. Călinescu și spiritul ardelenesc. Firește, o asemenea temă nu putea preocupa decît un intelectual de pe malul Crișului Repede: cît de mare e prăpastia care separă maniera criticului născut la Iași de modul așezat al intelectualilor ardeleni? Răspunsul lui Ion Simuț nu lasă loc de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
putea preocupa decît un intelectual de pe malul Crișului Repede: cît de mare e prăpastia care separă maniera criticului născut la Iași de modul așezat al intelectualilor ardeleni? Răspunsul lui Ion Simuț nu lasă loc de speranțe: Călinescu nu are nimic ardelenesc, căci pentru criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
prăpastia care separă maniera criticului născut la Iași de modul așezat al intelectualilor ardeleni? Răspunsul lui Ion Simuț nu lasă loc de speranțe: Călinescu nu are nimic ardelenesc, căci pentru criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund printr-o frondă sistematică la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
impune în conștiința românilor ca unul dintre cei mai de seamă romancieri (și nu numai) moderni, și care se constituie aici ca un stâlp de susținere al întregului... „clan” - fără de care dascălul Vasile, chiar autor al unei broșuri de povești ardelenești, sau mama Ludovica, vedetă într-o vreme a unei trupe de teatru de diletanți, renumită pe Valea Someșului, ori Livia, una dintre fiice, compunând poezii delicate, ca și Ovidiu Hulea, unul dintre ginerii dascălului din Prislop, poet și deputat la
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
nu suferi nu scrii, și fără fermenții chinului nici un om nu ajunge să se exprime mai aparte. În cazul Mihaelei Stănișor, suferința apare pe linia unei predispoziții ancestrale, la capătul unei încrucișări nedeslușite de impulsuri obscure. Cînd în două familii ardelenești (din Rod și Săliște) ultimele generații se hotărăsc să întrerupă monotonia carierei, punînd capăt unui urcuș sănătos de ființe mînate cu ambiții sociale, atunci rezultatul va fi o ființă ca ființă ca Mihaela Stănișor. E ca și cum voința colectivă a vlăstarelor
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
destinderea unui vocabul senin: „din grădina cu flori dalbe”. Dar imboldul, astfel operativ, s-a iscat din grația unei întîlniri deloc previzibile, pictorului, cuprins de frămîntarea tonică proprie acestor ultime creații, i-a ieșit în cale, inocent dialectală, o colindă ardelenească, respirînd fraged intimitatea cu vegetalul. Acolo vestea bună a Nașterii se conjugă floreal, printre afinități radioase, Fiul Sfînt - spune viersul - a venit pe lume „în grădina cu flori dalbe”. Și întîia sa lucrare, proiectat în ipostază umană, e să compună
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
privirile celor doi se încrucișează precum săbiile într-un duel, unul se uită cu asprime și mustrare, triumfător, celălalt privește cu năduf și răutate, înfrânt“. S-ar putea glosa, desigur, că necăjiții de la început sunt ajutați de pronie, în spiritul ardelenesc, moralizator, vizibil încă de la Slavici. Ipoteza prinde putere dacă evaluăm și proza intitulată Bator, unde năpăstuitei Fefeleaga i se adaugă șansa de a-și recupera calul bătrân și orb de la cumpărătorul inițial, care, impresionat de suferința femeii, pornește de la jumătatea
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
din acel moment. * Sibiu, 4 aprilie 1941 Str[ada] Vlahuță, nr. 8 Mult stimate domnule director general, Imediat după sosirea mea la Sibiu am luat contact cu toți aceia, care știu că au la inimă, ca și mine, problema teatrului ardelenesc și care ar putea da un sfat întemeiat. Vă promisesem că am să plec și la Timișoara. Din păcate o grijă m-a silit să stau în pat, așa încât nu m-am putut deplasa. În schimb au fost aici câțiva
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
Concluzia noastră, a ardelenilor, este că cel puțin pentru moment altă soluție nu se poate găsi decât trimițând un om bine pregătit, și cu prestanță, de la București. O spunem cu unicul gând de a vedea în plină înflorire acest teatru ardelenesc, la care ținem atât de mult. Și ne pare nespus de rău că nu v-am putut sugera o soluție mai apropiată de gândurile dșumneațvoastră. În orice caz vă asigur, iubite maestre, că toți prietenii mei, după ce le-am expus
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
și o buruiană de aur. Am tot crezut că am să ajung și pe la Piatra-Neamț și să ne întâlnim chiar pe locurile unde vorbele au altă greutate. N-a fost chip. Timpul, așa-zis liber, l-am petrecut prin sate ardelenești. Am mai făcut niște universități de vară, la care a trebuit nu numai să adun oameni, ca să vorbească, pe unii, și ca să asculte, pe alții, dar să fiu și eu la catedră. Încolo port grija cărților pe care le avem
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
înclinat să-și estompeze cu bună știință afectivitatea, să-și pună în umbră propriile efluvii sentimentale, în beneficiul exactității și obiectivității interpretărilor. Există însă, în cadrele unei astfel de - inevitabil aproximative - clasificări, dincolo de acest gen proxim al solidarismului de stirpe ardelenească, grav și precis, și o netă "diferență specifică", prin care criticul se detașează în peisajul literar contemporan. E vorba, în primul rând, alături de caracterul aplicat al analizelor, susținute cu argumente extrase din textul propriu-zis al operelor, de o indubitabilă ambiție
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
cele mai temeinice?), ci și pe relativitatea raportului subiectului cu sine. Și anume renunțînd la formulele sentențioase pentru a analiza degajat, la morga apodictică pentru a discuta dialectic, la gravitatea inhibantă pentru a se rosti firesc. însă nu oricum. Stirpea ardelenească din care se trage i-a adus ca zestre o coastă de solemnitate livrescă de care - cuviincios fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine și
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
Fie că era vorba de un adevăr poetic, fie că era vorba de unul științific, ele l-au luat de bun și s-au pus pe denunțarea misteriozității și pe transformarea iubirii în ceva strict repugnant". Ș.a.m.d. Latura ardelenească a relativizantului Al. Cistelecan se relevă și în seriozitatea (de astă dată deloc mimată) pe care o învederează în stabilirea filiațiilor poeticești. Opurile contemporanilor nu apar în ochiul d-sale, așa cum prea adesea se întîmplă, drept producte miraculos izvorîte din
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
publicat de E. Lovinescu în Pași pe nisip, Octavian Goga era situat în succesiunea directă și imediată a lui Andrei Mureșanu, George Coșbuc și Șt. O. Iosif: Prima notă caracteristică a d-lui Goga este nota patriotică de nuanță exclusiv ardelenească" - aprecia binevoitor criticul și se oprea sistematic, cum vor face toate abordările didactice de mai târziu, la principalele direcții tematice. Analiza critică pune în evidență poetul Ardealului, poetul țăranilor, poetul naturii, poetul satului și al familiei, poetul iubirii. Deși realizate
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
fie pomenite din acest număr al ID-ului sînt multe și consistente, de aceea cel mai bine este că fiecare cititor să le străbată cu proprii ochi. Cu nuca-n baltă TRIBUNA se prezintă ca o revistă substanțială, la modul ardelenesc, cu colaboratori de prima mână, din diverse generații (Ion Pop, Petru Poantă, Radu }uculescu, Letiția Ilea, Claudiu Groza) și cu destule articole incitante. O pată nefericită de culoare o reprezintă însă, în ansamblul publicației de la Cluj, "contribuțiile" lui Laszlo Alexandru
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
o notă de originalitate. În crearea efectului comic joacă un rol important și limbajul - care are însă dezavantajul de a funcționa doar pe piața intenă. Există reclame care marchează autenticitatea produsului prin cea a limbajului: regional (mai ales moldovenesc sau ardelenesc) sau pur și simplu popular, incult, uneori argotizant. Cele mai marcate de pitorescul local par a fi reclamele la băuturi (care mizează adesea pe autenticitate maximă și umor); simțului comic al femeilor pare să i se acorde, deocamdată, mai puțină
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
la mama acasă și forma ca-n Moldova, nu Ardeal. Porția de sărmăluțe la Casa Tudor este 24 de lei, iar smântâna costă 4 lei. Am primit comanda în aproximativ 15 minute. Servirea, ireproșabilă. P.S. Fie vorba între noi, sarmalele ardelenești sunt exagerat de mari. :) Preparate tradiționale la Casa Tudor: Fasole cu ciolan Tochitură de porc cu mămăliguță Bulz cu brânză de burduf și ou Tocăniță de pui Papanași cu dulceață
Sărmăluțe ca-n Moldova la Casa Tudor [Corola-blog/BlogPost/96644_a_97936]
-
recomand pozele, ci pentru că chiar sunt drăguțe, deși și-a descoperit acest hobby de-abia de vreun an): aici. 2. Un text de pe Sciencefriction.ro, despre anotimpuri, ilustrat cu niște desene complicate și o pizza: aici. 3. Un simpatic text ardelenesc, atât în literă cât și în spirit, despre soția cea blândă a lui Groparu, pe care nu-l cunosc personal, dar, iată, vi-l recomand: aici. 4. Povestea intrării lui Carol cel Mare în Roma, relatată de Pircă, de la Daily
Neveste blânde, anotimpuri, fotografii, PRO TV şi Carol cel Mare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18750_a_20075]