571 matches
-
mă ajuți, nu să visezi cu ochii deschiși. Vocea lui Macfarlane îl aduce cu picioarele pe pământ, așa că-l ajută să deschidă o cutie mică, al cărei capac îl pune deoparte cu grijă. Ridică diferite piese de lemn canelat și ardezie, ca și niște cutii mici, unde se află seturi de șubleruri, compase, etriere reglabile și benzi late de alamă. Mai vede și un ecran pliabil pe un suport metalic, ca acelea folosite la proiecțiile cinematografice, dar negru. Macfarlane scotocește după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prescrie! Probabil firea activă a acestei ultime doamne Dobrotă a determinat-o să Încerce și imposibilul. Dar, și cu aceste memorii, și fără ele, era evident de când s-au căsătorit că avea să le fie destul de greu. Pe acoperișul de ardezie, pe lângă care fulgeră mașina, un porumbel alb merge cu mișcări mici și rapide, de șobolan. În spate, un cer dulce, verde-ivoriu, Încălzit de soarele care coboară. Când se uită la el, Îl inundă obișnuita stare de liniște calmă. E cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de puține ori colorată... La unele, o apă a acoperișului avea șindrilă În „solz de pește”, adică rotunjită la buză; altă apă În „brad”, alta În „spic”... - Dar cele cu tablă?, face mama? Dar „mănunțelul” lui Huțanu, cel acoperit cu ardezie? - știi ce-a făcut nenorocitul care avea nouă copii și-i purta În pielea goală? Și-a vândut vaca, boul! Și ce crezi că a cumpărat cu banii de pe vacă? Tăblițe! Nu ca să aibă copiii pe ce scrie, nu! Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și-i purta În pielea goală? Și-a vândut vaca, boul! Și ce crezi că a cumpărat cu banii de pe vacă? Tăblițe! Nu ca să aibă copiii pe ce scrie, nu! Ca să aibă el și prepeleacul lui de Dănilă acoperiș de ardezie, de „cheatră-neagră”, cum Îi zice pe la noi... - Dar cu ramele ce-a făcut?, Întreb și eu, ca să nu tac. Tata râde. Mama râde. Eu tot nu aflu. Tata: - Dar Morcov? A vândut două hectare de pământ, ca să-și cumpere tablă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
așa de Înzorzonate și colorate și-mpopoțonate, sunt măcar mai... case. Și când ajungem În sat... - Nu ne mințise inspectorul!, zice mama. - Nu prea, nu, râde tata. Făloșii, cum le zicea maică-ta: Își făcuseră prepeleacuri cu floricele, cu aramă, cu ardezie, aveau de gând să le dea și cu aur, dar casele lor... Borți, nu case! Trăiau cu animalele! Făceau focul pe jos, În mijlocul singurei Încăperi, fumul ieșea... - Fumul nu prea ieșea!, zice mama. Când ieșea ceva, erau flăcări, pălălaie - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Un înțeles adânc și poate definitiv flutura prin fața pleoapelor lui strânse, pierind derizoriu după spasmul iubirii care avea să-l arunce la mal - o făptură terestră, cu simțurile astupate ! Și ce dimineață albastră intra prin fereastra deschisă, deasupra acoperișurilor de ardezie ale vechiului burg ! Nimic nu are să reușească în lunile următoare s-o întunece... Cu halatul de casă aruncat neglijent pe umeri și cu părul strâns grijuliu în plasă (respecta acum intervalul la care îl potrivea cu fierul), mângâindu-și cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
înconjoară. Sunt experiențe personale pe care le trăiesc zi de zi în mijlocul lor și care mă fac să-i cunosc și să-i apreciez mai mult. Constat apoi o armonie și frumusețe tipică lor în construirea caselor, acoperite aici cu ardezie, ca și o armonie generală între locuințe și mediul înconjurător. Spațiile verzi, florile, aleile, gardurile vii, copacii, totul este îngrijit, curat, ordonat și-ți încântă ochiul și îți înveselesc sufletul. Franța este foarte frumoasă, ca și oamenii ei. Cu ajutorul oficiului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a încercat biata bunica, o femeie mărunțică și cuviincioasă, să-l înduplece. Bunicul nu era omul să se lase înduioșat. "Îl las la școală după ce cade zăpada până ce dă colțul ierbii. Îi ajunge", a decis. Despre abecedar și tăblița de ardezie avea o părere proastă, dacă trebuiau plătite. În concepția lui, școala trebuia să le dea copiilor tot ce le trebuia pentru învățătură, de vreme ce îi lua de la treburi. Nu și-a schimbat opiniile nici când tata i-a uimit pe învățători
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a pereților albi, înalți. Grădina din spatele casei spre care dădea dormitorul lui David, cu alei acoperite cu pietriș, gard de merișor, trandafiri mari și hortensii albe în colțuri, iar în spate, poate, da, aproape sigur, un umbrar cu acoperiș de ardezie, pentru plăcerea și amuzamentul surorii lui mai mari. Aceia născuți aici nu aveau a se teme de nimic. Am traversat strada și mi-am așezat o mînă pe piatra caldă, tocită a scării care conducea spre ușă. Trei scări, el
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
oprit și ei s-au dat jos și s-au întîlnit cu tatăl lui, care i-a dus pe puntea unui vapor. în amurg au stat lîngă hornul care emana o căldură plăcută. Aerul era rece între norii de culoarea ardeziei cenușii și marea agitată de culoarea ardezie albăstrui. O terțarolă ca un buștean lung și negru era scăldată de mare, iar într-un capăt, un trepied de fier susținea un glob galben aprins. Vaporul a pornit în larg. Ajunseră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și s-au întîlnit cu tatăl lui, care i-a dus pe puntea unui vapor. în amurg au stat lîngă hornul care emana o căldură plăcută. Aerul era rece între norii de culoarea ardeziei cenușii și marea agitată de culoarea ardezie albăstrui. O terțarolă ca un buștean lung și negru era scăldată de mare, iar într-un capăt, un trepied de fier susținea un glob galben aprins. Vaporul a pornit în larg. Ajunseră să locuiască într-un bungalow, numit cămin, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se întoarce în sat. Ia ceaiul într-un restaurant pentru turiști și se întreabă ce să facă. Să se întoarcă la Glasgow e imposibil, așa că se îndreaptă spre Fort William. Drumul de la marginea lacului e plicticos, și lîngă mormanul de ardezie de lîngă Ballachulish respirația i se îngreunează și-l forțează să se așeze pe un zid jos, alături de un șir de mașini care stau la coadă la feribot. O americancă stă lîngă mașina ei, uitîndu-se în sus, spre dealul împădurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lui posibilitatea de a-i reține pînă la termenul limită ― ora critică ― a doua zi la prînz: Glasul Împărătesei îi întrerupse gîndurile: ― Zeydel, preia tu legătura! Pe placa video imaginea ei fu înlocuită de capul, fața și ochii cenușii ca ardezia, nasul vulturesc și buzele atît de drepte încît alcătuiau o simplă linie orizontală pe față. Licărea totuși un zîmbet crîncen pe chipul acesta antipatic, dar glasul era plat în momentul în care spuse: ― Ai auzit poruncile glorioasei noastre conducătoare. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ani mai în vârstă ca mine și care, dintr-o răutate cu nimic justificată, pe când eram în clasa I la Priponești m-a lovit fără motiv, bușindu-mă la pământ în mijlocul drumului, peste geanta cu cărți, sfărmându mi placa de ardezie pe care învățam să scriu „cu plumbul de piatră”, după care am avut anevoință la mers circa 3-4 zile. Deci am o primă amintire nefavorabilă asupra lui, care voia să întărească ideea că era și el un om-neom ca și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
poarte omenește, fără a-și aroga dreptul de cuceritori - fapt contrastant cu mentalitatea soldatului rus - trecător pe teritoriul nostru, precum hoardele barbare de altădată. Numitul Vatas, cel care m-a bușit de pământ în clasa I spărgându-mi placa de ardezie, în război, în calitate de component al unei unități de jandarmi români aflați în serviciu ordonat în Transnistria, a săvârșit, la beție, o crimă împotriva unei femei, soție a unui ofițer rus. Prin septembrie 1944 a venit din nord, dinspre satul vecin
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
învățătoare și mai ales am constatat că-și iubea primii ei învățăcei. Cu ascendentul ce-l aveam asupra colegilor (grație străduinței tatei) m-am apropiat cu toată încrederea de ea, care m-a învățat metodic să scriu pe tăblița de ardezie ce se folosea atunci și apoi, dă Doamne bine, că la sfârșitul anului școlar mi-a oferit cu laude deosebite coronița de premiant. Pășisem cu dreptul spre școală... Dar să revenim la întâmplarea și mai ales la omul de care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
fascinant. Se întoarse spre stânga, dar fata sprintenă de pe ecran nu părea să se miște. Ci mai degrabă se mișcă întregul cadru, imaginea rotindu-se în jurul ei, ca și cum ea s-ar fi întors la stânga. Acum putea vedea case, plăcile de ardezie gri ale acoperișului apărând în detalii foarte precise. Și se auzea și un sunet, o bucată muzicală repetată, ca un zornăit de bâlci. Lucru cert, Maggie putea vedea un carusel învârtindu-se în depărtare. Pe măsură ce se apropia de el, muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
păr astă-seară, comentă gânditoare Santa, în timp ce mergeau pe trotuarul îngust dintre carosabil și treptele caselor duble, construite în rânduri solide și strânse, în lungul fiecărui cvartal. Lumina felinarelor strălucea deasupra asfaltului și cimentului fără nici un copac și pe acoperișurile de ardezie roșie. Vara-i și mai rău. Toată lumea-i afară pe stradă pân’ pe la zece-unșpe. — Mie-mi spui, scumpo! spuse doamna Reilly, șchiopătând în mod dramatic între cei doi prieteni ai ei. Adu-ți aminte c-am copilărit pe Dauphine Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a fixa la șale, în perineu și după urechi canule prin care să se scurgă din corp măruntaiele și creierii. Ceea ce vedeam era înfiorătorul rezultat ce se datora și acelui încăpățânat refuz. Cele două cadavre zăceau pe o lespede de ardezie susținută de patru pilaștri de porfir. Păreau a dormi în patul nupțial, Rotari în mijloc, și Gaila la dreapta sa. La stânga regelui exista un loc gol. O aștepta pe a doua soție, regina Gundeperga. Nu că ar fi fost ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Din ceea ce-mi spui, dacă n-aș fi departe, ți-aș spune că este o boală pe care n-am cum s-o tratez. Uită-te în gura regelui, și, dacă gingiile au o margine de culoare cenușiu-albăstruie, asemenea ardeziei, înseamnă că a fost otrăvit cu plumb. Treptat, în mici cantități, dar vreme îndelungată. I s-a pus poate în mâncare, poate în vin. Dacă vezi asta, aflându-se el pradă spasmelor, regele nu mai are mult de trăit. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
trebuie să-mi îngădui să mă uit în gura ta, și pe urmă am să pot să-ți spun ce-am văzut. Ne-am apropiat de o fereastră și m-am uitat la gingii; am deosebit imediat marginea de culoarea ardeziei. - Ai fost otrăvit cu plumb. Sentința l-a făcut să holbeze ochii, după care s-a uitat la noi neîncrezător. - Nu înghit nimic care să nu fi fost gustat înainte, așa că nu e posibil! Furia ce-l cuprindea pe dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca un vagabond, când privirea Îi căzu asupra numelui. Un nume comun, de altfel. Îl privi pe tânărul filiform care ședea dinaintea lui resemnat În fața destinului. Avea trăsături delicate. Ochi albaștri, care În lumina cenușie a aulei aveau reflexe de ardezie. Nasul acvilin - nu, nu-i semăna deloc. Și totuși. Foarte puțin probabil. Ar fi fost neplăcut totuși. Mai bine să ne asigurăm Înainte. Chipul său Își pierduse expresia colerică și indignată, Îndulcindu-se. Întrebă: — Sunteți rude? Zero ezită. Se Înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
preistorice de valoare inestimabilă, dar de când Zsolt ne-a arătat odată o pepită, toată lumea știa că adevăratul motiv nu era descoperirea arheologică, ci faptul că pereții erau doldora de aur, se zicea că ajunge doar să dai cu ciocanul în ardezie, în locurile pe unde trec filoanele, și din perete se și rostogolesc grunjii de aur. Zsolt ne-a povestit că șterpelise o pepită de-asta din sertarul în care-și ținea taică-su legitimația de feroviar și decorațiile, ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
era de parcă aș fi fost o pasăre și aș fi zburat pe deasupra apei, și atunci am ajuns la un perete de lut și am început să alerg pe el în sus, se vedeau clar grunjii de pământ și straturile de ardezie, și atunci imaginea s-a depărtat, și am văzut că peretele înalt de lut e împânzit de rampe și cărări, că lucrau mulți acolo, un furnicar de oameni, săpând și dând cu târnăcopul și cărând piatră și pământ cu roaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Și adăugă: — L-ai văzut ce look are? Ceilalți sunt la fel, sau și mai rău. Niște inși de căcat. — Peisajul e superb, aici..., răspunse distrat Michel. Casa era mare și joasă, cu pereții din pietre grosolane, cu acoperiș de ardezie; alături curgea un izvor. Înainte de a intra, Michel scoase din buzunar un aparat de fotografiat Canon Prima Mini (zoom rectractibil de 38-105 mm, 1.290 de franci la FNAC). Făcu o piruetă de 360 de grade, privi Îndelung prin vizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]