51,082 matches
-
Confirmînd presupunerea lui Cristian Teodorescu din „microscopul” lui de săptămîna trecută, Adevărul anunță că Partidul Popular European, majoritar în Parlamentul Europei, susține continuarea negocierilor cu România, dar sub strictă monitorizare. Președintele PPE, precizează Adevărul, a declarat că sugestia deputatului olandez Arie Ooslander de a suspenda negocierea cu Bucureștiul este o opinie absolut izolată în sînul partidului nostru. Notă Cronicar: asemenea negocieri nu se suspendă de pe o zi pe alta, indiferent cîte bube în cap are o țară candidată. Acesta e, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
era pentru cei mai prostuți sau pentru fete. Chiar mă amuză să mă gândesc cum aș fi arătat eu ca inginer: aș fi fost o catastrofă. Istoria a fost cea care m-a pasionat: acea istorie largă, deschisă către alte arii culturale; întotdeauna mi-a plăcut să gândesc, să inventez tot felul de teme. Asta nu înseamnă că nu am făcut și istorie tradițională. Am cercetat în arhive, am publicat și o lucrare despre relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
făcut o demonstrație spectaculoasă de vitalitate biologică și culturală. Iar această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela că a reușit să-și extindă semnificativ aria de manifestare. Cele două cărți de memorialistică pe care le-a publicat în ultimii ani, în care evocarea și construcția se împletesc la fiecare pas, aduc prezența Ameliei Pavel mai aproape de spațiul literaturii, de acela în care înstrumentele criticului și
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
partid - Dan Matei Agathon (PSD) și Lavinia Șandru (PD) la un talk-show al lui Radu Moraru (B1 TV), care au pus bazele unei noi epopei naționale (Angajăm Ion Budai-Deleanu; așteptăm provincia); ca material documentar și personaje, mai pot fi utilizate: Aria scârbei în do diez major, interpretată în primă audiție la Antena 1 de Mircea Dinescu în ziua de 1 Decembrie; Moartea mașinii de tocat, de Stelian Tănase, simfonietă în do minor pentru TV România 1 și corul PSD dirijat de
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
neînregistrată în dicționar. (...) fraza nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a plăcintarului devenit brusc poet”... Asemenea propoziții făceau, desigur, ecou și postulatelor lui Tzara dintr-un manifest Dada neieșit încă complet din aria de reverberație abstracționistă, după cum această miză pe un soi de poezie concretă, cu exploatarea deopotrivă a imaginii poetice și a configurației sonore și plastice a poemului, nu era străină de recent asimilatele idei ale unui Théo Van Doesburg, citit în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
excelent”. Astăzi, poziția sa în istoria poeziei românești pare mai exact considerată. Generațiile recente l-au descoperit ca pe un precursor demn de a fi citit și recitit, iar critica nouă îi recunoaște multele merite, atât ca militant novator în aria poeticii avangardiste, cât și ca poet autentic, reprezentativ pentru o anumită stare de spirit disponibilă și generoasă în fața exigențelor “ritmului vremii”, exaltată până la frenezie, dar și tensionată, profund neliniștită, marcată de dramele și tragediile unui secol plin de contraste. În
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
hăl mai tînăr”, „nu-ți vorbeam tot halea și tot halea”, „ține inelul hăsta” etc. Și Sextil Pușcariu, în Limba română, II - Rostirea, arată că adaosul lui h la începutul cuvîntului înainte de vocale - haripă, hașchie, harap - se înregistrează pe o arie destul de mare; foarte răspîndite fiind formele aspirate ale demonstrativelor - hăla, hasta, hăl. Pușcariu atestă însă și cealaltă manifestare a fenomenului, legând-o de obișnuințele de pronunție ale limbii țigănești: „Aspirația se aude cu deosebire în țigănește, unde ea e obișnuită
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
sale „inocente”. Structurale și în egală măsură sîrguincios exersate pe claviatura liricii: „Melancolia se învață în fiecare zi/ dacă nu te-ai născut cu fluturele acesta pe degete/ ascultă zornăitul alunelor/ și recită oda transhumanței/ sau exersează vesel în vis aria vînzătorului de păsări/ dar nu ironiza niciodată înalta catedră/ de la care vobește cu patos/ capra cu ochelari dacă totuși/ mai crezi în mecanismele vîntului/ seara/ cînd trec soldații cîntînd” (Dacă totuși). Se vede de la o poștă că atitudinea lui Petre
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
bună știință, nu simt nevoia să protejeze pe cineva (ba chiar sînt tentați să vorbească despre alții), iar între ele și evenimentele povestite se așterne un interval de timp aproape mitic. Uneori, subiecții istoriei orale depun mărturie în numele unor comunități, arii sociale sau etnice marginalizate, care din motive diferite nu și-au putut conserva în scris memoria: lăsînd la o parte cazul popoarelor colonizate, cu populație majoritar analfabetă și fără acces la cultura scrisă, la fel s-a întîmplat, în plin
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
joace decît rolul uneia dintre multele referințe livrești directe sau implicite. Relatare despre Harap Alb este o carte suprinzătoare în bibliografia lui Stelian }urlea (nimic din romanele anterioare ale autorului nu trăda astfel de preocupări), care demonstrează o dată în plus aria largă de exprimare literară a acestui foarte harnic autor.
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
Mincu". Apare și noțiunea de sacru în legătură cu Mincu, la Mihail Gălățanu, în combinația "monstru sacru", e adevărat, exprimând însă și ea tot admirația, de bunăseamă: "Mincu este un monstru. Sacru. Negreșit că sacru". Până și sarcasticul, îndeobște, Luca Pițu intonează aria adulării când vorbește, încă din titlul intervenției sale, despre "energicul, supervirilul, mereu bătăiosul Marin Mincu". Ceva mai puțin înflăcărată este doar Irina Mavrodin care, nereferindu-se la om, ce e drept, scrie despre poet: "este unul dintre puținii poeți români
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
bucurau al naibii cu tristețe/ Mai la o parte noi ne ghemuiam/ sub pasăre cu măduva aceea/ sub văduva aceea (nici măcar)/ cu văduva spinării pe spinare/ Ce mai ospăț ziceam se pregătește/ pe sîni și pe terasa lor/ hai cîntă-mi aria cu 2x2 sau cu 3x3/ cît mai erau cuvinte" (Copacul animal). Iată, neutralizate, clasicele opoziții de sorginte gramaticală. Metoda contrarierii contrariilor, desființînd diferențele aparent ireductibile dintre ele, ține mai curînd de "gramatologie", de acel "gramme" derridean, deopotrivă structură și mișcare
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
inimă și literatură" din Biblioteca gimnaziului din Cernăuți adăpostită în casa lui Aron Pumnul. Imaginea "eremitului", ipostază a poetului-tribun pașoptist reverberează în versul: "Smulge munților durerea, brazilor destinul spune". Cele mai bogate exemplificări se fac din Alecsandri, acoperind aproape toată aria tematică a poeziei sale, Cipariu intuind supremația literară în epocă a poetului Doinelor și lăcrămioarelor, pe care Eminescu avea s-o fixeze în metafora "rege-al poeziei". Fiind "cea dintâi oglindă a poeziei românești, privită în totalitatea ei", concretizând "afirmarea
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
direct la observațiile portretistului său? Dar asta ar însemna să subestimăm furia unui scriitor jignit, nervozitate imposibil de zăgăzuit în fraze onorabile. În răspunsul său, Camil Petrescu depășește cu prea puțin cadrul limitat al Memoriilor, deși se străduiește să extindă aria contestației la întreaga personalitate lovinesciană. Nu era cel mai bun lucru să se întoarcă la faza impresionistă a criticului, de care el însuși s-a despărțit. Prozatorului îi displace profund speculația despre sursa muzicală a ideilor, vituperând necruțător: "în sens
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
în jurul acelui centru de putere magică, magnetică, reprezentat de colivia centrală. Și ea prinde să se rotească în haosul final. Deduc și o proiecție a muzicii posibil a fi deslușită în această concepție: desenele rotitoare din uvertură și final, din aria Elvirei. Cum Mozart nu creat niciodată din afara subiectelor sale, ci numai dinlăuntrul lor - nu a fost comentatorul, ci actorul care trăiește fiecare rol - totul este joc ambiguu, comic tragic, al conivențelor și adversităților. Soartă, fatalitate. "Cum se poate spune că
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
Comandorul lovit mortal de o mână înarmată pe care o pândește și o răpește vieții (Kovács Kolos), iubirea fără noroc a lui Don Ottavio (Thimothy Bentch), un erou șters, dacă nu ar avea de cîntat - atât de bine - asemenea minunate arii. Artificierul acestor explozii de flăcări amoroase este Don Giovanni (Busa Tamŕs). Un cântăreț-actor cu voce bună, maleabil în mișcare rapidă și replică fulgerătoare. Știe cum și poate să susțină debitul fluent al recitativului continuu agitat pe care Mozart l-a
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
utilă, ce ar trebui reluată mai meticulos), dar numai ea ne poate da o idee despre profesionalizarea romancierilor. La ce ne mai poate folosi acest dicționar? E o sursă de informații cu posibilități multiple de prelucrare și interpretare, îndeosebi în aria tematismului și a sociologiei, dar și din alte unghiuri nebănuite. Civilizația romanului solicită exploratori specializați și devotați. Structura articolului lexicografic permite cumularea multor informații utile: ediția princeps, locul apariției, editura, anul, numărul de pagini, eventuale apariții fragmentare în reviste, rezumat
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
cărora li s-au adăugat Ioan Milea și prea repede dispărutul Augustin Pop (pentru perioada 1981-1989, bibliografiată de întregul colectiv). O muncă de benedictini a fost desfășurată pe parcursul câtorva decenii și încorporată într-un tom impresionant prin seriozitate, precizie, consecvență, arie de cuprindere, dificultăți învinse, meticulozitatea informațiilor, coordonarea investigațiilor de istorie literară și de sociologie. Cum dicționarele se fac din alte dicționare, iar bibliografiile noi se ajută de cele anterioare, multe alte cercetări se vor intersecta profitabil de acum încolo cu
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
pe deplin dreptate: "Cartea aceasta e o călăuză ce îndrumă spre scrierile importante ale culturii române", e "un ghid folositor celor care vor să cunoască scrierile pe temeiul cărora se poate clădi o cultură solidă și cuprinzătoare". Două cuvinte despre aria de competențe a autorilor de articole, așa cum o deduc din frecvența semnăturilor. Dan Grigorescu scrie despre criticii și eseiștii interbelici, dar și despre unii contemporani. Adriana Mitu și Manuela Anton își împart scriitorii vechi până la clasici. Nicolae Mecu face bibliografia
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
de contabilizat într-un articol de întâmpinare ca acesta. Capitolele despre reviste și concepte par mai grăbit elaborate. De altfel, trebuie să spun că pentru marea misiune bibliografică pe care și-a propus-o colectivul este prea mic. Iese din aria lui de competență misiunea de teorie literară de definire a conceptelor, potrivită într-un dicționar separat, special dedicat terminologiei literare (cum de altfel există). Bun pe terenul istoriei literare, colectivul a eșuat în final pe tărâmul teoriei literare. Ce observații
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
care măcelarii și animalele de sacrificiu se înjunghie reciproc. Ce mize or fi în joc, ce sume și ce grade de paranoia - doar ei știu... Adrian Năstase a provocat spectacolul declasării partidului din disperare, dar și din instinct. Ca în "Aria calomniei", el știe că din zbaterile sale tot va rămâne ceva: imaginea unui lider dinamic, a unui brigand care joacă totul pe o singură carte. În faza actuală, nici nu are de ales. Abandonat de electorat și presat de partid
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
profundei admirații pentru varietatea și rafinamentul înțelepciunii religioase universale. Am publicat apoi câteva culegeri de beletristică în format poket book, cu note și comentarii. În prezent, e deja inițiată seria intitulată Mansarda lui Mircea Eliade, în încercarea de a acoperi aria lecturilor sale și autorii care i-au fost mentori involuntari. Seria a fost deschisă de romanul lui Samuel Butler, The Way of All Flesh (Și tu vei fi țărână, în traducerea românească, n.tr.), însemnând, în același timp, și descoperirea
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
ale scenei. Mare parte a înscenării amintește de lumea visului și multe simboluri sunt greu de descifrat, spre exemplificare, perfect coregrafiat sub lupa încetinitorului, meciul de tenis între doi domni înveșmîntați în costume roz-rococo. De o mare forță poetică este aria finală, cînd însoțitorii lui Ghandi își deschid cuferele, din care începe să curgă nisipul, în timp ce ei înșiși sunt mumificați cu bandaje albe." Și, în continuare, cronicarul se întreabă: "Moarte, unde îți e spaima?" "întoarcerea la Ritual" sub acest titlu Stefan
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
ritm special pe scenă, în culorile unui alb ca de cretă " emblematic pentru stilul scenografului Helmuth Stürmer - un amestec foarte palpabil de comic și dramatic, o combinație rafinată de tipuri de umor, de gag, o construcție dezvoltată melodic, polifonic, cu arii și opusuri ce revin mereu, ca un comentariu în sine al singurătății care ne populează, uneori, existența. O singurătate devastată de semnele trecutului, format din obiecte, din muzici, din amintiri, din gesturi. Dincolo de aglomerația sufocantă de obiecte, de numărul lor
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
și atitudinile diferite pe care le are și pe care le joacă diferit pe parcursul secvențelor monologate, precum și în cele cu Mihaela Teleoacă, Kathie Lee, fosta soție a lui John Smith. Mihaela Teleoacă aduce mult echilibru într-o apariție redusă ca arie, într-un rol mic. Totuși, plăcerea cu care îl joacă, muchia de cuțit între inocență, prostie și ipocrizie se simt din plin și aduc pe scenă dinamică și un inspirat contrapunct. Ce cred eu că nu a izbutit, sînt celelalte
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]