222 matches
-
bune cunoștințe în materie. Datorită meritelor sale, a fost decorat cu Medalia Muncii în anul 1947. Numele lui a patronat mai mulți ani un amplu spectacol-concurs de muzică populară ("Concursul național al tarafurilor tradiționale „Ion Matache”") desfășurat în diverse localități argeșene cu bogate tradiții ale violonisticii populare (Conțești, Stâlpeni, Poiana Lacului, Bughea, Vâlcele, Costești) organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Ultima ediție a concursului a avut loc în 2008, în Mioveni. Ion Matache a murit la
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
dar și pentru muzica tradițională românească în general, Ion Matache are o „aură” aparte între violoniști. O virtuozitate cu totul specială, care nu se baza nicio clipă pe viteza exagerată, transformă prin valorificare motivică piesele lui Ion Matache din teme argeșene în adevărate perle ale muzicii lăutărești urbane. Alături de violonistul Alexandru Cercel, Ion Matache trebuie așezat între creatorii mari de muzică instrumentală tradițională din ultima sută de ani, din zona Argeșului. Totuși, este notabilă o pătură profund rurală ce încă se
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]
-
se spunea la țară picturii. La maturitate, Corneliu Ionescu a menționat despre începuturile sale în ale picturii că: Deprinderile sale cu arta plastică, precum și celebritatea, s-au evidențiat în vremea liceului. Corneliu Ionescu participa la editarea revistei școlii intitulată "Salba argeșeană", făcând desene cu evenimentele liceului. El era semnatarul rubricii de grafică satirică a revistei. A urmat cursurile Academiei de Artă din București pe care le-a absolvit în anul 1980 la clasa profesorului Gheorghe Șaru. Încă din anii liceului și
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
de lemn. Tot atunci sau după 1934 au fost probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute, protejată de un acoperiș comun în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
reliefului cât și la formarea principalelor materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și gresii prinse într-o matrice marno-nisipoasă de culoare roșietică sau verzuie. Deoarece din aceste conglomerate sunt clădite principalele masive subcarpatice argeșene: Chicera, Toaca, Muncelele Râușorului iar în cuesta Mățăului, stiva de pietrișuri cimentate este reprezentativă, au fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a raportat lungimea văilor din acest caroiaj. Valorile de peste 2km/kmp se grupează în apropierea cursurilor mari de râuri ceea ce denotă o activitate torențială dezvoltată. Valorile densității fragmentării cuprinse între 1-2km/kmp ocupă peste jumătate din suprafața totală a Subcarpaților Argeșeni și sunt grupate în zonele înalte și în depresiunile interne. Arealele cu altitudini maxime sunt caracterizate, cum era și firesc de de valorile cele mai scăzute ale densității fragmentării, cu valori sub1km/kmp și chiar sub 0,5km/kmp. Media
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală a culmilor subcarpatice argeșene este paralelismul lor pe direcția nord-sud, cu înălțimi ce urcă și coboară între 600 și 1200m. Sistemul de culmi interfluviale este complementar sistemului hidrografic și se continuă împreună în zona montană din nord, dar și în sud, în piemont. Interfluviul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea căilor de comunicație. De aceea inventarierea lor și aplicarea unor măsuri de stopare este necesară
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu universitățile europene și americane. A adus contribuții valoroase în domeniul inteliginței artificiale, sistemului neuronal de calcul, metodelor statistice în prelucrarea semnalelor digitale, logicii matematice, teoriei informației, recunoașterii formelor, diagnosticării automate, telemedicinei. Lumința Doina Radu s-a născut pe meleaguri argeșene, pe 27 ianuarie 1948 în comuna Pătroaia, județul Dâmbovița, într-o familie de intelectuali, care s-au ocupat cu o grijă exemplară de educația unicului copil. Tatăl ei, Ion Radu, a fost profesor universitar la Universitatea din București, iar mama
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
să înceapă sezonul din Liga 1 cu un antrenor mai experimentat, lui Ciobotariu nefiindu-i prelungit contractul. Astfel proaspătul tehnician a revenit în Liga a II-a, unde a preluat conducerea echipei Internațional Curtea de Argeș. După o scurtă perioadă la clubul argeșean, Ciobotariu a primit oferta de a reveni la Otopeni, echipă care nu reușise rezultate mulțumitoare în Liga 1 și se afla în zona retrogradabilă. În 28 noiembrie 2008, Ciobotariu a condus primul meci pentru Otopeni în Liga 1, pierzând cu
Liviu Ciobotariu () [Corola-website/Science/307882_a_309211]
-
lui Vasile Marin a fost un învățător Florescu, folclorist regional, spunea ginerele lui. Ai scris ceva despre el? Când și când mă întreabă dacă știu ceva despre Florescu! Adriana Rujan-Băjan3 mi-a trimis mai de mult un volum cu folclor argeșean. Desigur, îl cunoști: științific întocmit și foarte bogat în specii diferite. Primește urările mele de sănătate și spor la muncă. Dan Simonescu N.B. Lucrezi la monografia Miovenilor? * București, 16 oct[ombrie] 1981 Iubite domnule coleg Robea, Mulțumesc și te felicit
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Cioacă lucrează la departamentul de ordine publică din cadrul Secției II de Poliție Brașov. Elodia Ghinescu și Cristian Cioacă au împreună un băiat, Patrick, născut în ianuarie 2005. După dispariția mamei, copilul a fost dat în îngrijirea bunicilor paternali din comuna argeșeană Albota. La data de 6 septembrie 2007, la Secția 2 Poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov, s-a înregistrat sesizarea lui Cioacă, Constantin Cristian cu privire la dispariția soției sale Ghinescu, Elodia Marilena, sesizarea purtând data de 5 septembrie 2007
Cazul Elodia Marilena Ghinescu () [Corola-website/Science/311016_a_312345]
-
O M Â N IA ) Scriu cu plăcere și din convingere despre o carte care mi-a plăcut în mod deosebit. Este vorba de volumul „Povestiri adevărate. Crâmpeie de viață”, de un autor bine cunoscut și respectat în rândurile intelectualității argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor săi. Împreună cu editorul, istoricul și poetul George Baciu, tipăresc de câțiva ani revista „Pietrele
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
centru al voievodatului lui Litovoi. Ion Conea și Andrei Pandrea consideră că de fapt „castro Argias” din Cronica pictată s-ar referi la Cetatea Poenari, nu la fortificațiile din Curtea de Argeș. Dovezile arheologice relevă însă faptul că în preajma lui 1330 curtea argeșeană a suferit un incendiu devastator. Arta militară românească din acele vremuri este reliefată în special în timpul bătăliei din 1330. Pus în fața unei armate ungurești superioare numericește, Basarab adoptă o tactică având patru elemente: retragerea din fața dușmanului, pustiirea terenului și otrăvirea
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
În Vechiul Regat, propaganda pe tema constituirii unui partid țărănesc a început să se desfășoare în ultimele două decenii ale veacului XIX. Aici, ideea creării unei astfel de formațiuni politice a fost lansată pentru prima dată în 1882 de învățătorul argeșean C. Dobrescu-Argeș, cu prilejul unui banchet organizat de un oarecare Dincă Schileru, în comuna Bălteni, județul Gorj. Propunerea de a întemeia o „partidă țărănească“ a fost pusă în practică odată cu organizarea, în același an, a unui congres al țăranilor argeșeni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
argeșean C. Dobrescu-Argeș, cu prilejul unui banchet organizat de un oarecare Dincă Schileru, în comuna Bălteni, județul Gorj. Propunerea de a întemeia o „partidă țărănească“ a fost pusă în practică odată cu organizarea, în același an, a unui congres al țăranilor argeșeni, care a avut loc în comuna Corbeni, din județul Argeș. Din anul 1884 până în 1898, Dobrescu-Argeș a susținut ideea țărănistă în Parlament, dar, ulterior, el va sprijini pe conservatori împotriva liberalilor, așa că organizația s-a îndepărtat de programul ei inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românești. Acest eveniment a avut loc datorită eforturilor unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu critic de artă, Mihail Diaconescuredactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotămetodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioatăsecretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
limba română la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (din 1964). Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare (1994), Basme și legende populare românești (1996) ș.a. Cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Proză populară din Stroești-Argeș, îngr. Mihail M. Robea, București, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
a avut loc datorită eforturilor unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu - critic de artă, Mihail Diaconescu - redactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotă - metodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioată - secretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) - pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
care se asociază în mod miraculos în subconștient. O secvență înfățișând un țăran care sărută pământul stă la baza romanului Ion. O altă secvență cu fotografiile soldaților spânzurați va reprezenta punctul de plecare pentru Pădurea spânzuraților. Din ritmurile unui dans argeșean apare Ciuleandra. Romanele au personaje dilematice, aflate în situații de criză, conturate fără note de lirism. Fiind un excepțional observator al concretului, Rebreanu e un constructor de edificii monumentale, atent la plan, la construcție, la episoade și situații, la împărțirea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii și texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]