176 matches
-
45 de ani - când în două mari sa loane aristocratice, în salonul prințesei Grigore Suțu din strada Colței și în salonul doamnei Oteteleșanu din Calea Victoriei - astăzi Terasa Oteteleșanu -, trecea întreaga societate de sus a țării. Recepțiunile și balurile acestor două aristocrate ereau evenimente și n-au fost niciodată egalate, necum întrecute. „Tot Bucureștiul“ - după cum se spunea atunci - defila în aceste două case, și nu erea om de rasă, om de naștere boierească sau chiar burghez ajuns sau intelectual cu vază care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Printr-o reacție instinctivă de opunere și poate printr-un reflex de refugiu, lumea literaturii sale este, în tot spiritul ei adânc, țărănească, robustă, legată intim de natură, hrănită de seve populare. Călinescu nu a vorbit întâmplător de Creangă. Această aristocrată a înfățișat lumea satului moldovenesc cu un simț al aderenței ieșit din comun și cu neașteptate intuiții moderne de viziune literară. Cine citește Pustiuri (1941) și dă peste halucinantele imagini de apocalips ale satului înecat, ale trupurilor moarte purtate de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și ceilalți să tragă la bucea gele lor). Kentanul poștit se fuma foarte repede, ca să nu se irosească fumul. Ca urmare a acestui fapt, jarul făcea vîrf. Pînă după revoluție, cînd am început să fumez la liber țigări de-astea aristocrate, am crezut că asta e proprietatea kentului : să facă jarul cu vîrf. (Ei, dar să nu vorbim de perioada de după revoluție, căci acum toate s-au întors cu fundul în sus : BT-ul nu mai e țigară bună, a dispărut
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
atinseră, se sărutară și rămaseră îmbrățișați iubindu-se așa cum fac toți îndrăgostiți. - Îmi doream așa de mult să dai frâu liber sentimentelor tale! Așa cum mă așteptam. Chiar și fără hainele tale impecabile pe care le porți ai un aer de aristocrată și ești genială. - Tu ești perfect! Dumnezeule, ai o privire puternică, mă demolează iar buzele îți sunt roșii ca la domnișoare. Ești surprinzător de politicos. Așa ar trebui să fie orice tânăr. - Îți mulțumesc mult de apreciere, zise Nicky. La
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Mitrana, agentul de legătură dintre casa boierilor și bucătărie, își dădea importanță. Baba Ioana - roabă slobozită, care după eliberare se întorsese la matcă și era socotită un bun al familiei, care se mândrea cu acest lucru și, cu aere de aristocrată, își bătea joc de țăranii cu «călcâie crăpate», pe când ea era «țigăncușe crescută pe cărămida boierească» - pândea țipetele și zgomotele din casa aflată în mare fierbere. Înaltă și subțire, cu ochi albaștri-verzui, cu un zâmbet inefabil pe buze, țiganca învinsă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
frumuseți Între frumuseți” <endnote id="(217)"/>. În 1840, Alecu Russo folosea În cazul evreicelor din Iași același tip de retorică utilizată În privința bărbaților evrei : o virtute era admisă doar pentru ca viciul să iasă mai bine În evidență. Femeile din cadrul „ovreimii aristocrate” - „pe care fără inconvenient am putea-o numi finanța noastră” - sunt, „de obicei, foarte frumușele”. Dar, „după o lege a Talmudului, femeile măritate sunt obligate să-și radă părul capului”. „Ovreicele sunt cunoscute În toată creștinătatea pentru frumusețea lor, numai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de kilometri de galerii și o producție de peste 500000 de tone de cupru fin. Situată în apropierea localității Rancagua, între 2200 și 2800 de metri altitudine, exploatată și în perioada prehispanică, mina își trage numele de la căsătoria, din 1822, a aristocratei Nicolasa de Toro y Dumont cu Juan de Dios Corea de Saa y Martinez, locotenent (teniente) în armata libertadorului O'Higgins. În 1897, mina a fost cumpărată de Enrique Concha y Toro, care a vândut-o în 1903 americanului William
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fusese reconstruită pe cheltuiala Statelor Unite. Colegul italian inspira oarecum milă din cauza constantei lui frici de a nu fi bine văzut la Roma de Mussolini, provocată de prezența la Bruxelles a contelui Sforza, cel mai de vază exilat. Căsătorit cu o aristocrată belgiană, Sforza revenea în mod firesc la Bruxelles unde se fixase, cînd nu era în turnee de conferințe prin Statele Unite, înainte de a încredința tiparului cărțile sale pline de observații originale și documentate despre politica mondială și europeană. Această prezență îl
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
in præsentia, fiind martorul și beneficiarul ceremonialului funerar și al punctului său culminant, arderea pe rug a corpului sau/ și a efigiei de ceară (crematio effigiei). Momentul ritualic se regăsește pentru prima oară în funerariile pentru Augustus, ieșind din funera aristocrate concomitent cu dispariția Republicii). Divinizarea avea loc in consecrationem, în chiar actul translatării împăratului către planul divin. O acvilă, ca simbol suprem atât al romanității care îl omagia pe defunct, cât și al sufletului său eliberat, întărea credința și amplifica
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți, și ale sale Meditații în proză și versuri din 1835
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o monografie a mentalității virile. Sensul operei e acesta: un bărbat dorește o femeie inabordabilă și atunci poziția cea mai prielnică orgoliului viril este aceea defavorabilă din punct de vedere social. Un om de jos întîmpină dificultate în cucerirea unei aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a recăsătorit. Ea a locuit pe aceeași stradă cu mine și o cunoșteam de când era elevă la Liceul de fete, fiind cu patru ani mai mare ca mine. Femeie de o rară frumusețe, un mers și o comportare de autentică aristocrată. Speram să mai obțin de la ea vreo lucrare a lui Ion Irimescu, pentru muzeu. Portretul tatălui ei era deja la „Galerie”. 1026 Teodorenii, N. Iorga, Eminescu, C. Porumbescu, Enescu, șt. Luchian, Tonitza, Băncilă, Pallady, Philippide, Xenopol, Hasdeu etcă și aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ewiger Jude”1. Figura lui Ahașver apare În poezia sa. Numele Schlemihl, simbolizând În tradiția evreiască „Schlamassel”, un fel de urgisit August Prostul care atrage toate ghinioanele și nenorocirile, Îl auzise În faimosul salon literar berlinez al Doamnei Rahel Levin-Varnhagen, aristocrata Înfricoșată la gândul că și ea este „ein Schlemihl und eine Jüdin” („un Schlemihl și o evreică”). Dacă numele anunță natura narațiunii care urmează, prima replică a noului sosit ar putea sugera ceva despre trecutul său. Când domnul John, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
încercări de valorificare epică a unor recente evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent pe tragedia conflictelor etnice din Transilvania de după Unirea din 1918, apar, agrementate cu episoade amoroase, în cea dintâi carte, Dragomir valahul (1927). Povestea fantezistă a unei nefericite aristocrate ruse urmărită de bolșevici în România prilejuiește autorului și o superficială evocare a societății rusești înainte și după revoluție (Zvetlana, 1930). Animat de vagi intenții etice, romancierul imaginează întâmplări care să dezvăluie realități sociale și morale susceptibile de critică. Dar
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
care deseori le acoperă zăpada, fără multe legături cu lumea exterioară și, în orice caz, nu cu altă lume decît aceea a Imperiului, monotonă, repetitivă, fără mari evenimente. În restrînsul lor univers pătrund, la un moment dat, lecturile Olgăi, o aristocrată în vîrstă, trăită la Paris pe la începutul secolului XX și ajunsă ca atîția alții în Extremul Orient, și un film de spionaj cu Belmondo. Ambele, rodul celui mai pur hazard. Stupidul film dă complet peste cap viața, mentalitatea, cutumele oamenilor
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
creștini-ortodocși, Rasputin credea cu tărie că trupul lumesc este un dar sacru oferit de Dumnezeu. Dobândirea harului divin prin afundarea în păcat pare să fi fost una dintre învățăturile secrete pe care le-a predicat și practicat Rasputin în cercul aristocratelor. Ideea că dobândirea harului divin se poate face prin îndreptarea păcatelor nu era una nouă. Se înțelegea că păcatul este o parte de neseparat a condiției umane, responsabilitatea credincioșilor fiind aceea de a fi conștienți de păcatele lor și de
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
la Petrograd. A mai publicat volume de versuri: "Tabernaclu" și "Foc". În această perioadă a divorțat de Ahmatova (5 august 1918), de care era oricum separat de mai mulți ani. Anul următor s-a căsătorit cu Anna Nikolaevna Engelhardt, o aristocrată, fiica a unui cunoscut istoric. În 1920, Gumiliov a fost co-fondatorul "Uniunii scriitorilor din Rusia". Gumiliov nu și-a ascuns niciodată vederile anticomuniste, a continuat să-și facă cruce în public și nu și-a disimulat nici o clipă deisprețul față de
Nikolai Gumiliov () [Corola-website/Science/300262_a_301591]
-
care a urmat o perioadă de liniște în Italia, care, deși era condusă de puterea romană din Constantinopol, era unită într-o singură țară și păstra limba oficială a Romei, latina clasică. Grigore s-a născut într-o familie romană aristocrată bogată ("patricieni"), care avea legături strânse cu Biserica. Întrucât nu s-a demonstrat istoric descendența dintr-o familie patriciană din Republica Romană, nu se poate ști din ce arbore genealogic al unei familii nobile derivă. Un străbun al lui Grigore
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
de Sochaczew, parte componentă a regiunii Mazovia, aflată la vremea respectivă sub autoritatea Ducatului Varșoviei. Tatăl său, Mikołaj (Nicolas) Chopin, cetățean francez cu origini poloneze părăsește Ducatul Lorenei în 1787. În Polonia, Nicolas se căsătorește cu Tekla Justyna Krzyżanowska, o aristocrată a cărei familie întâmpina probleme de ordin financiar. Conform familiei compozitorului, Chopin s-a născut pe 1 martie 1810. Nu există niciun certificat de naștere atestând acest lucru. Certificatul de botez prezintă 22 februarie drept ziua sa de naștere, însă
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
pe linie masculină al voievodului Constantin Brâncoveanu. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu conte Mathieu Ferdinand Frederic Pascal de Noailles în 1897. După circa un secol Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale de influență parnasiană. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, „Le Cœur innombrable” care a avut un succes
Ana, contesă de Noailles () [Corola-website/Science/299209_a_300538]
-
remarca: „Sunt puțini gânditori în istoria modernă a căror gândire a fost atât de distorsionată de cei care au interpretat-o, marxiști și antimarxiști laolaltă.” Karl Marx s-a născut ca fiu de burghezi și s-a căsătorit cu o aristocrată, dar a trăit mult timp ca pauper, fiind susținut financiar de capitalistul Engels. Marx se lăuda a fi inspiratorul și eminența cenușie a Comunei din Paris, fără a avea însă merite reale în această privință. Guvernul german a cerut extrădarea
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
pielii, precum și hipersecreții seboreice sau eczeme. Din punct de vedere energetic, pisicile persane nu sunt foarte active. Compatibilitate cu alte pisici este medie, iar compatibilitate cu copiii este tot medie. Persana, cu șarmul și frumusețea ei de neîntrecut, este considerată "aristocrata" pisicilor. Calmă și calculată, persana este perfect satisfăcută de viața de apartament. Sociabilă, pașnică, niciodată agresivă, dulce și afectuoasă, ea manifestă un atașament deosebit față de stăpân. Se înțelege perfect cu copiii și cu câinii. Față de străini se arată distantă. Miaună
Pisică persană () [Corola-website/Science/306516_a_307845]
-
fost ucis în Bătălia de la Hastings. Tatăl lui Harold a fost Godwin, puternicul Conte de Wessex despre care se crede că era fiul lui Wulfnoth Cild, Thegn de west Sussex. Godwin a fost căsătorit de două ori cu câte o aristocrată daneză. Prima sa soție a fost prințesa daneză Thyra Sveinsdóttir, fiica lui Sweyn I, rege al Danemarcei, rege al Norvegiei și rege al Angliei. A doua sa soție a fost Gytha Thorkelsdóttir, al cărei frate Ulf Jarl era ginerele lui
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
au scăpat de puțin de o încercare de asasinat a anarhistului Mateu Morral; explozia bombei a omorât sau rănit mulți privitori și membri ai procesiunii regale. Familia regală a avut șapte copii: Regele a avut și șase copii nelegitimi : Cu aristocrata franceză Mélanie de Gaufridy de Dortan (1876-1937): Cu actrița spaniolă María del Carmen Ruíz y Moragas (1898-1936): Cu Pauline of Saint Glen: Cu Béatrice Noon: Cu Marie Sousa:
Alfonso al XIII-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/309115_a_310444]
-
și Tantale) și o un mic grup orchestral, numită "La descente d'Orfée", care poată fi văzută ca un studiu pentru opera care urma să apară trei ani mai tarziu. În această perioadă Charpentier lucra pentru Mademoiselle de Guise, o aristocrata care iubea artele. Chiar dacă "La descente d'Orphèe aux enfers" nu este comparabilă cu operele de amploare care se reprezentau la curtea franceză în acea vreme fiind mai mult o „opera de cameră”, ea solicită totuși un număr mare de
La descente d'Orphée aux enfers () [Corola-website/Science/308877_a_310206]