520 matches
-
de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate fi explicată pur și simplu ca o refacere analogică (masculin din feminin, singular din plural), dar și prin sonoritățile argotice produse de influența unor (pseudo-)țigănisme ca luceflender, ceaflender (Dicționarul invers, Micul Dicționar Academic; lucefengher la Al. Graur, 1934). Din toate aceste asocieri, sensul termenului expresiv ciocoflender apare ca predominant depreciativ.
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
în urmă cu vocabularul nou care crește-crește ca o pâine de Brașov de patru kile, pusă la dospit... în general, având în vedere meseria, sunt pe fază. Din când în când însă, șuvoiul vorbirilor de tot felul, mai ales cea argotică, mă întrece, mă ia la vale cu el... Am mai spus cu alt prilej, ce pățesc eu în piața Amzei, când intru în vorbă cu vânzătorii de legume și fructe... Nu mai repet celebra mea rostire, când, vrând a mă
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
decât sunt eu" (hotnews.ro) -, deranjat la mansardă, a sta rău cu mansarda - sau în aluziile la funcționare: "cred că mansarda ta nu funcționează... și mai rău e că nici n-o poți repara" (blogsport.ro). Evident, nu lipsesc exprimările argotice directe, dezambiguizante: "diliu la mansardă" (merluc.ro), "dilimache la mansardă" (fanclub.ro). Dincolo de tema nebuniei, mansardă substituie cuvîntul cap în multe locuțiuni (a băga la cap, a intra la cap, a-i trece prin cap etc.): "Bagă-ți ideea asta
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
cu intenție ironică a atitudinii respectuos-admirative și a limbajului infantil. În argoul interbelic, substantivul nene a fost înregistrat și cu sensul de "patron al unei case de toleranță"; "întreținut (și apărător) al unei femei care practică prostituția", "proxenet", sinonim cu argoticul "pește". Sensul, înregistrat și de Dicționarul limbii române (DLR, Litera N, 1971), e atestat nu numai în studii din epocă despre limbajul argotic, ci și în reportajele lui F. Brunea-Fox: "Făcînd observație nenilor și țațelor: "Nea Dobrică" - sau - "Coană Sando
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
al unei case de toleranță"; "întreținut (și apărător) al unei femei care practică prostituția", "proxenet", sinonim cu argoticul "pește". Sensul, înregistrat și de Dicționarul limbii române (DLR, Litera N, 1971), e atestat nu numai în studii din epocă despre limbajul argotic, ci și în reportajele lui F. Brunea-Fox: "Făcînd observație nenilor și țațelor: "Nea Dobrică" - sau - "Coană Sando" - "de ce lăsați poarta fără fete?" (1931) și în proza lui Mateiu Caragiale. Pe lîngă forma articulată nenea ("nenea a fost drăguț și nu
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
destulă surprindere, că termenul face încă parte din "argoul pasiv" al noii generații, ba chiar a fost redescoperit și se bucură de o circulație destul de mare: în cîteva chestionare aplicate în ultimii ani unor studenți, în care erau cuprinse cuvinte argotice mai rare sau învechite, cașto era unul dintre cele mai des recunoscute. Această constatare se poate verifica ușor pe internet, unde atestările adjectivului și ale adverbului cașto sînt, în ultima vreme, surprinzător de numeroase: "cea mai cașto melodie" (hopa.ro
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
și manelele (...). Mă seacă și reclamele de la tv (...)" (awalktoremem-ber.wordpress.com, 12.03.2007, chestii-care-ma-seaca); "diverse linkuri și Neogen mă seacă" (alexbrie.net, 1.06.2007) etc. Răspîndirea formulei este firească, din punctul de vedere al tendințelor limbajului familiar și argotic: expresiile preferințelor și ale respingerilor personale sînt fundamentale în conversația uzuală; oamenii vorbesc în permanență despre ce le place și ce nu le place, zona evaluărilor pozitive și negative (marfă vs nașpa) fiind de aceea în permanentă căutare de expresivitate
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
Metaforele pun în evidență fie înghesuirea formelor și a sensurilor (valiza), fie amestecul și contopirea lor (salata). Procedeul - descris și ca o contaminare, compunere prin contopire, fuzionare, contragere - este un joc de cuvinte practicat deopotrivă în limbajul popular, familiar și argotic (a furlua, a furgăsi) și în cel cult; din termeni internaționali s-au format neologisme ușor traductibile, la fel de internaționale, precum glocalizare (din globalizare și localizare), multiversitate (din multi- și universitate), democratură (democrație + dictatură) etc. Unii dintre acești termeni intră definitiv
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
ca preluare din argoul polonez, care l-ar fi împrumutat din idiș, unde avea sensul "(om) de încredere". Unbegaun presupune că în română cuvîntul ar fi intrat direct din idiș, dar poziția lui ar fi fost întărită și de circulația argotică din rusă. Așa se explică, de altfel, unele diferențe de sensuri (între "de încredere" și "ilegal") și chiar de construcție (pe blat fiind un posibil ecou al lui po blatu). Diferențe evidente există mai ales între înregistrările din argoul hoților
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
simbolice care leagă toate amănuntele într-un tot înzestrat cu o semnificație organică. E nevoie de cineva care să-ți ghideze privirea pentru ca să ajungi să vezi ceea ce, de la început, stătea sub ochii tăi. Dacă trecem peste limbajul pe alocuri prea argotic al autorului, care vrea parcă să ne dovedească că despre pictură se poate scrie nu doar neconvențional și colocvial, dar chiar în accente comune amintind de trivialitatea străzii, dacă trecem așadar peste tonul șugubăț cu care comentează Adorația magilor a
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
Rodica Zafiu Construcția cu dublu pronume neaccentuat a verbului a fura - și-o fură - este destul de recentă, dar s-a răspîndit rapid în limbajul familiar-argotic. Pronumele feminin o are în această structură, ca și în multe alte expresii populare și argotice (a o păți, a o lua la goană etc.), un sens "neutru", neprecizat; uneori, o pare să trimită la o entitate anume (ca în a o lua pe cocoașă, unde o este "lovitura"), alteori e o simplă formă expletivă (lipsită
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
tot de la Sobieski și-o fură și românii, după vreo 5 ani, la Neamț, după cum ne spune Costache Negruzzi" (metropotam.ro, 12.09.2008). Destule alte exemple pot demonstra extinderea semantică și de uz a expresiei; fie (într-un tipar argotic cunoscut) prin alunecarea de la sensul de agresare fizică la acela sexual, fie prin generalizarea efectului negativ: a și-o fura ajunge să însemne pur și simplu a o păți, a o încurca, a ajunge într-o situație proastă: "un actor
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
acolo și el intra, pac!" (p. 291). Salutul ajunge așadar să denumească, ironic, antifrastic și prin metonimie, mai multe tipuri de furt care au în comun reperele spațio-temporale, nu și tehnicile sau abilitățile specifice. Se confirmă, încă o dată, instabilitatea termenilor argotici, ușurința cu care ajung să desemneze obiecte și acțiuni înrudite, dar nu perfect identificabile. Din aceeași zonă referențială (furtul din locuințe), o metaforă eufemistică foarte transparentă e alpinist - care desemnează un hoț care fură din case, cățărându-se pe balcoane
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
librărie?" Răspund, pe-alese - adică nu chiar la toate întrebările - Elena Vlădăreanu, Andrei Codrescu, Adrian Urmanov, Sorin Gherguț, Liviu Antonesei, Oana Cătălina Ninu. Fetele vor să șocheze cu orice preț, să fie "tari", astfel că Oana povestește într-un limbaj argotic despre cum a șmanglit cărți împreună cu alt ciorditor calificat (nu, Oana, nu ți se potrivește autoficțiunea asta!), iar Elena Vlădăreanu, pe care Adrian Urmanov o socotește, vai, "cea mai mare cititoare", afirmă: "De recitit nu recitesc niciodată decît, cel mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) tira și substantivul tira sînt destul de vechi în lexicul argotic românesc. Se pare că au aparținut inițial limbajului "tehnic", al hoților de buzunare; apoi, cum se întamplă adesea, verbul a intrat în circulația mai largă, argotic-familiară. În cele mai recente înregistrări on-line ale argoului românesc, verbul e prezent (deși, cu
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
cele mai vechi atestări ale cuvantului - într-un articol al lui st. Pasca din 1934 - indică pentru tira sensul "tovărășie", care ar putea fi o interpretare aproximativă a unei explicații contextuale (tira fiind tovarășul de furt). Veche (în micul glosar argotic al lui V. Cota, din 1936) e și atestarea expresiilor a ține tira (sau a sta la tira), inca actuale cu sensul "a asista un hoț în timp ce fură; a-l ajuta distrăgînd atenția păgubașului; a sta de pază pentru a
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
și destul de rarele nume de agent tirangiu (Croitoru Bobârniche 2003, Volceanov 2006) și chiar tirator (Croitoru Bobârniche 2003). Surprinzătoare - dar foarte probabilă - e legătură cuvintelor românești cu termenii francezi tirer și țîre. Verbul francez tirer "a trage" are chiar sensul argotic "a fura", atestat de dicționare; în Trésor de la langue française informatisé (TLFI) sînt citate trei exemple din a doua jumătate a secolului XX, în care verbul e folosit tranzitiv - "a fura portofele" ("J'ai commencé a tirer leș portefeuilles a
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
Rodica Zafiu Cuvântul maimuță are utilizări argotice mai vechi și mai noi, cu sensuri care nu sînt neapărat direct legate între ele. Pornind de la cele mai recente atestări, constatăm că în cele două dicționare de argou on-line, în curs de alcătuire prin contribuții voluntare, sînt cuprinse definiții
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
ideea de reducere la starea de animalitate sau prin imaginea unor mișcări dezordonate. Izolată rămîne în schimb formula "mușcați de maimuță" (pentru starea celor chinuiți de frig), întîlnită la Mihai Avasilcăi (Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994). Cuvîntul maimuță are un potențial argotic evident, ca și echivalentele sale din alte limbi, dintre care unele au sensuri asemănătoare: epitet peiorativ pentru o persoană, denumire a organului sexual, desemnare a stării de pierdere a conștiinței produsă de beție sau droguri. Termenul englezesc monkey are, printre
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
de practică, încât seara cădeau frânte de oboseală. Discuțiile lor se limitau la ceea ce aveau de făcut a doua zi, după care, adormeau buștean. Când străbăteau drumul spre școală se mai găsea câte un cavaler mai tupeos, cum se exprimau argotic cei din generația lor, să le arunce câte o ocheadă sau o aluzie învelită într-o peliculă chemătoare. Fetele o prindeau din zbor, o așezau cu grijă în geanta doldora de cărți și mergeau mai departe. Inima le-ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
fost cineva care v-a ghidat lecturile? Profesorii! Era o vreme, o altă lume, mai veche decât descoperirea focului, în care nu numai că ne respectăm profesorii, dar, atunci când materia ne interesa, îi iubeam. Eram "fasole" ("fayot" este un termen argotic militar pentru soldatul care face zel și care în limbajul curent înseamnă fasole!), nu mă întrebați de ce, dar eram elevul zelos! Îi iubeam pe profeori mei de fanceza... ...istorie... ... istorie, geografie, în ciuda proverbului conform căruia francezii nu iubesc geografia, de
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
În rest, nimeni nu ne ia În seamă. Suntem prea neaoși gagiule,, De uimire, Antoniu a Înțepenit În mijlocul Încăperii, incapabil să mai scoată vreun cuvânt. Nu e uimit că nu ne citește Marea Europă Unită, ci e uimit de modul argotic și vulgar, În care redactora cu Înfățișare fragilă Își susține afirmațiile. În final, redactora, Își exprimă neîncrederea, că Antoniu ar puatea fi autorul cărții pe care o are În față, mai precis al celor două caiete cu scris citeț, Îngrijit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nu chiar greutatea corectă. — Extraordinar! exclamă tînărul, cu Însuflețire. — Mi se pare absurd, zise fata, și adăugă, folosind aproape aceleași cuvinte ca și domnul Rennit: A fost probabil o simplă neînțelegere. — Neînțelegere? „Zexe!“ rosti tînărul, Înfășurînd În ghilimele vechea expresie argotică. Apoi, Întorcîndu-și spre Rowe fața radioasă, urmă: — Domnule Rowe, asociația aceasta, În orice caz secretarul ei, vă stă la dispoziție cu serviciile sale. Ceea ce spuneți e foarte interesant. Numele meu, adică al nostru, e Hilfe, se recomandă el, Întinzîndu-i mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
trebui să te rescriu de fiecare dată și, luându-mă de mână ca pe un copil, mă trecu STRADA. O mulțime furioasă ne întâmpină fără să ne vadă, strigând sloganuri antiAutor, antiMioara, versificate, lozincate, alegorizate, scuipate, fabulate, poluate cu expresii argotice, tu o știi, cartea pe care nici eu nu o scrisesem era sfâșiată de animalele care le țâșneau din plexul solar, capete de vampir, de dragon sau crocodil. Desenele animate de pe monitoarele TV deveniseră, la rândul lor, fiare care maltratau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ar fi o parodie. Dar nu e. Autorul ia în serios aceste puerilități, din care am menționat doar câteva, ca și cum ar fi vorba de faptele unor semizei. Nefiresc este și limbajul folosit de personaje. Din dorința de a imita stilul argotic din romanele polițiste americane, autorul le atribuie eroilor săi replici strident inautentice. Este greu de crezut că un om de afaceri, fie și veros, spune: „Dacă o mierlește labagiul ăla, om te-am făcut. Da’ să nu ciripești ceva, că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]