2,123 matches
-
Pe scenă, e o apariție inconfundabilă. Fără să denatureze personajele, el le împrumută întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teama de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă", adaugă Victor Durnea. Ilustru exponent al boemei artistice interbelice, îmbarcat, alături de prietenii tinereții (Arșavir Acterian, Pericle Martinescu, Horia Stamatu) pe "Corabia cu ratați", amestecat în tot felul de povești amoroase, cum remarcă roși de invidie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
americane, titularul acesteia i-a trimis ministrului o stică cu vin californian, pe care demnitarul german culmea culmilor! a primit-o și a făcut faptul public. Vorba prințului Dimitrie Ghika, fost ministru de Externe în guvernul Iorga (1931-1932), mergem de la aristocrație la mitocanocrație. Jules Cambon a crezut și s-a înșelat că după măcelul din 1914-1918, războaiele vor fi mai rare, a știut însă că, dacă vor avea loc, le vor depăși în atrocitate pe cele anterioare. A regretat înlocuirea limbii
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
nu se întâmplă la fel și în viața publică, unde snobismul evidențiază un fel de "defect de judecată", capabil a determina acte de adevărată slăbiciune. Există mai multe feluri de a fi snob. De pildă, reprezentanți ai celei mai vechi aristocrații afișează uneori ceea ce ei cred a fi idei "avansate". Atitudinea lor este, de fapt, la fel de deplasată ca și aceea a unui ministru al Republicii care afișează idei monarhice. Nu este oare mult mai simplu să pari exact ceea ce ești? Așa
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
himeră! Ea însemna să lucrezi pentru pacea lumii! Dar este cu totul altceva să afirmi că, oricare ar fi împrejurările care pun în joc interesele popoarelor, democrația va putea menține pacea. Grație cerului, democrațiile sunt sensibile la onoare! Ca vechile aristocrații, ele au grijă de interesele lor materiale. Iar acesta este un motiv suficient pentru ca orice conflict să fie posibil. Adevărul este că conflictele vor fi tot mai rare, deoarece este mult mai dificil să antrenezi în război un popor decât
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
este închis într-un cufăr ("Dar deschideți lada, vreți să mă-năbuș? Asta e o lovitură de stat!"; tirania e înlăturată, imperiul e salvat (și i se va spune republică); se adoptă limba vulgară (Gagaț, găozium, tipicu, bășidum. Jos limba aristocrației!" strigă toți, "Limba noastră-i o comoară! Pentru filologi însă. Vă propun să învățați vulgara. E mai directă", zice Toth), iar din comitetul de urgență care ia ființă fac parte șeful sacagiilor, șeful pietrarilor, șeful barcagiilor, șeful grăjdarilor, șeful harabagiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în viețile anterioare. Copilul este liantul familiei.Este rezultatul unei clipe de iubire.Este minunea vieții. Dacă părinții i-ar înțelege când vorbesc, ar afla unde sunt ascunse vechile comori. Revoluția franceză a adus un suflu nou în căsnicie:divorțul.Aristocrația și-a însușit rapid aceasta procedură.Casătoria presupune unirea a doua persoane diferite ca sex și la bine și la rău.Cât durează o căsnicie? „6 zile,6 luni,6 ani și câteodată toata viața” aprecia o actrița italiană.Luna
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-și închiriază case elegante în plin centru nu sunt cu-adevărat nobili, ci mai degrabă cerșetori de elită. Adevărații nobili nu-și dau aere, așa cum face Iwashima. Chiar și în familia noastră, mama a rămas singurul reprezentant nealterat al adevăratei aristocrații. Ea are un farmec aparte, care nouă ne lipsește. Să luăm ca exemplu felul în care mama mănâncă supa. Noi am fost învățați să ne aplecăm ușor deasupra farfuriei, să luăm puțină supă în lingură și să ducem la gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Istoriei, blocat și reorientat funest prin totalitarismul comunist. De-o parte regăsim așezarea, întocmirea, tradițiile și cutumele autohtone, etosul familiei, al muncii, al datoriei, într-un "bun autoritarism" și un "tradiționalism productiv", într-o "gospodărească rigoare morală" și o "firească aristocrație a valorilor perene". Această dreaptă conservatoare, nu liberală, ar trebui înțeleasă ca miez, fundament al ființei naționale. De partea cealaltă, descoperim structurile "străine firescului organic", plebeianismul comunizant, revoluționarismul celor "sovietizați mintal", trepădușii partinici ridicați din fundul Văii, care au preluat
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
coerență. Între pasiunea declarată a criticului pentru generația '27 și creditul total acordat de el epocii în care aceasta s-a format, se naște o dialectică inconfortabilă. Dacă totul era atât de bine întocmit, așezat în interbelic, într-o firească aristocrație a valorilor perene și cu oamenii din fundul Văii rămași în fundul Văii, fără comunism plebeu și o massă sovietizată mintal, de ce mai toată generația '27 era furibundă împotriva acelei stări de lucruri care ar fi trebuit să-i convină? Iar
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
picturii sale, l-au pregătit pe copil, și mai apoi, pe adolescent, pentru reintegrarea în peisajul uman din nord-vestul României și în civilizația originară a părinților săi. Urmate de experiența întoarcerii în Banat, în plin exod al administrației și al aristocrației austro-ungare și în plin spectacol al prăbușirii unei lumi, inclusiv prin degradarea simbolurilor sale, imaginile copilăriei nu puteau decît să se consolideze și să se transforme în date constitutive. în atmosfera multiculturală și multiconfesională a Banatului, în care artele aveau
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
clopotele, mai peste tot, era curtată pe șest, de la director pînă la cei mai tineri actori; dar Zizy, nimic, își ținea rangul de clasă și de regină în teatru, - și... mai avea și-un iubit, la pușcărie, un băiat din aristocrație și el, un... element periculos. Până ieșea el din detenție, cine știe... Dar Zizy, îl aștepta, se spunea. Am uitat că i se mai zicea în teatru și Margot, de la regina aia hugoliană, spusei; nu mai conta fiindcă de zis
Marșeuza by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9356_a_10681]
-
fari se ilor, pentru că nu avea de ce să o facă și nici de ce să se dezvinovățească. * În momentul în care a publica a devenit o afacere de masă, iar faptul de a scrie o activitate populară, a fost semnată condamnarea aristocrației literare la dezgust. Nu de inspirație duce lipsă gloata, ci de stil, care nu cunoaște democrația. Literatura nu trebuia luată în serios, i-a fost răpit în felul acesta capitalul cel mai prețios, irealitatea. * În ce pământ de ceață ți
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
prea aluvionar, cumulativ de dragul monumentalului, Petru Dumitriu e un prozator de modă veche, nu cu mult peste mentalitatea lui Nicolae Filimon. Ce rămâne indubitabil din înzestrarea lui sunt virtuțile portretisticii. Panoramările, substituirile otrăvite de istorie caricaturizată a boierimii sau a aristocrației, ținta ideologizantă dinspre final ce face ca totul să curgă spre triumful prezentului comunist al anilor 1950, sunt pricini de suspiciune sau chiar de plictis ale cititorului de azi. Petru Dumitriu rămâne, pentru posteritate, exemplul uimitor al unui talent epic
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
spre un Ťdincoloť. ŤAșa început-a scăpătatul lui Zarathustrať". Sub masca faimosului preot din Persia antică, Nietzsche a încercat a se ridica "dincolo de bine și de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe amoralitate e mai întîi un instrument al criticii aplicate prezentului compromis, critică preconizînd o ruptură istorică, o nouă etapă a devenirii omului. Simțindu-se doar un Zarathustra incipient, Nietzsche declară cu febrilitate că se
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
nu ne poate însă scăpa: realismul critic se exercită în Cronică de familie și în toate romanele epocii proletcultiste numai asupra trecutului, nu și asupra prezentului, iar când privește actualitatea o face numai pentru a sesiza rămășițele burgheze ale trecutului (aristocrația, chiaburul, sabotorul, intelectualul neangajat), rămășițe care alterează societatea prezentă, dar nu-i afectează partidului muncitoresc triumful. Principiul de construcție al Cronicii de familie e unul adițional, elementar-cumulativ. Capitolele sunt pur și simplu juxtapuse. Li se găsește un liant în personaje
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
lucru important de constatat, Petru Dumitriu e refractar la orice modernitate, fapt vizibil și din scriitura romanului și din atitudinile publicistice ale autorului. Dacă mai adăugăm și intransigența ideologică a prozatorului în text, în sensul realismului socialist (caricaturizarea boierimii, a aristocrației și a burgheziei), avem o imagine cât se poate de nefavorabilă a scriitorului conformist. Dau numai două exemple, foarte evidente, unul în "Cronica mică" (reluat identic ulterior), altul în "Cronica Mare". În capitolul Salata, referitor la aspecte sociale din 1923
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
asupra faptului că autorul confesiunii, tenebrosul Semion Semionovici Golubcik, strașnic băutor pe deasupra, nu este vrednic de încredere. Există confuzia în privința identității: este el oare, așa cum pretinde, copilul nelegitim al unui prinț? (E vizibilă fascinația oarecum naivă a lui Roth pentru aristocrație). Avem de-a face cu fabulațiile unui nebun? Se declară obsedat de fratele vitreg pe care îl urăște și vrea să îl distrugă, fratele respectabil și în fond neînsemnat care, spre deosebire de el, a fost recunoscut de bătrînul aristocrat. Suferă din cauza
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
3 Să subliniem, încă de la bun început, că profesiunea de ofițer nu era, în Imperiu, facultativă: ea avea un statut de excepție și propunea un anume regim de viață, cu exclusivități bine subliniate. A scrie înseamnă a exista în afara acestei aristocrații. Scrisul încălca disciplina severă a instituției. Jurnalistul sau scriitorul e din altă castă - pentru unii, o castă inferioară. Scriitorul - ziaristul - aparține altei lumi. Prima ruptură pe care o trăiește Rebreanu este definită de opțiunea pentru scris. Vrea să fie scriitor
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
de filmografia sa. Maradona, declară regizorul, ar fi putut fi unul dintre personajele sale din filmele de ficțiune de la Do you Remember Doly Bell (1981) și Tata în călătorie de serviciu (1985) la Pisica albă, pisica neagră (1998). Vorbind despre aristocrația genuină a sărăciei spre deosebire de cea contrafăcută, butaforică a bogaților, Kusturica deschide nu numai poarta aurită a mitului Maradona, copilul provenit din suburbiile Buenos Aires-ului pentru a ajunge în 1986 cu echipa Argentinei să câștige campionatul Mondial de fotbal din Mexic
Regizorul, fotbalul și argentinienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7743_a_9068]
-
apartament - vis a vis de Empire State Building -, și pe care o regăsește intactă la întoarcere, semn că menajera nu-și făcuse treaba. Oricît ar părea de schematic, scenariul lasă loc unui mic joc de registre, Harry face parte din aristocrația new-yorkeză, ceea ce înseamnă în primul rînd bani și puțină tradiție, că nu strică, așa, de efect. Harry beneficiază de un majordom fidel, de o corectitudine engleză și care intervine oportun amintind de îndatoririle sale față de onoarea familiei. Regizorul nu uită
Spiderman revine! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9665_a_10990]
-
de succes al economiei de piață), contrapondere ironică a lui Moromete (inteligentul păgubos), este îndeplinit de ministeriabilul Pomponescu, pragmaticul contrapus idealistului Ioanide. Pe acest teren de similitudini se văd mai bine diferențele. Lumile în care trăiesc cei doi (ruralitatea și aristocrația) sunt total diferite, ca și aspirațiile lor. Romanul lui G. Călinescu respiră, în toate compartimentele lui, un aer de înaltă intelectualitate. Nu numai pentru că Ioanide este "un artist al turnului de fildeș", cum a fost acuzat în epocă (o constatare
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
Atmosfera unui mister omniprezent mă urmărește peste tot. Mă însoțește pe acolo pe unde încerc să văd nevăzutul, să înțeleg de neînțelesul, să-mi imaginez viermuiala de altădată, acel du-te vino de pe Dunăre, din port, din suflete, amestecul de aristocrație și negustorie, de gesturi mari, filantropice, de matrapazlîcuri, de misterul pe care apa, însăși, îl proiectează în jur. De aceea, aproape că nu m-am mirat prea tare - deși, nu mi s-a mai întîmplat niciodată așa ceva nici înainte, nici
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
zid câteva acvarii albastre cu peștișori colorați, inofensivi. La biroul său, Voiculescu vorbește de sub un tablou cu Voiculescu. Ochiul din spatele camerei îl vede dublu: în viu și pictat. Imaginea urcă încet de pe fața vie pe chipul zugrăvit. Tabloul imită trăsăturile aristocrației. Cel viu se mișcă grobian. Răspunde ca un actor când e întrebat unde s-au dus banii Securității. Urmează un prim desen animat. Apare și primul rechin. Înoată rânjind în urma unui vapor care aduce lingouri de aur și teancuri cu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
va duce la pierderea unei surse importante pentru importul de grâne (ceea ce va face ca Anglia să devină dependența de Rusia în privința prețului grânelor); mai mult, burghezia industrială era favorabilă războiului și pe motivul că ea voia să smulgă de la aristocrație poziția pe care aceasta o avea în armată, intenția burgheziei fiind de a accede la locurile de conducere ale armatei; iar acest lucru se putea realiza ușor în timpul unui război.34 Această evoluție a lucrurilor a dus la începerea Războiului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fiica Îl conduce pe tatăl orb. Aici, Liubov, cu ochii aburiți de lacrimi, ia locul lui Oedip, cel cu ochii străpunși”(105); „Lopahin, acest Bolingbroke În drăgostit de regina pe care o detronează”(111); „Liubov e o Mutter Courage a aristocrației. O Mutter Courage pe dos, căci , pe cîtă vreme mama brechtiană nu are astîmpăr, Liubov rămîne nemișcată”(114); „Livada de vișini a fost balena albă a lui Lopahin”(127); „Vocea sîngelui [pînza lui Magritte] evocă Livada de vișini : un copac
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]