1,007 matches
-
deși sunt om sărac, că într-un caz de nevoie, eu pun la dispoziția țării peticul meu de moșie, fără să crîcnesc! Ești mulțumit? Am fost clar? ― Evident, cum să n-o oferi și statului, dacă ai putut s-o arendezi îndată ce ai luat-o? făcu Iuga apăsat, fără a-și ascunde disprețul. Jignit și scandalizat că s-a găsit cineva, ba încă un bun prieten, care să-i pretindă lui, avocat cu vază și om politic, să se înfunde la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sute de pogoane, și ține până la drumul ce se vede mai devale, între Găujani și Bîrlogu. Dincolo de proprietatea Nadinei, spre Valea Câinelui și în jos până la satul Lespezi, e moșia Lespezi a cumnatului meu Gogu Ionescu, omul dumitale. Amândouă sunt arendate aceluiași grec, un anume Platamonu, încă de pe când le îngrijea tatăl lor. Un arendaș harnic și priceput, bun platnic. Se îmbogățește văzând cu ochii. Cu toate astea, sau poate din pricina asta, nu prea se bucură de simpatii. Drept este că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Orodelu, mai la vale, în dreptul Izvorului, dincoace de gârlă, e proprietatea Perticari, cu un castel și un parc care merită să fie văzute. Poate să și mergem odată, să le vezi și dumneata, dacă vom avea răgaz. Firește, moșia e arendată, castelul și parcul însă sunt rezervate pentru proprietarii care vin destul de des să petreacă aici. Domeniul familiei Matei Ghica se întinde de la Izvoru până în județul Teleorman și e exploatat în regie de un administrator care, în patru ani, și-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toate sacrificiile ca să iasă cu fața curată. Din nefericire, împrejurările nu i s-au arătat favorabile. A muncit din răsputeri și în zadar. E amenințat să-și piarză și micul capital cu care a venit pe moșiile astea. Dumneaei vrea arenda înainte, iar el n-a putut acoperi nici pe cea veche. Se oferă să-i dovedească îndată, cu creionul în mână, că oricât s-ar sforța, nu e chip să realizeze, cu prețurile de azi, nici măcar trei sferturi din arendă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru lumea satelor răsculate reformele promise vor părea o batjocură. Oamenii vor pământ, au dat foc și au făcut cruzimi, ca să rămâie stăpânii pământului, iar guvernul nou vine și, în loc de pământ, îi scutește de niște taxe, le făgăduiește să le arendeze lor moșiile statului, să ușureze învoielile cu boierii și alte asemenea lucruri, care ar fi fost foarte bune înainte de izbucnirea răzmeriței, pe când azi... ― Eu am fost la Amara numai acum câteva zile și am pipăit pulsul țăranilor! urmă Grigore. Cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întâmplat în sat în ultima vreme, iar inginerul îi povestea. - Costicuță, ți-am mai spus și cu altă ocazie că după desființarea ceapeului, am reușit să fac o asociație agricolă, dar am părăsit-o acum câțiva ani. Un izraelian a arendat de la țărani vreo 500 de hectare de pământ și m-a angajat ca să-i fac cultură de performanță, punându-mi la dispoziție utilaje performante. La asociație am lucrat pământul cu niște relicve de mașini agricole moștenite, Dar înainte de a părăsi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Marcos a lăsat crâșma în grija unui nepot dinspre nevastă (o româncă bălaie al cărei dagherotip ne-a rămas) și, în ciuda piciorului de lemn, a devenit un arendaș cât se poate de afurisit, dar și harnic. Cel mai mult a arendat unsprezece moșii deodată, pe care le dădea și altora în subarendă. A murit în 1906, iar fiii săi, intrați deja ca roșiori în armată, au ajuns ofițeri și-au luptat în primul război. Mai bine zis doar unul, Dumitru, a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de unde venea botezul lui Ioan. 8. Și Isus le-a zis: "Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri." 9. Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: "Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri și a plecat într-o altă țară, pentru o vreme îndelungată. 10. La vremea rodurilor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, și l-au trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Se trăgea, la începutul secolului XX, dintr-o familie de răzeși moldoveni, familia sa având o suprafață de 8 hectare de teren agricol, dar își descoperea înaintașii într-un document din 24 februarie 1837, care probează că spătarul Enache Negruț arendează moșia Boțăști din ținutul Fălciului, fraților, comisul Anastasie Ioan și Vasile Ioan. Ducându-și cercetările mai departe, Ioan Costache Enache scrie o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a face
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
strigi tare referitor la drepturile omului, să fii vigilent la proceduri judiciare, să te înconjori de presă favorabilă, să ai acțiuni majoritare la televiziuni, la ziare, să bagi acțiuni de la bursă în buzunarele liderilor de opinie, să cumperi inteligențe, să arendezi talente, moderatori, editorialiști și umoriști. Mai trebuie să-ți faci cruci cât mai largi, să fii european, să investești în cluburi de fotbal, să-ți cânte Gheorghe Turda prin tribunal și să strige indignat la instanță actorul Florin Călinescu. Când
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ca el era atât de subtil. Cred că dacă am discuta vreodată la concret treaba asta, din cele șase milioane de crime considerate în general că-i aparțin, nu mi-ar împrumuta nici măcar una. Dacă ar fi să înceapă să arendeze toate crimele acelea, până la urmă Eichmann ca idee a lui Eichmann despre Eichmann ar dispărea cu totul. Gardienii m-au luat de lângă el și singurul contact pe care l-am mai avut cu Omul Secolului a fost sub forma unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de Siret. Moșia astfel întregită a fost administrată când nemijlocit de ea, ca proprietăreasă ce era, când de ultimii ei soți. Dar, așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva. S-a păstrat unul din contractele de arendă, contract încheiat în 1829, dată la care stăpâna nu-și mai zicea Mavrogheni, ci „postelniceasa Ilinca Manu”. Din clauzele contractului desprindem înțelegerea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru Panait Balș, plenipotentul (împuternicitul) soției sale la proces, de a expune pe scurt istoricul construcției în felul următor: „zidirea ei s-a început de mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia d-lui hatman Atanasachi Bașotă”. Între timp, mecanicul devine tot mai cunoscut și apreciat. Așa reiese și din faptul că Panait Balș îl menționează la proces, dovadă a reputației sale în domeniul mecanicii. Moara terminată și moșia au fost arendate din nou lui Petre Anastasiu, fratele lui Alecu, cu obligația contractuală de a întreține în stare perfectă „iazurile morilor”, în caz de inundații, pentru a se feri distrugerea stăvilarului și a canalului de aducțiune a apei până la scocul morii, lung
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul și încasarea sumelor direct din mâna arendașilor, oameni din partea locului, cum este Andoni vornicul din Liești (un Ciorâță), Toader morar din Umbrărești ori un slujitor al lui Conachi, pe nume Gheorghe Șanoiu, căruia nu i se arată domiciliul. Ei arendaseră în noiembrie 1793 și morile de la Boziești, după cum reiese dintr-o scrisoare de învoială ce s-a păstrat și din care redăm fragmentar: „să să știe că am cumpărat venitul morilor dumisali de la Boziești, într-un an de zile cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei Umbrărești locuitorii Constantin Țugurlan și Lascăr Rusu în satul Torcești, Manoil Cucoaneș la Salcia, Ghiță Stratulat la Umbrărești. Într-un Contract de arendare, datat august 1916, primarul comunei, Costache Hâncu, și Ion Ioniță, ca arendaș, convin a se „arenda cârcima comunală numai cu vin din satul Torcești pe un period de șase ani de la 1 octombrie 1916 până la 1 octombrie 1922 cu o arendă anuală de lei șasezeci, pe care arendașul se obligă să o achite în patru rate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitori din comunele Ivești, Torcești, Matca, Bucești și Cudalbi”, precum și din alte sate ale județului Tecuci, se referă astfel la situația de la Umbrărești: „Pe la ora 3 post meridian vreo 200 locuitori din Umbrărești au atacat și devastat casele proprietatea ținută arendă de Traian Cristescu. Nu se știe dacă s-au urmat omoruri sau răniri, comunicația telefonică fiind întreruptă în această comună”. Raportul este semnat de procurorul Bercea. După trei zile, același procuror face cunoscute ministrului de Interne urmările intervenției în forță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
funcționari bulgari din zona de frontieră, marinarii, barcagii și pescarii bulgari, oamenii de afaceri bulgari care călătoreau des în România sau cetățenii bulgari, care dețineau suprafețe de terenuri aici și treceau frecvent frontiera pentru a le lucra, grădinari bulgari care arendau loturi de pământ în lunca românească a Dunării și în proximitatea marilor orașe, etnicii bulgari din România, marinarii bulgari ce acostau cu navele lor în porturile românești, ceferiștii bulgari care făceau curse pe căile ferate din Cadrilater, studenții bulgari care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
funcția unui prolog, punând în opo ziție două concepții existențiale, două filozofii de viață (a mamei Anei și a lui Ghiță), sugerând un conflict între generații. Acest conflict rămâne însă latent, fiindcă mama Anei va accepta decizia tinerilor de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
l-a adus din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici) de la Ipotești fusese cum se știe arendat lui A. Jianu, care ocupase și cosa de acolo"37. Iar în altă "contribuție documentară" fără document, tot Augustin Z. N. Pop ne spune că "parcela și casa din Ipotești a fost arendată doctorului Jianu între 1849 și 1851"38. Ce valoare științifică pot avea aceste afirmații, lipsite de temei documentar? Mutarea la Ipotești a familiei Eminovici, în aprilie 1848, a fost protejată oarecum de noroc, pentru că holera din vara acelui an a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țărănești, în mare parte datorită migrației masive încă din socialism a tinerilor către București (Sandu, 1997). Articolul se bazează pe date colectate prin 45 de interviuri realizate cu actori locali (manageri de fermă, angajați la diverse ferme, țărani care au arendat pământul fermelor) din trei sate ale județului Ialomița: Smirna, Iazu (la 4 km depărtare de satul Smirna) și Grivița (la 5 km depărtare de Smirna). Satele Smirna și Grivița aparțin aceleiași unități administrative, comuna Grivița. Toate trei sunt strâns legate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
interrelaționează. Managementul fermelor agricole presupune coordonarea proceselor de producție și distribuție a produselor agricole în care o serie de actori sunt implicați. Dintre aceștia fac parte diverse firme de procesare, de distribuție și depozitare, alte ferme agricole, țăranii care își arendează pământul și statul prin politicile agricole. Statul ca principal „manager” în socialism În perioada socialistă, fermele colective erau integrate vertical prin agenții regionale de stat cu profil agricol care monitorizau și luau decizii în ceea ce privește culturile agricole, contactele cu alți agenți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
suprafeței de teren controlate de asociație, managerul decide culturile, cheltuielile de producție sunt în întregime suportate de asociație, iar producția este distribuită între fermă și țăran (țăranul își primește „arenda”, în timp ce managerul își oprește restul produselor). Spre exemplu, în 2004 „arenda” oferită țăranilor a fost de 500 kilograme de grâu la hectar (dintr-o producție medie de aproximativ 5000 kg la hectar), o cantitate mai mică decât cele oferite de fermele comerciale (700 kg la ferma comercială Favorit din satul Iazu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]