12,570 matches
-
au fost distruse prin noile lucrări miniere executate în această zonă, extrem de bogată în resurse arheologice miniere. Un adevărat omagiu avea să aducă colaboratorilor și elevilor săi, profesorul Andrei NISTORAN prin tema; ,,Contribuția cadrelor didactice și a elevilor la cercetările arheologice din Clisura Dunării de sus”. Dumnealui a dat exemple cum elevii se ofereau voluntar pentru a participa la diverse acțiuni, unde nu lipsea efortul fizic, în mod special săpături. O amplă prelegere istorică aveam să ascultăm din alocuțiunea profesorului doctor
MULTIPLE LECŢII DE ISTORIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Multiple_lectii_de_istorie_mihai_leonte_1348213113.html [Corola-blog/BlogPost/344462_a_345791]
-
15:00, să ne adunăm cât mai mulți în satul Popești, comuna Mihăilești (judetul Giurgiu), la 17 km de București, la ARGEDAVA, cetatea celui mai mare rege dac, Burebista. Haideți să vedeți dezastrul de acolo, să vă spunem povestea cercetărilor arheologice, să constatați neglijența incredibilă cu care este tratat acest sit arheologic cu totul special... Vă propun însă mai mult decât atât: haideți să facem curățenie la ABANDONATA cetate a lui Burebista și să trimitem în toată țara semnalul: SUNTEM MULȚI
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Daniel_roxin_vino_alaturi_de_mine_la_daniel_roxin_1346427128.html [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
comuna Mihăilești (judetul Giurgiu), la 17 km de București, la ARGEDAVA, cetatea celui mai mare rege dac, Burebista. Haideți să vedeți dezastrul de acolo, să vă spunem povestea cercetărilor arheologice, să constatați neglijența incredibilă cu care este tratat acest sit arheologic cu totul special... Vă propun însă mai mult decât atât: haideți să facem curățenie la ABANDONATA cetate a lui Burebista și să trimitem în toată țara semnalul: SUNTEM MULȚI, NE PASĂ ȘI NU MAI ACCEPTĂM CA UN GRUP DE INDIVIZI
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Daniel_roxin_vino_alaturi_de_mine_la_daniel_roxin_1346427128.html [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
Am constatat cu plăcere că ne spuneam bucuriile și necazurile, ca doi prieteni ce se cunosc de-o viață, gândurile de viitor și că existau mari asemănări între noi. - Am văzut că la sosirea la întâlnire ai trecut prin situl arheologic al vechii cetăți Callatis, din spatele hotelului Mangalia. - Da, mă interesează istoria acestui oraș. Am citit ceva, dar nu suficient pentru a-mi face o părere. Imi place să adun cât mai multe informații despre locurile prin care trec. Deci, mă
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
la doisprezece kilometri pe drum de țară. - Eu, până am venit la Mangalia, am locuit la Constanța, de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele unui bloc, cu denumiri ale cetăților din Dobrogea veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
erotica corpului este, așadar, o estetică a fragmentului întregit de amintirea a ceea ce am văzut într-un alt timp, anterior celui în care privim, aici și acum, obiectul. Cred că în bună măsură putem considera aceste viziuni, deopotrivă, anatomice și arheologice. În ambele cazuri, avem de-a face cu partea care evocă întregul. Poate de aceea, lecțiile de anatomie sunt frecvente în artele plastice, ca și expunerile „arheologice” ale corpului, de la celebra Venus din Milo la Rugăciunea lui Brâncuși. Și atunci
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
obiectul. Cred că în bună măsură putem considera aceste viziuni, deopotrivă, anatomice și arheologice. În ambele cazuri, avem de-a face cu partea care evocă întregul. Poate de aceea, lecțiile de anatomie sunt frecvente în artele plastice, ca și expunerile „arheologice” ale corpului, de la celebra Venus din Milo la Rugăciunea lui Brâncuși. Și atunci stăruie o întrebare: unde anume sălășluiește frumusețea și senzualitatea corpului? Istoria artei ne-a obișnuit atât de mult cu aceste expuneri parțiale, încât nu este de crezut
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
de a-l revedea; știam mult mai multe despre legendele create în jurul lui și parcă ne aflam sub influența unui puternic câmp magnetic când am ajuns aproape de Petra: să fi fost acolo, oare, magia mitului Afroditei? Palaepaphos - vechiul Paphos Descoperirile arheologice de aici atestă faptul că situl a fost locuit încă din perioada neolitică, fiind axul principal în jurul căruia s-a dezvoltat și perpetuat cultul Afroditei. Mitica naștere a îndrăgitei zeițe din spuma mării, în apropierea coastei cipriote, unde micenienii i-
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
și astăzi atracția principală a turiștilor care ajung aici. Cultul Afroditei Cultul Afroditei provine din Siria, după unele surse documentare (Pausanias) dar mai probabilă este originea lui feniciană. Înainte de a se cunoaște date despre nașterea și viața Afroditei din izvoarele arheologice, Homer (770 î.Hr.) face mențiuni despre altarul de la Pafos al zeiței în epopeea sa, Odiseea. Descoperirile și studiile de specialitate au stabilit că ciprioții venerau zeitatea ce-i reprezintă încă dinainte de venirea grecilor pe insulă. Primele structuri ale sanctuarului Afroditei
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Cipru ci se întindea în toată suflarea greacă, veche; descendenții lui Cinyras, cunoscuți sub numele Cinyradae (deși aveau nume grecesc, erau de origine feniciană), erau preoți de seamă care dețineau puterea și autoritatea, deși din anumite inscripții descoperite în vestigiile arheologice deducem existența unui senat și-a adunării poporului. Paphos este orașul cel mai „cântat” și slăvit de poeți în operele lor, cum puține orașe din lume s-au bucurat de un asemenea privilegiu! Ruinele sanctuarului Afroditei sunt încă perceptibile, având
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Aveam ținte prestabilite de data aceasta pentru că timpul trebuia bine drămuit și doream să vedem cât mai mult din ceea ce programasem cu fiica mea, așa că ne-am îndreptat spre port. Zona portuară a orașului este cea mai bogată în vestigii arheologice. Aici au fost descoperite ruinele a trei temple din antichitate; în situl Nea Paphos s-a descoperit o piatră de formă piramidală, o relicvă cu imaginea zeiței Afrodita, care, fără îndoială era de provenineță feniciană. „Saranta Kolones” - în traducere „Patruzeci
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Y într-un haplogroup (popor), poate fi, de asemenea, prevenit sau încurajat de diferențele culturale, etnice sau religioase. S-au făcut numeroase investigații pe fond tradițional, la diverse triburi sau popoare și diferențierea între popoare s-a concentrat, pe descoperirile arheologice, care în sine conduc la identificarea de culturi specifice, cum ar fi „Hallstadt” sau culturi „La Tene”, de multe ori definite prin diferite stiluri de construire, înmormântare, bijuterii sau obiecte de uz casnic. Să ne aducem aminte de cultura Hamagia-mileniul
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
este cu supărare, cu ce treburi pe la noi? - Suntem într-o campanie de explorări pentru îmbogățirea tezaurului... - zise unul a cărui figură nu prea inspira încredere. - Facem niște prospecțiuni! - exclamă cealaltă tinerică. - Adică niște investigații științifice pe teme istorice și arheologice, adăugă al doilea tânăr zâmbind înfumurat. - Apoi dragii moșului, vă vom ajuta cu ce putem în cercetarea voastră. Și pentru că veniți de departe, obosiți de atâta drum, v-am adus niște merinde și o țuiculiță să dormiți neîntorși la noapte
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci; - 2. Elemente
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Tu_taci_arhimandrid_justin_parvu_marin_voican_ghioroiu_1332528975.html [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
am băut nelipsita ceașcă de cafea de dimineață, iată-ne rulând pe autostrada construită pe malul mării în acorduri de muzică grecească, spre plaja preferată a fiicei mele: Kourion, aflată la mică distanță față de cel mai important si interesant sit arheologic de pe insulă, impresionant amplasat deasupra mării, pe stânci. Situl de la Kourion datează din anul 3300 î.Hr., perioada calcolitică, dar istoricii susțin că primul oraș important a fost construit de micenieni în anul 1400 î.Hr., atingând apogeul dezvoltării în timpul dominației romane
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
î.Hr., atingând apogeul dezvoltării în timpul dominației romane. Pagubele datorate raidurilor arabe din perioada care a urmat au determinat migrarea populației spre mijlocul insulei și orașul a început să se degradeze. Începând cu 1873, aici s-a desfășurat o intensă activitate arheologică, săpăturile continuându-se și astăzi. Teatrul Greco-roman de la Kourion este de o frumusețe rară; construit pentru a găzdui 3500 de spectatori de către străvechii greci și extins de către romani ulterior, acesta a constituit scena pe care s-au desfășurat luptele cu
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_3_scurte_evadari_descoperiri_marete_.html [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
românească e muma celei latinești nu trebuie luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii de paleolingvistică, studii de arheologie genetică, vin cu tot mai multe informații să configureze evoluția culturilor în leagănul Europei, mânând granițele cunoașterii tot mai mult înapoi până la epoca glaciatiunilor. Opinia aparent șocantă a lui Marian Malciu privind procesul
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
procesul de constituire a limbii române, cea de după retragerea aureliană, autorul cosideră absurdă teoria golirii provinciei Dacia susținând, ca de alfel în toată cartea sa, continuitatea permanentă a poporului roman în spațiul carpato-danubiano-pontic. Revenind asupra localității Ruginoasa și a descoperirilor arheologice de aici, se confirmă aceeași continuitate neîntreruptă a populației stăvechi românești pe aceste teritorii: „Așa s-a întâmplat în toate așezările umane în care istoria și-a continuat cursul, potrivnic deseori, care au fost mai apoi vatra pe care s-
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă Secoșan, cea mai valoroasă sursă de informare o constituie materialul etnografic păstrat în muzee sau cel care îl mai găsim și azi în teren.( Elenă Secoșan
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii, și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită 2. Elemente din tezaurul
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_poporul_roman.html [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
după cum și era odată acest sat, aflat la o răscruce imemoriabila de drumuri. "Dealul Casienilor" (De la sf. Casian și Ghergan- cumva și acesta din urmă a primit numele celui mai important, pentru ca tot timpul erau împreună) este centrul unor cadre arheologice în parte necercetate după cum se afirma deseori, cu un ansamblu de grote și adăposturi uitate, lăsate în neștiința. Cu totul uimitoare este îndărătnicia cu care frânturi de nume și de întâmplări s-au mai păstrat încă din legendele și povestirile
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
el a ajuns să curățe poteca spre Biserică. Toate acțiunile și demersurile sale, mai cu seamă în și din ultimii ani, cuprind subiecte și probleme de o actualitate dureroasă și, totodată, foarte prioritară, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică încercată și reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată de către el în mod analitic și din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]