206 matches
-
(în ) este una dintre cele douăzecișișapte de episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Magdeburg. se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Paderborn. Arhiepiscopia a fost fondată în anul 968 de către împăratul Otto I pentru a stabili creștinismul în teritoriile din est. Zona ce se afla sub juricdicția ei era relativ mică, cuprinzând districtele slave de Serimunt, Nudizi, Neletici, Nizzi și
Dieceza de Magdeburg () [Corola-website/Science/333937_a_335266]
-
968 de către împăratul Otto I pentru a stabili creștinismul în teritoriile din est. Zona ce se afla sub juricdicția ei era relativ mică, cuprinzând districtele slave de Serimunt, Nudizi, Neletici, Nizzi și o parte din nordul Turingiei. Cu toate acestea arhidieceza a primit și câteva sufragane ca Merseburg sau Meissen. Primul arhiepiscop a fost celebrul Adalbert (m.981), un mare misionar ce a activat în teritoriile slave din est, inclusiv în Rusia. Printre alți arhiepiscopi celebri se numără Werner (1063-1078), ce
Dieceza de Magdeburg () [Corola-website/Science/333937_a_335266]
-
Notre-Dame din Reims este o biserică romano-catolică situată în Reims, în Champagne-Ardenne, Franța. Ea este catedrala Arhidiecezei de Reims. Construcția sa debutând la începutul secolului al XIII-lea, este posterioară Catedralei Notre-Dame din Paris și Catedralei Notre-Dame din Chartres, dar anterioară Catedralei Notre-Dame din Strasbourg, Catedralei Notre-Dame din Amiens și celei din Beauvais. Consacrată "Fecioarei Maria", construcția
Catedrala Notre-Dame de Reims () [Corola-website/Science/329035_a_330364]
-
193.806 credincioși romano-catolici, cu 165.405 persoane mai mult decât cele înregistrate de autoritățile române. Credincioșii romano-catolici au o pondere de 4,5% - 5,5% din populația României. Cea mai veche episcopie catolică de pe teritoriul actual al României este Arhidieceza de Alba Iulia (sec. al XI-lea). Primele episcopii catolice din exteriorul arcului carpatic, respectiv Episcopia de Siret (sec. al XIII-lea), Episcopia Milcovului (sec. al XIII-lea) și Episcopia Severinului (sec. al XIV-lea), au fost devastate de marea
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
arcului carpatic, respectiv Episcopia de Siret (sec. al XIII-lea), Episcopia Milcovului (sec. al XIII-lea) și Episcopia Severinului (sec. al XIV-lea), au fost devastate de marea invazie mongolă, respectiv de invazia otomană din secolul al XVI-lea. Actuala Arhidieceză de București este o fondare mai nouă, din secolul al XIX-lea. Biserica Catolică din România a avut de suferit în timpul regimului comunist, când toți episcopii ei au fost arestați, așezămintele școlare și de caritate naționalizate, ordinele religioase interzise, iar
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
Principalele locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România sunt Șumuleu Ciuc (cu cel mai mare aflux de Rusaliile romano-catolice), Cacica și Maria Radna (amândouă de Sf. Maria Mare, 15 august). este organizată în șase dieceze, dintre care două sunt arhidieceze:
Biserica Romano-Catolică din România () [Corola-website/Science/300529_a_301858]
-
(în ) este una dintre cele douăzecișișapte de episcopii ale Bisericii Romano-Catolice din Germania, cu sediul în orașul Erfurt. se află în provincia mitropolitană a Arhidiecezei de Paderborn. Episcopia a fost întemeiată în anul 742 de către Sfântul Bonifaciu, dar în anul 755 a fost desființată iar teritoriul ei a fost înglobat în cel al Arhiepiscopiei de Mainz. Singurul episcop a fost un anume Adalar. În anul
Dieceza de Erfurt () [Corola-website/Science/333941_a_335270]
-
dintre aceste biserici sunt membrii Uniunii Mondiale a Bisericilor Reformate. Numărul bisericilor romano-catolice în care limba liturgiei este maghiara este puțin mai redus decât celor reformate, din cauza faptului că romano-catolicii maghiari aparțin - fără orice autonomie internă - la diferite dieceze și arhidieceze americane (în care, bineînțeles, vorbitorii de limbă engleză sunt în majoritate), iar din cauza lipsei generale de preoți în biserica catolică, adeseori rămân temporer fără preot. În anumite cazuri când această problemă nu poate să fie rezolvată înt-un anumit timp (prin
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
André Armând Vingt-Trois (, n. 7 noiembrie 1942, Paris) este un cardinal catolic francez, arhiepiscop al Arhidiecezei de Paris și președinte al Conferinței Episcopilor din Franța (CEF) din 5 noiembrie 2007. André Armând Vingt-Trois s-a născut la Paris în arondismentul al cincilea, într-o familie originară din Franche-Comté. Tatăl său era Armând Vingt-Trois, iar mama sa
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]
-
de papa Alexandru al IV-lea abia în anul 1258, cu condiția ca noul sediu să își păstreze numele Uppsala. În urma conciliului local de la Söderköping din septembrie 1270, arhiepiscopul Folke Johansson Ängel (1267-1277) a luat hotărârea ca noul sediu al arhidiecezei să devină Östra Aros. La doi ani după acest eveniment, în anul 1272, arhiepiscopul a decis dărâmarea bisericii din centrul orașului, cu hramul Sfintei Treimi, și construirea în locul ei a unei catedrale impunătoare. Au fost chemați meșteri și arhitecți francezi
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
denumirea de (), este o biserică romano-catolică localizată pe Dealul Wawel din Cracovia, Polonia. Mai mult de 900 de ani, aceasta este un sanctuar național polonez și în mod tradițional a servit ca loc de încoronare a monarhilor polonezi precum Catedrala Arhidiecezei de Cracovia. Papa Ioan Paul al II-lea a oferit prima sa Liturghie în calitate de preot în cripta catedralei la 2 noiembrie 1946. Catedrala gotică de astăzi este al treilea edificiu de pe acest site: primul a fost construit și distrus în
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
bărbați și tineri din București. În anul 1919 preotul Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer. A înființat revista „Farul nou
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
și Sfântul Scaun, prin denunțarea Concordatului din anul 1929, episcopul Durcovici a avut multe de îndurat din partea regimului comunist. După "punerea în retragere" forțată a arhiepiscopului Alexandru Cisar în septembrie 1948 și trimiterea acestuia cu domiciliu forțat la Orăștie, conducerea Arhidiecezei de București a fost încredințată de către Sfântul Scaun lui Anton Durcovici, ca administrator apostolic. În timpul evenimentelor dramatice din 1949, episcopul Durcovici a dat dovadă de mult tact în îndrumarea preoților și a sătenilor pentru respectarea liniștii și a păcii, ferindu
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
de fapt Feliciano Paoli, (n. 25 iulie 1818, Florența - d. 27 februarie 1885, Viena) a fost ctitorul Catedralei Sfanțul Iosif și primul episcop, apoi arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În 1846 tânărul Paoli s-a călugărit în Congregația Călugărilor Pasioniști, unde a luat numele de "Ignatius", si a fost hirotonit în 1849, după terminarea studiilor lui teologice la Romă. În 1857 a devenit provincial a congregației pasioniștilor
Ignatius Paoli () [Corola-website/Science/315141_a_316470]
-
construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu biserica din Soloneț îi fac pe Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu să concluzioneze că ambele bisericii au fost înălțate, probabil, de aceeași echipă de meșteri și în aceași perioadă. "Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției bisericii, el fiind preluat și de lucrările ulterioare în care se vorbește de această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție au fost conduse de meșterul Simion
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
1835 și 1842 ("Schematismus venerabilis Cleri graeci ritus catholicorum dioceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno a Cristo MDCCCXXXV" respectiv "MDCXXXXLII," pag. 196, respectiv 200") a"flăm că numărul locuitorilor în acei ani a fost de 391, respectiv 408. În șematismele arhidiecezei de Gherla din anii 1894 (pag. 162), 1898 ( pag. 159), 1903 (pag. 165), 1906 (pag. 164), 1914 (pag. 205) și din șematismul Szamosujvarensis din 1900 (pag.165) precum și din recensămintele făcute în Transilvania de către autoritățile ungare și apoi austro-ungare până în
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă statală "(ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta)", iar cealaltă denumirea administrativă consilială "(ex. Óbuda-Békásmegyer)". Budapesta este din 1993 al doilea sediu al Arhiepiscopiei de Esztergom, care de atunci poartă titulatura "Archidioecesis Strigoniensis-Budapestinensis" (Arhidieceza de Esztergom-Budapesta). Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta are totodată titlul de „primat al Ungariei”. Comunitatea românească din capitala Ungariei număra 8.480 de persoane în anul 2011. Sectorul cel mai românesc este Józsefváros unde 0,80% din populația, adică 622 de persoane
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
episcopii, la Arad și la Caransebeș. După datele statistice publicate în anul 1873 credincioșii bisericii române greco - răsăritene de sub Coroana Ungariei sunt 1 609 169. Afară de 40 000 de români cari se țin de episcopia Vîrșețului, ei sunt împărțiți astfel: arhidieceza din Sibiu 715 928; dieceza Aradului 558 880; dieceza Caransebeș 335 360. Față cu cererea de-a se mai înființa două dieceze, "Pesther Lloyd" dorește ca, la executarea acestui proiect, să se creeze astfel de organe bisericești nouă, cari pe lângă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CU DEOSEBITĂ PRIVIRE LA GRĂDINA ȘCOLARĂ" DE D. COMȘA, Sibiiu, 1877, 1 vol. 8, de 200 pagini În Institutul de teologie și pedagogie din Sibiiu, care se vede a fi menit să dea preoți și învățători comunelor gr. -orientale din arhidieceză, se predau pe lângă cunoștințe teoretice și acelea cari sânt trebuitoare preoților și învățătorilor ca viitori plugari și {EminescuOpIX 394} povățuitori ai țăranului. D. D. Comșa, profesor la acel institut, ne dă un rezumat al prelegerilor sale de pomărit pe care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a tot ce e românesc. E în adevăr ridicul cum de se leagă comisiunea tocmai de școalele din protopresbiteratul Dobrei, declarîndu-le de necorespunzătoare, pe când în comitetul Hunedoarei, tocmai arondismentul Dobrei este în cele școlare cel dintâi, ba poate în întreaga arhidieceză puține ținuturi se vor putea lăuda cu școli bine organizate ca acest arondisment. Toate celelalte din apropiere sunt cu mult îndărăt. Ungurilor le place însă {EminescuOpIX 411} a vedea pe român în neștiință și necultură, căci unde e de lipsă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au pus la dispoziție cu amabilitate, din Arhivă, colecția revistei „Aurora Franciscană” (1918-1948) și alte lucrări. Mulțumesc, de asemenea, spiritualului de la O.F.S. „Sf. Elisabeta”, părintelui Anton Roca, care m-a îndemnat să scriu o istorie a franciscanilor din această arhidieceză și care cu inspirație a instaurat ordine în documente. Consuela Vlăduțescu Capitolul I - Trăsături dominante ale Ordinului Franciscan 1. Oglinda lui Cristos, oglinda sufletelor simple „Într-un moment în care învățătura evangheliei era aproape ignorată, Francisc a fost trimis de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este constituită în principal dintr-o populație rurală statornică, profund credincioasă, (pe când) cea din București își are baza într-una urbană, mult mai puțin stabilă și mai eterogenă... include și coloniști de diverse naționalități”. Mai departe s-a precizat că „Arhidieceza de București include Oltenia, Muntenia și Dobrogea, întinzându-se de la Porțile de Fier până la Marea Neagră”... „În imediata apropiere a Bucureștiului se află două sate de catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de țară sunt considerate a fi cele mai bune ale Arhidiecezei de București, deoarece sunt singurele cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși, Râmnicu Vâlcea cu 400, Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Colegiul Grec „Sfântul Atanasie” din Roma, după absolvire, să fie trimis la București, pentru a păstori comunitatea uniților. În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]