754 matches
-
și s-a încheiat în 1860112. În 1860 compania engleză a construit la Constanța un far pentru orientarea vapoarelor pe timp de noapte. Englezii au construit un cartier nou, astfel că, orașul avea, după 1858, cinci cartiere: englezesc, evreiesc, grecesc, armenesc și turcesc. În Constanța locuiau și bulgari și români 113. Datorită amenajărilor portuare: dane, depozite, șantiere și a unei mai bune aprovizionări cu apă potabilă, care era adusă cu vagoane speciale de la Murfatlar 114, populația Constanței a crescut de la 400
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
urbane din județ, avem tot felul de școale paticulare, fiecare în parte cu aspirațiuni deosebite"1795. În acest sens, erau menționate cele "două școli primare grecești, una de băieți și alta de fete (...) o școală primară mixtă bulgară (...) o școală armenească (...) o școală catolică", câteva școli evreiești, și "o sumedenie de școale turcești"1796. În aceste condiții, "lipsa unei școale secundare românești, face ca diferitele elemente străine din provincie, să se depărteze de o educațiune românească, căutând învățătura copiilor prin țările
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul Vechiu lângă Arcărie, aproape de besereca armenească”, pe care l-au primit pomană “de la Misailă iuzbașea”... în schimbul unui “loc de prisacă”. --Știu că nu te încurci în răspunsuri. Da’ te-oi prinde eu la cotitură! --Până să mă prinzi, hai la o întâlnire cu Iane Hadâmbul, despre
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
armanul arcariu”, cel care a cumpărat locul. Și acesta se află “între casele Păscăloaiei și din dos până în țintirimul arminesc”. --Înainte de a spune că am aflat și de “țintirimul arminesc”, care se află în latura de vest a bisericii armenești, cea de lângă mănăstirea Sfântul Sava, te-aș întreba ce mai știi de Arcari? --Doar că arcarii ne ațin calea și pace. --Așa se face că în vremea lui Neculai Mavrocordat voievod, Cârstea Lafet arcar a cumpărat “niște case cu pivniță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se face că în vremea lui Neculai Mavrocordat voievod, Cârstea Lafet arcar a cumpărat “niște case cu pivniță ce sânt pe Podul Vechi, în Arcărie, care case sânt între Luca arcariu de peste uliță și locul lui Iamandi, și lângă biserica Armenească”. Asta o aflăm din ispisocul de întărire dat de Grigorie Ghica voievod la 30 mai 1731 (7139). --Drept grăit-ai, boierule, da’ trebuie să iei aminte și la zapisul întocmit de Cârste, feciorul lui Ivan, la 11 aprilie 1740 (7248
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o aproape patru ani pe “giupâneasă “. --Poate că de orice neam ar fi fost negustorul, tot așa ar fi făcut. Acum însă am să te duc în “Armenime”, cum se chema mahalaua de pe Podul Vechi cuprinsă între cele două biserici armenești: cea din 1395 “Sfântul Grigorie”, care s-a risipit, și cea nouă “Maica Precista” de lângă mănăstirea Sfântul Sava. --Prima afacere pe care o întâlnim este cea din 15 octombrie 1667 (7176), când Husein bulucbașă “de simeni” vinde lui “Salî aga
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
risipit, și cea nouă “Maica Precista” de lângă mănăstirea Sfântul Sava. --Prima afacere pe care o întâlnim este cea din 15 octombrie 1667 (7176), când Husein bulucbașă “de simeni” vinde lui “Salî aga turcul un locu de trei case pe Ulița Armenească”. --Să vezi și să nu crezi, prietene. La 22 noiembrie 1667 - cu alte cuvinte peste o lună - “Salî aga turcul” vinde acel loc de trei case... Cui crezi? Chiar “mării sale Iliiaș voievod Alexandru”. Dar cu același preț cu care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să aud ce a făcut părintele, cumetre - m-a ischitit gândul de veghe.. --La 5 septembrie 1676 (7185) Alexandra, fata Dimii a lui Hulpe și cu feciorii, ei scriu că: “am vândut casa noastră cu loc cu tot... în Ulița Armenească , lângă poarta sfintei mănăstiri Bărboiul... svinții sale egumenului de la... Bărboiul, anume Neofit... și sfinția sa... o au cumpărat pre banii svinții sale sfintei mănăstiri ca să-i hie moșie și pomană, în veci, pentru sufletul svinții sale”. Priceput-ai? --Am priceput, deșteptule
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu pivniță de piatră, care sânt pe Podul Vechi, în Armenime”... --Până aici nimic deosebit. --Uite ce scrie la sfârșitul zapisului... --Ce spune giupâneasa Anița, mă rog frumos? --Ascultă: “Și noi încă pentru mai mare încredințare am iscălit cu slova armenească”. Îți place au ba, ipochimene? --Îmi place, fiindcă armeanca îi mândră de originile ei, lucru de care noi... --Care noi? --Noi, românii... --Fii mai explicit, vere. --Noi, cei care în ancestrala noastră devenire, îi avem pe Zamolxe, Deceneu, Burebista, Decebalus
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o casă cu pivniță de piiatră și cu două beciuri de piatră și cu locul ei... care casă cu locul ei este aice în Eși, pe Podul Vechiu... și se hotărăști... dispre răsărit... cu locul casi ce iaste a Bisericii Armenești, unde să prăznuiește Sfeti Grigorie”. Altfel spus, această casă se afla lângă biserica armenească cea veche. --Cumetre. Nu știu dacă ți-am zis sau doar am gândit ceea ce vreau să-ți spun acum. --Asta doar tu o știi. --Voiam să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
locul ei... care casă cu locul ei este aice în Eși, pe Podul Vechiu... și se hotărăști... dispre răsărit... cu locul casi ce iaste a Bisericii Armenești, unde să prăznuiește Sfeti Grigorie”. Altfel spus, această casă se afla lângă biserica armenească cea veche. --Cumetre. Nu știu dacă ți-am zis sau doar am gândit ceea ce vreau să-ți spun acum. --Asta doar tu o știi. --Voiam să-ți spun că pe unii dintre sființiile lor călugării nu-i prea trăgea duhul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții ce vine din deal de Chirvăsărie (vamă n.n) și dă în Podul Vechiu, care dughene sântu lângă zăplazii bisericii Armenești... și mănăstire Bărboiul mi-au dat o bucată de moșie ce-au avut la Jijie, anume Lazorenii”. --Până aici n-ai spus mare lucru. “Schimbătură” cu vreo mănăstire au mai făcut și alții... --Ia-o domol, zăvodule, să n-o dai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Vechiu... Însă acesti locuri de casi să hotărăsc din sus, din fați, cu Ulița Podului Vechiu,... iar dispre amiază-zi să hotărăști cu ulița podului ce mergi în Cizmării”. Cu alte cuvinte, cele două locuri de casă se aflau lângă biserica armenească cea veche (Sfântul Grigorie 1395) și cei doi frați îl vând bisericii noi (Maica Precista). --Când îți vorbeam de călugări și egumeni și susțineam că ne întâlnim destul de des cu ei, mi s-a părut că nu mă crezi. Uite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
arăt mai sus tot să-l dau”. --Asta doar cu condiția ca “di or da alții preț mai mult să nu aibă dumnealui să-mi suie chiria”. Știa el făclierul ce știa... --De la făclieria lui “Gheorghie făclierul” la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica armenească, te rog
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la biserica armenească nu-i decât un pas... --Știi ceva, amice? Nu-mi place să-mi vorbești în parabole. --Dacă-mi spui care-i pricina nedumeririi tale, nu-i loc de supărare. Altmintrelea... Ți-ai găsit nașul! --Când pomenești de biserica armenească, te rog să precizezi care din ele? “Maica Precista” sau “Sfântul Grigorie”? --Păi nu-i ușor de răspuns la o asemenea întrebare. Dar să nu ne lăsăm copleșiți de aceste amănunte, ci să mergem mai departe. --Dacă așa ți-i
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
7264) unul Gligoraș Moarte... --Ce nume! Brrr! --Spune: “dimpreună cu fimeia me, Mariia, făcut-am zapisul mieu la mâna Mărandii și Catrinii, surori... să se știe că am vândut loc de casă în Armenime, între Podul Vechiu și între Ulița Armenească”. Apoi la 5 iulie 1756 (7264) Gligoraș cobuzar și cu soția sa Maria au vândut “giupânului hagi Lohan neguțitoriu” o casă cu șopron “șindilitu și cu locu cu totu” dar... La 10 octombrie 1756 (7265) Ion Bogdan mare logofăt judecă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
7179), aflăm că Tofana, soția lui Ștefan lăcătușul - o meserie nouă pe care o întâlnim la armeni - întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fiul negustorului Lohan, cu care ne-am întâlnit pe Podul Vechi. Apoi că pe Ulița Bărboi era “un pod de piatră”, ceea ce înseamnă că pe acolo era oarece apă... sau ulița era pietruită... De asemeni, zapisul localizează cu precizie biserica armenească “Sfeti Grigorie”, care la acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Armenii sunt o populație care atunci când a venit în Iași s-a așezat pe o uliță gospodărește și și-au făcut biserică încă din 1395. --Ba chiar două biserici, dragule. --Întocmai, părinte. Și unele zapise le semnau chiar cu litere armenești. Cu alte cuvinte, sunt oameni mândri. Au personalitate... Călugărul a privit către înaltul cerului, semn că ceasornicul lui îi spunea că ar cam trebui s-o luăm spre casă. Nu m-am înșelat. --Eu aș zice să facem ordine în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dar fii mai limpede, vere. --Ascultă ce spune “Aishatân, fămeia lui Bogdan armeanul și cu feciorii” la 2 decembrie 1671 (7180). --Ce spune Aishatân? --Că a “vândut... cinci dughene cu pivniță de piatră, aicea în târgu în Iași, lângă Chervăsăria armenească și lângă Chervăsăria cea noao a golăienilor în dos”. --Nu prea m-ai lămurit, fratele meu, fiindcă n-ai spus care-i fața călugărească care a cumpărat pentru sufletul său așa bunătate. --Și zice mai departe Aishatân: Acestea le-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Golăia... Pentru aceea, să fie părintelui Macarie drepte ocine și moșii și să aibă a-și face și drese domnești”. --Lămuritu-m-ai, dar nu știu dacă tu ai luat seama la un lucru nou. --Ba bine că nu. --Ei? --Că biserica Armenească și mănăstirea Golia aveau “chervăsărie” proprie. --Mă, frate-miu. Multe minuni mănăstirești am întâlnit noi în drumurile făcute prin timp și răstimp, dar ca o mănăstire să aibă “chervasara” proprie nu-mi amintesc să fi pomenit. --Dacă mă lingușești crezi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bolților, tendința de înălțare a bisericilor, elementele decorative ale sculpturilor în piatră (soclurile, elementele la uși și ferestre), pietrele de mormânt și chivotele sau baldachinele, forma acoperișurilor turlelor și clopotnițelor. La bisericile din Moldova s-a constatat și o influență armenească, cum ar fi sistemul arcurilor piezișe și în elemente de decor extern menite să strâmteze și să înalțe turlele. Stilul romanic îl întâlnim la planul bazilical cu trei nave longitudinale și cu galerie continuă deasupra celor laterale. Stilul gotic îl
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
umblu de unul singur pe ulițe pe care nu le conosc. Apoi sunt nedumerit unde mă aflu de fapt, pentru că am văzut niște târgoveți care nu vorbeau limba noastră, ci una necunoscută mie. Apoi, fiule, ai nimerit taman pe Ulița Armenească, iar acei târgoveți despre care mi-ai vorbit erau armeni, pentru că pe ulița lor greu se avântă vreun turc... Am văzut apoi un negustor care vindea o licoare dintr-o putinică, turnată într-un polonic...N-o fi bragă, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
unui loc de casă care a fost al lui Alexa Arapul postelnicul, pe care - după cum mărturisește el însuși în zapisul din 25 decembrie 1610 - l-a dat mănăstirii Sfântul Sava ce se află - uite acolo, gard în gard cu biserica armenească. Spunând acestea, bătrânul a întins mâna, arătându mi o biserică cu două turle, care par mai degrabă turcești... Îmi aduc aminte de acel zapis, părinte. În el, postelnicul arată că a dat un loc de casă de pe „Ulița Armenească între
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserica armenească. Spunând acestea, bătrânul a întins mâna, arătându mi o biserică cu două turle, care par mai degrabă turcești... Îmi aduc aminte de acel zapis, părinte. În el, postelnicul arată că a dat un loc de casă de pe „Ulița Armenească între casa popei și între feciorii lui Drăgan...Sveti mănăstiri ce se cheamă Sveti Sava, în târg în Iași...” Și spune postelnicul: „Ca noo să ne fie pomeană și să ne scrie în pomelnicul sfintei mănăstiri, să ne pomenească...” „Derept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]