3,633 matches
-
perisabilului, suprema complexitate, neîntrerupta confruntare, spațiul insecurității, proliferarea haotică, tărâmul evoluției și zona conștiinței. Notabil este și studiul prof. univ. dr. Ana Bazac („Ideea de arheologie în filosofia modernă”): aici se examinează liniile pe care a meditat Vasile Pârvan asupra arheologiei și contribuția sa este înscrisă în istoria conceptului modern de arheologie, alături de Foucault sau Derrida. Pornind de la teza renumitului istoric român cum că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că era firesc ca arheologia
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
și zona conștiinței. Notabil este și studiul prof. univ. dr. Ana Bazac („Ideea de arheologie în filosofia modernă”): aici se examinează liniile pe care a meditat Vasile Pârvan asupra arheologiei și contribuția sa este înscrisă în istoria conceptului modern de arheologie, alături de Foucault sau Derrida. Pornind de la teza renumitului istoric român cum că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că era firesc ca arheologia să fie văzută ca metodă istorică: „arheologia este o muncă de
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
arheologiei și contribuția sa este înscrisă în istoria conceptului modern de arheologie, alături de Foucault sau Derrida. Pornind de la teza renumitului istoric român cum că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că era firesc ca arheologia să fie văzută ca metodă istorică: „arheologia este o muncă de detectiv, scoțând la iveală urmele, datele materiale”: căci «”tot de la săpăturile arheologice este de așteptat răspunsul hotărâtor”» (p. 97). În opinia lui V. Pârvan „faptele devin istorice prin interpretarea
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
istoria conceptului modern de arheologie, alături de Foucault sau Derrida. Pornind de la teza renumitului istoric român cum că „Pentru istorie nu există fapte izolate, ci doar deveniri istorice”, se apreciază că era firesc ca arheologia să fie văzută ca metodă istorică: „arheologia este o muncă de detectiv, scoțând la iveală urmele, datele materiale”: căci «”tot de la săpăturile arheologice este de așteptat răspunsul hotărâtor”» (p. 97). În opinia lui V. Pârvan „faptele devin istorice prin interpretarea lor”; la rândul lor, „interpretările nu trebuie
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu în plină recunoaștere academică era perceput corect de către colegii săi istorici. La împlinirea vârstei de 60 de ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de tip laudatio semnată de către Pompiliu Teodor. Colegul mai tanar îl creionează exhaustiv pe academician: „Numele profesorului Ștefan Păscu este legat de Institutul și Facultatea de Istorie, de tradițiile istoriografiei
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_pascu_un_rector_intre_compromis_al_florin_tene_1331632100.html [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
de voturi obținute în sondaj - personalități, instituții și asociații culturale - 1. Dora Alină Romanescu (Saveta Georgescu), 586 voturi (scriitor) 2. Virgil Stan, 256 voturi (scriitor) 3. Școala Gimnazială nr.5 „Gală Galaction”, 148 voturi 4. Sorin Marcel Colesniuc, 134 voturi (arheologie - istorie) 5. Muzeul de Arheologie “Callatis”, 80 voturi 6. Nicolae Alexandru, 80 voturi (Muzeul de Arheologie Callatis) 7. INNA (Elenă Alexandra Apostoleanu), 77 voturi (solista) 8. Cella SERGHI, 72 voturi (poeta) 9. Teatrul Muzical Tinemar, 69 voturi 10. Emilia Dabu
SONDAJ DE OPINIE MANGALIA NEWS. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442140670.html [Corola-blog/BlogPost/384452_a_385781]
-
personalități, instituții și asociații culturale - 1. Dora Alină Romanescu (Saveta Georgescu), 586 voturi (scriitor) 2. Virgil Stan, 256 voturi (scriitor) 3. Școala Gimnazială nr.5 „Gală Galaction”, 148 voturi 4. Sorin Marcel Colesniuc, 134 voturi (arheologie - istorie) 5. Muzeul de Arheologie “Callatis”, 80 voturi 6. Nicolae Alexandru, 80 voturi (Muzeul de Arheologie Callatis) 7. INNA (Elenă Alexandra Apostoleanu), 77 voturi (solista) 8. Cella SERGHI, 72 voturi (poeta) 9. Teatrul Muzical Tinemar, 69 voturi 10. Emilia Dabu, 66 voturi.(poeta) http://www
SONDAJ DE OPINIE MANGALIA NEWS. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442140670.html [Corola-blog/BlogPost/384452_a_385781]
-
586 voturi (scriitor) 2. Virgil Stan, 256 voturi (scriitor) 3. Școala Gimnazială nr.5 „Gală Galaction”, 148 voturi 4. Sorin Marcel Colesniuc, 134 voturi (arheologie - istorie) 5. Muzeul de Arheologie “Callatis”, 80 voturi 6. Nicolae Alexandru, 80 voturi (Muzeul de Arheologie Callatis) 7. INNA (Elenă Alexandra Apostoleanu), 77 voturi (solista) 8. Cella SERGHI, 72 voturi (poeta) 9. Teatrul Muzical Tinemar, 69 voturi 10. Emilia Dabu, 66 voturi.(poeta) http://www.mangalianews.ro/.../serialul-mangalia-20-un-top-a.../ Referință Bibliografica: SONDAJ DE OPINIE MANGALIA NEWS. / Stan
SONDAJ DE OPINIE MANGALIA NEWS. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442140670.html [Corola-blog/BlogPost/384452_a_385781]
-
Au fost depuse buchete de flori la statuile de pe Aleea Scriitorilor și la statuia lui Constantin Stere. Participanții s-au adunat lângă statuia lui C. Stere unde au fost rostite alocuțiuni de către: Marinela Peneș, director al Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Constantin Stere, director al Direcției pentru Cultură și Patrimoniu a județului Prahova și Fabioara Ionescu, administrator public al județului Prahova. Marinela Peneș le-a urat bunvenit celor care au pătruns în această oază de românism, care este Parcul Bucov
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459407335.html [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
schițe ale casei în care s-a născut C. Stere, Casa-Muzeu „Constantin Stere” din Republica Moldova, imagini din Muzeul „Constantin Stere” de la Bucov, însoțite de comentarii ale unor personalități prahovene, precum: Lia Maria Voicu, fost director al Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova și Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova. Festivitatea de la Bucov este o dovadă a faptului că patriotismul este încă viu în sufletele românilor, ne-a ajutat să ne îmbogățim cunoștințele despre un eveniment istoric major din istoria României, ne-
„BASARABIA, TIMPUL UNIRII”, MATINEU MUZEAL LA MUZEUL „CONSTANTIN ŞI ION STERE”, BUCOV, JUD. PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459407335.html [Corola-blog/BlogPost/381003_a_382332]
-
Styx, trecătorul prin Clujul actual (Napoca), unde a trăit intens și a lucrat neobositul cărturar, se va întâlni cu statuia care-i perpetuează imaginea în bronz, va păși pe strada care-i poartă numele și va vedea acolo Institutul de Arheologie și Muzeul de Istorie a Transilvaniei, pe care însuși le-a condus, decenii la rând, cu autoritate și înaltă competență. Iată figura distinsă a unui învățat care a dus mereu înainte flacăra, nu cenușa istoriei.” Chiar un institute de la Timișoara
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
a condus, decenii la rând, cu autoritate și înaltă competență. Iată figura distinsă a unui învățat care a dus mereu înainte flacăra, nu cenușa istoriei.” Chiar un institute de la Timișoara a primit numele savantului: Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” . Camil Mureșanu, care l-a cunoscut personal pe istoric, consideră că: „Constantin Daicoviciu a fost o personalitate controversată. În parte, subordonat politicilor și directivelor oficiale. În parte, cu ieșiri curajoase de protest împotriva unora dintre ele. Ca persoană
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
noi - la școală eu (noi?) am fost pentru a învăța, nu pentru a căuta nod în papură, îi lăsăm pe alții s-o facă. Sunt liberi și nestingheriți în acest sens. Am făcut cu Profesorul Daicoviciu cursuri nepolitice: Introducere în arheologie, Sculptura greacă sau Formarea limbii și a poporului roman. Asta era realitatea.” Oricum Daicoviciu era perceput de contemporani, nu neapărat ca un om al sistemului comunist, ci o personalitate puternică peste care nu puteau trece activiștii PCR: „Academicianul Constantin Daicovicu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
coasă manuală. Ceea ce nu se vedea de la distanță este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu,- casele sever aliniate pe stradele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fatomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentrz arheologii de astăzi. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detașii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monumente arhitectonice ce se dezintergrează în irgasie și nepăsare umană. -Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Vara_leoaicei_fragment_din_romanul_in_lucru.html [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
mult prea rapide a rezervelor subterane de apă ale Terrei. Situația este îngrijorătoare, aceste rezerve subterane asigurând 35 % din apa folosită de întreagă omenire. Schimbările climaterice și creșterea demografică contribuie în fiecare zi la accentuarea fenomenului, avertizează experții. Istorie și Arheologie O descoperire extraordinar de importantă pentru arheologie a fost anunțată la începutul lunii iunie când, în Egipt, au fost găsite șase morminte mai vechi de 2.5000 de ani, conținând mumii tot atât de antice. Mumiile au fost descoperite în niște sarcofage
Noutățile lunii iunie în domeniul științei by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/105055_a_106347]
-
apă ale Terrei. Situația este îngrijorătoare, aceste rezerve subterane asigurând 35 % din apa folosită de întreagă omenire. Schimbările climaterice și creșterea demografică contribuie în fiecare zi la accentuarea fenomenului, avertizează experții. Istorie și Arheologie O descoperire extraordinar de importantă pentru arheologie a fost anunțată la începutul lunii iunie când, în Egipt, au fost găsite șase morminte mai vechi de 2.5000 de ani, conținând mumii tot atât de antice. Mumiile au fost descoperite în niște sarcofage realizate din piatră și lemn, în urma unor
Noutățile lunii iunie în domeniul științei by Cristina Ciobanu () [Corola-website/Journalistic/105055_a_106347]
-
masivitate grinzilor care susțineau acoperișul. Evident, deci, că ne aflăm în fața unei clădiri mari, gigantice chiar, acoperite și care avea foarte probabil funcțiunea de basilică', a declarat sâmbătă, pentru Agerpres, profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române. Potrivit sursei citate, clădirea a fost ridicată în ultima perioadă de liniște și pace a Imperiului roman, în epoca împăratului Severus Alexander, în intervalul 222-230. Cam în această perioadă se construiește această clădire. Avem
Sălaj: Descoperire importantă în fostul oraș roman Porolissum () [Corola-website/Journalistic/104863_a_106155]
-
Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul de Istorie Turda Dr. Virgil Ștefan NIȚULESCU, Președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
și două texte de comentarii, să i se rețină înainte de orice altă particularitate, figurarea mișcării. Reproduc pentru fidelitatea datelor, "cuprinsul" cărții. În fond, ediție critică, punctul său de pornire fiind ineditele, descoperite de Mihai Apostol în Muzeul de Istorie și Arheologie din Ploiești, însoțite de bogatele și informatele "note" aferente, atât de cuprinzător răspândite în timp și spațiu, încât solicită interesul imediat și nevoia de a stabili relații între oameni și faptele lor: I: Documente: Lucrări nepublicate; Referate despre cărți sau
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
Aici a fost descoperit un oraș imens, cel mai vechi din Transilvania și chiar mai vechi decât piramidele egiptene, potrivit noischimbamromania. De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autoritățile vor să mai construiască una-alta. E și cazul celui mai vechi oraș din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să
Oraș din Transilvania, mai vechi decât piramidele egiptene () [Corola-website/Journalistic/105113_a_106405]
-
î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 - 2.611 î.Hr.). Așezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu-Nădlac. Se întinde pe 100 de hectare În zona Turdaș, în apropiere de râul Mureș, au descoperit arheologii sibieni cel mai vechi oraș din Transilvania. „Pe 1.290 metri de duct și pe brațe, ce se întind pe alți 300 de metri, am descoperit un sistem de fortificație, de împrejmuire, de palisade, de șanțuri succesive și ziduri. Am
Oraș din Transilvania, mai vechi decât piramidele egiptene () [Corola-website/Journalistic/105113_a_106405]
-
semnat de artista de origine palestiniană Larissa Sansour în colaborare cu regizorul danez Søren Lind,investighează importanța miturilor și a ficțiunii în construcția faptelor, a istoriei și a identităților naționale, într-un mix ingenios de live action și CGI, de arheologie, politică și science fiction. Filmul spune povestea unor așa-numiți teroriști narativi, care plantează artefacte arheologice spre a fi descoperite de generațiile viitoare. Acest grup de rezistență narativă influențează astfel parcursul istoriei, artefactele funcționând ulterior ca mărturii ale existenței unui
Festivalul de film experimental BIEFF 2017 invită la sfidarea granițelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105737_a_107029]
-
Elenă Nandriș. Din Șerbia/Voivodina, au fost premiați: Daniel Magdu — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia; Ion Omoran — vicepreședinte Comunitatea Românilor din Șerbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc. Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic — etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici — etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Ștefan Radovanovic — artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale. Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev — coordonator proiecte sociale, culturale și educaționale din partea
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
DC News: La ora actuală, ce rol are știința în România? Adrian Nicolae: Vă dau un exemplu cât se poate de concludent. Mă gândesc la profesorul Marian Cârciumaru. Dumnealui a făcut niște descoperiri arheologice de-a dreptul senzaționale în istoria arheologiei din România. Obiectele descoperite de dumnealui la Poiana Cireșului, în ultimii doi ani se află acum la o expoziție importantă din China. Foarte puține publicații din România au mediatizat astfel de descoperiri. În afara țării, lucrurile stau altfel. Revista Science i-
Adrian Nicolae, jurnalist de știință, INTERVIU de ziua Charles Darwin by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102314_a_103606]
-
XIX-lea, datorată geniului lui Jean Eugène Robert-Houdin, care a fost și ceasornicar, și magician. Cadranul, transparent, este așezat pe o coloană de cristal, de asemenea transparentă, niciun mecanism nefiind vizibil. Alături, Phoenix Ancient Art (Geneva) a adus opere ale arheologiei clasice, dintre care amintim numai un Recipient din sticlă roman, vândut încă de la începutul târgului cu câteva sute de mii de euro, și o minunată Statuetă cicladică, datată 3500-3000, din marmură, achiziționată cu peste 500.000 de euro. Jean Eugene
Elegantul Târg BRAFA 2017 deschide balul operelor de artă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105812_a_107104]