520 matches
-
discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de limbaj pot ilustra registrul familiar sau solemn, registrul neutru, iro nic, ludic, umoristic, gnomic, argotic etc. Aspecte particulare - Jurnalul literar și memoriile sunt scrieri de graniță, texte nonficționale, în care stilul colocvial/confesiv se convertește mai mult sau mai puțin în cel beletristic. 4.5. Stilul beletristic/artistic Stilul beletristic este definit în opoziție cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
utilizate în proza de inspirație istorică este aceea de a crea un tablou de epocă sau de a diferenția discursul naratorului de cel al personajelor; în teatrul istoric, arhaismele creează impresia de verosimilitate prin reconstituirea limbajului vremii evocate. Registrul stilistic argotic este utilizat în literatură ca resursă de înnoire a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arhaismele creează impresia de verosimilitate prin reconstituirea limbajului vremii evocate. Registrul stilistic argotic este utilizat în literatură ca resursă de înnoire a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează și se «șterg», se «deco lorează» în scurt timp prin utilizarea lor frecventă“ (Miorița Baciu Got, Argoul ro mânesc. Expresivitate și abatere de la normă). Registrul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ermetizarea“ discursului, de utilizarea unor termeni neo logici din domeniul filozofiei și al celorlalte arte, din sfera științelor exacte sau a unor creații lexicale originale etc. diversificarea registrelor stilistice, contaminarea acestora în același text: laic și religios, colocvial și neologic, argotic, ironic etc. - accentuarea elementelor de sintaxă poetică: discurs înlănțuit liber prin tehnica ingambamentului, dislocări sintactice, topică afectivă - radicalizarea nivelului stilistic: înlocuirea metaforei plasticizante cu figuri de stil moderne - „metafora revelatorie“ sau ermetică, predominanța metonimiei, frecvența construcțiilor oximoronice etc. - diversitatea elementelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor sale. Cuvintele argotice cunosc numeroase variațiuni fonetice și semantice, cu înlocuiri spectaculoase de termeni în decurs de cîteva decenii. Fenomenul se poate explica deopotrivă prin nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane = minciuni ș. a. Limbajul argotic este fundamental oral, ceea ce determină o mare instabilitate a formelor și a semnificațiilor sale. Cuvintele argotice cunosc numeroase variațiuni fonetice și semantice, cu înlocuiri spectaculoase de termeni în decurs de cîteva decenii. Fenomenul se poate explica deopotrivă prin nevoia de expresivitate (repetarea banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care doresc să păstreze coeziunea grupului), trec de obicei în registrul popular, familiar, de unde dispar tocmai pentru că și-au pierdut funcția
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție sintactică apărută în argou și trecută în limbajul colocvial). La nivel semantic, sensurile sînt determinate în mare măsură de context. Lexicul argotic are o sinonimie foarte bogată și în permanentă amplificare: noțiunile fundamentale - părțile corpului uman, acțiunile de bază (a mînca, a bea, a întreține relații sexuale, a bate, a înșela, a trăda, a muri, a ucide), personajele-cheie (hoțul, prostituata, polițistul), banii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
către inamici este agresivă și insultătoare. Argoul dispune de o mare varietate de antroponime, porecle în marea lor majoritate, cu corespondent între substantivele comune, sau legate de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de eroi populari din filme sau din literatură (Zorro, Piedone, Superman, Sandokan etc.). Toponimia argotică urbană este alcătuită din denumiri glumețe de localități sau monumente (Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Robin, Conversation Analysis and Discourse Analysis: A Comparative and Critical Introduction, Thousand Oaks, London, 2005. Zafiu, Rodica, Diversitatea stilistică în româna actuală, Editura Universității București, 2001. Zafiu, Rodica, Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007. Zafiu, Rodica, 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. Zaharia, Casia, 2004: Expresiile idiomatice în procesul comunicării. Abordare contrastivă pe terenul limbilor română și germană, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. Zribi-Hertz, Anne, L'Anaphore et les pronoms. Une introduction à la syntaxe générative, Presses
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
simbolistă românească, antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note și bibliografie, Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001; Limbaj și politică, Editura Universității din București, 2007; 101 cuvinte argotice, Humanitas, București, 2010. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționarul critic al poeziei ieșene contemporane, Emanuela Ilie • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la școală se completează cu studiul individual:lectura documentelor autentice, reviste, cărți, muzică, filme. Toate aceste suporturi pun numeroase probleme de înțelegere deoarece elevul nu mai regăsește informațiile dobândite la clasă. O introducere progresivă a cuvintelor și expresiilor familiare și argotice nu face decât să îmbogățească vocabularul elevilor. Materialul de exploatat în acest sens este imens dat fiind că avem Internetul, există muzica actuală, filmele franceze. Deși acest lexic poate părea vulgar și prea puțin adaptat pentru o ora de limba
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea sunt exerciții de acumulări verbale surprinzătoare ("hoitul tău miroase", "Să-ți crape măselele-n gură/ Și dinții cu detunătură"). PSALMII. Folosind motivul biblic al Cântării cântărilor, Arghezi are atitudini prometeice, revoltându
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din care nu lipsește totuși frumosul, o frumusețe recuperată prin vis sau amintire. Lumea închisorii este lumea valorilor confuze, poartă stigmatele răului: răul și urâtul sunt conjuncturi ale destinului. Sub expresia de mahala este surprinsă "duioasa ilaritate", "grotescul", "suavitatea", "mirosul argotic", amestecul seriozității cu bufoneria. Poezia Flori de mucigai deschide volumul omonim reprezentând o altă artă poetică argheziană, care exprimă efortul creator al artistului în vederea realizării artei. Poezia este rezultatul harului divin și al neliniștii artistice. În titlul Flori de mucigai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cybele frigiană) și la Zburătorul heliadesc, fiind în același timp ființă și neființă, înger și diavol. Și această poezie se înscrie în seria portretelor de pușcăriași, unde contemplarea estetică are în obiectiv imagini brute. În Fătălăul identificăm stilul oral, cuvinte argotice, ludic și colocvialitate, grotesc, senzual, spontaneitatea înregistrării detaliului, formula tradițional-folclorică, mărci ale oralității (interjecțiile "mă", "na"), interogația retorică, construcția incidentă "al dracului", elemente de argou ("a rămâne grea"), comparații rafinate, pendulare între vulgar și grațios, toate fac din această poezie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1967); Laus Ptolemaei (1968); Necuvintele (1969); Un pământ numit România (1969); În dulcele stil clasic (1970); Belgradul în cinci prieteni (1972); Măreția frigului. Romanul unui sentiment (1972); Epica Magna (1978); Opere imperfecte (1979); Noduri și semne (1982); Oase plângând (1982); Argotice. Cântece la drumul mare (1992); Cărțile Sibiline (1995); Opera poetică (1999). Cuvântul lui Nichita Stănescu te determină să vezi netrăitul. Cu simțurile dilatate până la absurd, ca să ajungă la esența fenomenelor, poetul aspiră la totalitate, la dubla ipostază (abstractă și concretă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la Paris, I, București, 1996, II, Iași, 1998; Ecuația tăcerii, București, 1996; Ethique et esthetique, Paris, 1996; Politikon, București, 1996; Parcurs, București, 1997; Utopii, București, 1997; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997; Pe muche de șuriu. Cânturi de ocnă, cu microglosare argotice și cu desene de Constantin Piliuță, București, 1999; De l’argot, Marsilia, 2000; Ceainăria de argint, București, 2001; Exil. 1. Memoriile unei memorii, București, 2003. Traduceri: Éthique et esthétique. Anthologie de poésie roumaine, Pas-de-Calais, 1996; Voix de la Roumanie, Marsilia, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ - care, ce, despre care etc. - trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe care Îl determină), figurile de stil (de exemplu, inversiunea retorică), expresiile idiomatice și argotice, utilizarea dialectelor; - dacă prezentați o casetă video, asigurați și subtitrarea; dacă acest lucru nu este posibil, cereți unui interpret să Înregistreze transcrierea pe casetă audio; - scrieți la tablă cât mai clar; nu vorbiți În timp ce scrieți la tablă; - dacă un elev
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
afară, doi poli între care este nevoit să penduleze. La Ion Caraion, existența e percepută halucinatoriu. Limbajul este, de multe ori, cel al mahalalelor, parcă în prelungirea cântecelor de lume ale lui Miron Radu Paraschivescu, nu lipsesc nici termenii populari, argotici sau imprecațiile ("Parcă/ mi-au fătat necazuri mari cu sacul", "unde/ păharele stau goale - lua-le-ar dracul!", "nădejdea ca o târfă, de ce fuge?", Trotuarul din memorie). Orice urmă de optimism, de estetizare a prezentului este exclusă, demitizarea e înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
expresive ale limbajului poetic. Atât albatrosiștii, cât și cei ce reprezintă postmodernismul la noi se caracterizează prin neîncrederea în limbajul poetic și, în consecință, prin încercările de a-l înlocui apelându-se la oralitate, la limbajul străzii, chiar la cel argotic, altfel spus prin eforturile de a conferi autenticitate textelor poetice prin întoarcerea lor, la nivel imagistic și la nivel expresiv, către cotidian și eliberarea lor de obsesia transcendentalului ce definise poezia modernismului interbelic. Producerea unor astfel de mutații în poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de a distruge sfera literarului așa cum era înțeleasă până în acel moment. Poezia contemporană adoptă și ea o scriitură asemănătoare, cel puțin în ceea ce privește modalitățile de refacere a autenticității exprimării poetice, însă finalitatea s-a schimbat. Scriitorii au acceptat limbajul cotidian (popular, argotic etc.) ca o condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]