1,005 matches
-
funcții oficiale. S-a izbit însă, în repetate rânduri, de insucces. De la vârsta de 35 de ani până la 44 de ani, el locuiește în capitala Chang'an, ducând o viață săracă. Văzând cu ochii lui abisul dintre viața fastuoasă a aristocraților și soarta tragică a nevoiașilor, poetul a exprimat indignarea sa în versurile următoare: "Pe când dincolo de porțile vopsite în roșu miros delicatese și vinuri alese, pe drumurile din afara cetății zac cadavrele neajutoraților morți de foame". După neșansa din cariera politică și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în capitală. După moartea sa, un cărturar pe nume Gao E, înțelegând perfect intenția scriitorului și imitând stilul său, scrie ultimele 40 de capitole ale cărții. Visul din pavilionul roșu este un roman enciclopedic. Personajele, de la odrasle ale neamului imperial, aristocrați și mandarini, până la fete și copii de casă, călugări budiști și taoiști, negustori și plugari, acoperă aproape toate păturile sociale de atunci. Acțiunile abordate se referă la diferite ritualuri și ceremonii închinate celor mai importante momente ale vieții umane, fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
populare și altele, în care înfățișează toate aspectele reale ale vieții sociale din dinastia Qing. Romanul-frescă realizat de Cao Xueqin pornește de la o panoramă a societății chineze la detalii apropiate, de la o mulțime de neamuri de vază și familii de aristocrați, scriitorul își concentrează atenția asupra a patru familii Jia, Shi, Wang și Xue. Apoi, de la acestea ajunge să puncteze familia Jia, iar de aici viziunea sa se focalizează pe grandioasa grădină, care este centrul acțiunilor personajelor din roman. Prin această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
acestei dinastii a fost înlăturată după o existență de 15 ani. După căderea imperiului Qin, două armate puternice și-au disputat puterea statului, una condusă de Xiang Yu și alta de Liu Bang. Xiang Yu, provenit dintr-o familie de aristocrați din ținutul Chu, a fost un conducător de armată viteaz, dar trufaș. Liu Bang, un fost demnitar mărunt în timpul dinastiei Qin, era un tip viclean, dar priceput în a-i câștiga de partea lui pe cei mai înzestrați oameni ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu versuri, a fost terminată de Zuo Si la vârsta de 30 de ani. Prefațată de Huangfu Mi și adnotată de Zhang Zai, lucrarea s-a răspândit mai întâi în rândul literaților. Mai târziu, au început s-o copieze și aristocrații și bogătașii. Drept urmare, în Luoyang hârtia a devenit tot mai rară și s-a scumpit foarte mult. Îmbinând proza și versurile, în Despre cele trei capitale el descrie în cuvinte frumoase și alese capitalele celor trei regate de pe teritoriul Chinei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de regulă sunt pozitive, printre acestea fiind și cele de împărați și dregători, și "Xiaosheng" roluri pentru personaje tinere. Categoria "Dan" este divizată în "Qingyi" roluri jucate de actrițe, care apar pe scenă ca doamne sau domnișoare din familii de aristocrați, "Wudan", roluri jucate de actrițe care stăpânesc artele marțiale, precum și "Huadan", personaje din lumea de rând. "Jing"personaje cu fețe acoperite cu desene variate ca forme, care întruchipează personaje masculine cu personalitate, calități sau înfățișare deosebită. Categoria "Chou" aceste personaje
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nepoliticos, dar îl călca pe nervi că brusc trecuse de la tonul pseudoțărănesc, sfătos, la unul doctoral, ușor disprețuitor, exact cum vorbeau toți aristocrații cînd aveau de-a face cu "lumea proastă". Toți în afară de Pangratty, dar el era altceva decît un aristocrat, el era un aristocrat de o culoare specială, roșie, și reușea să fie prinț în orice împrejurare. Poate de aceea se străduia să se vîre în toate mocirlele ca să se vadă mai bine cît de prinț este! Gusti. Dimitrie Gusti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe nervi că brusc trecuse de la tonul pseudoțărănesc, sfătos, la unul doctoral, ușor disprețuitor, exact cum vorbeau toți aristocrații cînd aveau de-a face cu "lumea proastă". Toți în afară de Pangratty, dar el era altceva decît un aristocrat, el era un aristocrat de o culoare specială, roșie, și reușea să fie prinț în orice împrejurare. Poate de aceea se străduia să se vîre în toate mocirlele ca să se vadă mai bine cît de prinț este! Gusti. Dimitrie Gusti, profesor la Universitate, excelență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Soceanu n-a mai trimis nici o scrisoare, nicio telegramă, cît despre telefon, de la Alexandretta... În ultimii doi ani nici n-a mai venit la convocarea anuală, iar în al treilea an cineva, pare-se că un aviator, un trăsnit, un aristocrat excentric, prințul Șerban Pangratty, care a făcut un raid în Orientul Apropiat și a aterizat la Alexandretta pentru a-și ștampila la Consulat foaia de zbor, de, regulile campionilor!, a spart ușa Consulatului și a găsit înăuntru, stînd la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
același timp neslăbindu-l din ochi. Prințul ăsta aviator era o figură mult prea importantă pentru jocul ce se desfășura pe marele cîmp de înfruntare a intereselor care era noua Românie. Nu era chiar la îndemîna oricui să fie un aristocrat veritabil, os domnesc certificat, și în același timp să reușești să fii agreat in cele mai intransigente cercuri socialiste. Dumnealui era cum s-ar spune un "prinț roșu", fusese prieten apropiat cu răposatul Gheorghiu, se vizitase cu Cristescu-Plăpumaru, ce-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
om pe care îl privise pînă atunci cu îngăduință, dacă nu chiar cu ironie. Se uită cu atenție la matahala din fața sa, într-adevăr, dacă n-ar fi știut n-ar fi crezut că are de a face cu un aristocrat, arăta a hamal în portul Brăilei ori a chiabur de la munte, ochi grei, mîini mari, ca două lopeți de rînit în grajd, piept de bivol, mișcări greoaie de urs, respirația grea ca a unei vite sătule în staul. Așa arătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei sînt "apropitari" și bancheri. Ne citesc viitorul în piatră seacă (litomanții), mereu "în fața națiunii" ori "în centrul atenției". Mediamaniacii știu ce spun. Nu uităm fiindcă vrem, fiindcă vrem să uităm. Poate că sîntem presați s-o facem. Elita comunistă, aristocrații ei ca Beluțu Zilber au fost recuperați repede. Brucan e mai reversibil decît un impermeabil. Execută direcționarea NATO, după ce indicase Pactul de la Varșovia; Gogu Rădulescu e alintat în rememorări "Moșu"; Ștefan Andrei își publică fotografiile stîngoase mișcate spre dreapta. Generația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că îmi pui o întrebare indiscretă. Tăcu, ca și când ar fi fost prinsă cu o greșeală. Umplui iar cupele pentru a risipi jena. Există o clipă, între a cincisprezecea și a șaisprezecea înghițitură de șampanie, în care orice om este un aristocrat. Momentul acesta scapă neamului omenesc dintr-un motiv mediocru: ființele sunt așa de grăbite să atingă culmea beției încât îneacă stadiul acesta fragil în care le este dat să merite noblețea. p. 131 Trei ceasuri mai târziu, Sigrid scotea dopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
că știu la ce se gândea. Pentru mine, albul acesta era cel al paginii virgine pe care o cucerisem. SFÂRȘIT COPERTA IV „Există o clipă, între a cincisprezecea și a șaisprezecea înghițitură de șampanie, în care orice om este un aristocrat.” 1 l’Arlésienne: povestire de Alphonse Daudet, pusă pe muzică de Bizet (n. tr.) 1 Joc de cuvinte intraductibil: Veuve-clicquot: marcă celebră de șampanie; veuve: văduvă. (n. tr.) 1 Joc de cuvinte având la bază asemănarea dintre numele Baptiste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
reglementarea piețelor financiare. Și poate nici de b...ncile centrale, ca supraveghetori ai s...n...ț...ții sistemelor bancare (financiare). Dup... aceast... gândire, se pare c... soluția ar fi reîntoarcerea la free banking, așa cum era în Evul Mediu, cănd orice aristocrat sau oraș cu stare putea bate moneda proprie. Liberalizarea deplin... trebuie f...cut... cand sistemul bancar este solid, cănd bugetul public este consolidat, cănd exist... o disciplin... financiar... adecvat... în economie (arierate mici), cănd piețele financiare au reglement...ri eficace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
-l Înregistrează, ci din quechua. Oare ce Înțeles o fi avînd el pe platourile Anzilor? Oricum, e insinuat misterios În numele rîului Urubamba. Mai este și un Luigi de Ruba, unde avem de-a face, desigur, cu un italic, fie un aristocrat mărunt, legat de numele vreunui cătun de prin Egade sau Lipare, vreun colț de stîncă acolo, asupra mării, fie cu un tîlhar care și-a preschimbat porecla În renume, „rubare“ Însemnînd În italiană nici mai mult, nici mai puțin decît
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
este cu mult superioară manelelor de azi. Acum, să aruncăm o privire și asupra a două episoade înfățișând muzica și petrecerile în romanele lui Murasaki și Filimon. În Povestea lui Genji, sunt prezente nenumărate scene de interpretare instrumentală la petrecerile aristocraților, dar, mai ales, într-un menuet senzorial, este descrisă atmosfera rarefiată de la banchet: " Se găseau patruzeci de coșuri cu fructe și patruzeci de cutii cu hrană, oferite de tot atâția curteni, Yugiri conducând procesiunea. Genji le turna vin oaspeților și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
motiv de crimen pessimum sau crimă scabroasă, părintele Bocanegra convinsese Justiția să ardă În Piața Mare patru tineri servitori ai contelui de Monteprieto, care se denunțaseră unul pe altul ca sodomiți, pe banca de tortură inchizitorială. Cât despre conte, un aristocrat Între două vârste, necăsătorit și melancolic, titlul lui de grande de Spania Îl salvase cu mare greutate de o soartă identică, regele mulțumindu-se să semneze un decret prin care i se confiscau toate bunurile și era exilat În Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spus. — Cine ți-a spus? Asta aș vrea și eu să aflu. Álvaro de la Marca se oprise În fața lui și Îl privea uimit și dezaprobator. Căpitanul se mulțumi să Încline scurt capul Într-un gest afirmativ și Îl auzi pe aristocrat murmurând „Doamne sfinte“ Înainte de a porni să bată iar cămăruța În sus și În jos. În momentul acela englezii erau Îngrijiți În cel mai frumos salon din palat de servitorii contelui, mobilizați În grabă mare. Alatriste, pe când aștepta, auzise mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o notă de umor resemnat În tonul lui Diego Alatriste. Guadalmedina schiță gestul de a-și duce mâinile la cap, ia căpitanul observă că simpla menționare a jupânului John Smith, oricine ar fi fost acesta, Îl făcea să pălească pe aristocrat. După o clipă, Álvaro de la Marca Își mângâie cu o mână barbișonul și Îl măsură din nou pe căpitan de sus În jos, uluit. — Ești incredibil, Alatriste. Făcu doi pași prin Încăpere, se opri iar, Îl privi În același fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
simplu, Bart, mă mir ca îți scapă, tocmai ție, cu un simț de observație atât de exersat: după felul în care este mobilat apartamentul. Este un apartament mai mult decât confortabil, de care s-ar putea declara satisfăcut și un aristocrat! El dădu din cap: Sigur, dar și prețul a fost pe măsură, noroc că la vremea respectivă aveam un salariu la fel de bun ca al unui director de bancă... De acord, admise Arm pe un ton liniștit, dar nu văd nici un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
umezi, de primadonă căzută în dizgrație. Glumește apoi, cu rîsul poticnit (de acum clasic), observînd, stăpîn pe situație, că „încă o afacere de genul ăsta" (a domnului Mircea Băsescu, n.m.) și nu va mai putea candida. Hohote, aprobări, ovații. Un aristocrat/politician/lider/militar vechi și-ar fi făcut sepuku într-o situație similară. Unul nou și-ar fi dat cel puțin demisia. La noi, prin contrast, vedem societatea civilă căzînd pe spate de simpatie (în paralel, Elena Udrea -ministru în
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
toate celelalte atribute sunt falduri politicoase sau jocuri politice. De aceea, impactul cu relieful abrupt al primului poem (Ultima seară) e mai degrabă revigorant. Scena se petrece, ca atâtea altele, pe terasa Muzeului Literaturii: „poeții noștri s-au transformat,/ din aristocrați romantici ce erau,/ copleșiți de o boală a secolului destul de cunoscută,/ în agenți străini ce nu vor altceva/ decât să dejoace proiecte culturale,/ ca niște experți// internaționalismul lor a devenit anticamera obligatorie/ a profanării// neputința era la ea acasă./« când
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
mele trecute nemulțumiri?", îl întreabă el pe marele Cîmpineanu, iar lui Iancu Văcărescu îndrăznește să i se adreseze cu tu: "Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit", construind apoi o complicată strategie de flatare insistentă a celor doi aristocrați, înzestrați din fericire și cu fumuri literare.) întinsele epistole ale lui Alexandrescu nu sunt lipsite de platitudini, monologul continuu nu are întotdeauna spirit și se pierde în lungimi nepermise. Dar, în ansamblu, poezia didactică românească se năștea exact atunci, iar
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
pe care el le-a publicat în 1945) Considerați titlul cărtii dumneavoastră demodat? Credeți într-adevăr că noblețea spiritului își are un rol în democrațiile contemporane? Noblețea înseamnă aristocrație, iar aristocrația nu este sinonimă democrației. Într-un eseu despre Goethe (aristocrat prin definiție) și democrație, Mann remarca un lucru extrem de important: nici o democrație nu poate supraviețui fără aristocrația minții, cu alte cuvinte, fără noblețea spiritului - fără conștiința a ceea ce este bun, fără a cunoaște acele valori care dau un sens vieții
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]