2,985 matches
-
Dar are dreptate cînd constată, la 3 octombrie 1944, că "epurarea, care trebuia să fie rapidă și riguroasă, întîrzie să se realizeze". Regretă mult că "în ciuda tuturor avertismentelor (cel puțin ale mele), românii au pierdut ocazia de a negocia un armistițiu, atunci cînd țara lor era intactă, iar armata lor capabilă de a lupta contra lui Stalin. Dacă ar fi tratat cu Moscova la sfîrșitul lui martie sau la începutul lui aprilie, ar fi scăpat de bombardamentele americane, de invadarea Moldovei
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
disperată, cu zecile de mii de refugiați în Moldova zbătîndu-se în foamete și mizerie, și cu o armată lipsită de capacitate ofensivă și de rezistență, regele Ferdinand, în înțelegere cu primul ministru Ion I.C. Brătianu, decide să ceară inamicului un armistițiu la sfîrșitul lui noiembrie 1917 stil vechi. Armistițiul se încheie la Focșani și se pregătesc tratative de pace. Rostul guvernului care începuse războiul era, deocamdată, pecetluit. Încît, la 29 ianuarie 1918, generalul Al. Averescu e însărcinat cu formarea unui guvern
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
Moldova zbătîndu-se în foamete și mizerie, și cu o armată lipsită de capacitate ofensivă și de rezistență, regele Ferdinand, în înțelegere cu primul ministru Ion I.C. Brătianu, decide să ceară inamicului un armistițiu la sfîrșitul lui noiembrie 1917 stil vechi. Armistițiul se încheie la Focșani și se pregătesc tratative de pace. Rostul guvernului care începuse războiul era, deocamdată, pecetluit. Încît, la 29 ianuarie 1918, generalul Al. Averescu e însărcinat cu formarea unui guvern de tranziție, în care fostul conservator filipescan C.
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
cu atîta stîngăcie și lipsă de metodă... își dă cineva seama de gravitatea acestei întîrzieri? Dacă lucrurile ar fi fost conduse cu pricepere, ofensiva noastră s-ar fi putut produce în luna mai și cu siguranță că în acel caz armistițiul ne-ar fi găsit cel puțin pe linia Buzăului. Întîrzierea aceasta de două luni și jumătate a fost fatală! Cui revine răspunderea?" Îi încrimina, în final, și pe cei care - impenitenții adepți ai imediatei intrări în război - au dezbinat țara
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
atunci cînd tratatul politic cu Antanta ne garanta revendicările teritoriale. Nu el era vinovat, repet, că aliații n-au respectat convenția militară chiar așa insuficientă cum o prezenta Averescu, atunci, în 1918, doritor să ajungă mare bărbat politic. Și chiar armistițiul încheiat cu inamicul, inclusiv pacea de la București, n-au căpătat putere de legalitate pentru că - la sfatul aceluiași mare bărbat de stat Brătianu, - regele nu l-a semnat niciodată, făcînd tratatul de pace atins de nulitate. Și, de aceea, după toamna
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd inamicul, istovit pe fronturile din Apus, a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România a avut noroc. Conferința de pace de la Paris i-a adus noile teritorii, ea căpătînd, pe drept, denumirea de România Mare. Un
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
ceas nu e o glumă. S-a ucis pentru un ceas, pentru un stilou, pentru un pantof. Căci veniseră barbarii de la Răsărit. Vorbeam de acei români și nemți duși în Siberia după terminarea războiului. Majestatea Sa Regele Mihai a făcut armistițiu nu din dragoste, evident, pentru ruși, ci dorind să salveze ce se putea salva. Adică să nu treacă tăvălugul războiului peste România. Aș observa, în paranteză, că atacurile împotriva Regelui au apărut în exil. Primul care a atacat a fost
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
public literatură abia după dispariția lui. E, poate, ultimul sacrificiu pe care l-a făcut pentru mine. Impulsul absurd, exasperat, al scrierilor mele este acela de a-i da mulțumirea de care l-am lipsit." Așadar, o dorință tîrzie de "armistițiu" cu cel în care, înaintînd în vîrstă, te recunoști, poate uimit, pe tine. O "poetică" a identificării subtile, peste mode și timp, face Nicolae Manolescu în evocarea numită, simplu, Tatăl meu. Tatăl generos peste orice limite, cu singura condiție de-
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
ca de la femeie la femeie, într-o țară profund misogină, care încă discriminează masiv femeile, mai ales pe cele din politică și, în special, pe cele foarte competente. Săptămâna trecută, președintele a ieșit la microfon și a cerut Opoziției un armistițiu. Un d-ăla, cum îi zice, că tu știi mai bine, un... moratoriu. În loc să-i iasă în întâmpinare, eliberând bucuroși deasupra țării stoluri-stoluri de porumbei albi ai păcii și agățându-și în balcoane și de antenele mașinilor steaguri albe (tot
Scrisoare deschisă, cu ochii în lacrimi, către Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19856_a_21181]
-
ai păcii și agățându-și în balcoane și de antenele mașinilor steaguri albe (tot ale păcii), bulangiii de PSD-iști și de PNL-iști, că altfel nu pot să le zic, au pus o abominabilă condiție: dacă PDL-ul vrea armistițiu, atunci trebuie să dea, la schimb, capul tău. Cât cinism, cât dezinteres pentru soarta țării în această cerere, Roberta! Tu, care vorbești atât de des despre interesul național, știi mai bine decât mine. Tu, care, de-atâtea nopți tulburate de
Scrisoare deschisă, cu ochii în lacrimi, către Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19856_a_21181]
-
blindat. Dar am încă pe gît urmele mortale pe care mi le-au lăsat mîinile potrivnicului meu. Și, în conștiință, certitudinea că mă bucur doar de un răgaz, căința de a fi cîștigat un episod banal în bătălia iremediabil pierdută. Armistițiu Începînd de azi îmi retrag trupele de ocupație din viața ta. Renunț la toți invadatorii, de trup și de suflet. O să ne mai vedem la față doar în no man’s land. Acolo unde un înger ne face semne de la
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
să nu fim de acord. Mai trebuie menționat că, după câteva ore de la arestarea mareșalului, a urmat o altă mare eroare istorică. În seara zile de 23 august 1944, regele Mihai a anunțat la Radio că a fost semnat un armistițiu cu sovieticii. În baza acestui nea devăr, trupele române din Basarabia și de pe frontul fortificat Piatra Neamț Iași, care luptau să oprească ofensiva sovietică, au depus armele, pentru a respecta ordinul monarhului. În schimb, sovieticii nu au ținut cont că, românii
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
timp de 21 de zile, au luat prizonieri tot ce au întâlnit în cale până la București. Mai concret, regele și-a predat dușmanului întreaga armată, care a devenit captivă, datorită unui ordin nefericit. A capitulat necondiționat, fără un document parafat. Armistițiul legal, oficial, pe hârtie, s a semnat la Moscova, abia la 12 septembrie 1944. Pentru sutele de mii de nevinovați, oferiți pe tavă, care au murit în prizonierat, datorită unei erori monarhice, răspunde cineva? Nimeni. După cum se știe de contemporanii
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
și ea, în felul ei, mersul de-a-ndă- rătelea al istoriei). În plus, un număr de scene greu de uitat, de exemplu cele în care trupul și sufletul se află în dificultatea de a exista în aceeași piele și încheie un armistițiu, ca să-și îngăduie unul celuilalt să supraviețuiască. Și un personaj despre care vreau să spun aici câteva cuvinte. Probabil, lucrul cel mai important care ți-a reușit este că personajul așa - zicând pozitiv, Octavian, este mai pregnant psihologic decât cel
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
preocupa să-i învețe câte ceva, poate așa cum nu reușise să o facă în tinerețe cu alți copii, alegând cariera militară și războindu-se apoi de-a lungul întregii sale vieți cu ea, fără ca vreunul să învingă, până când, odată cu pensionarea survenise armistițiul. Cu Florin care-i fusese timp de mai mulți ani coleg de serviciu, continuase să se întâlnească adesea, după orele de serviciu. Deși acesta demisionase, sau mai bine spus, fusese nevoit să o facă, tot datorită metehnei sale cu băutura
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
aur). În total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, în cele două transporturi. Au dispărut exact 93.540 kg de aur. Rețineți cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regăsi, cu o precizie uluitoare, în păienjenișul armistițiilor și tratatelor de pace de după Primul Război Mondial: transportată de la Moscova la Berlin și apoi în somația Antantei către Germania de a restitui „aurul României sau al Rusiei”. 18 decembrie 1916 (1 ianuarie după calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, în
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
Berlin. 10 septembrie 1918: se efectuează primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin. 30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin. http://de.scribd.com/doc/207736448/ Document-e-3 11 noiembrie 1918: Armistițiul de la Compiegne marchează înfrângerea Germaniei și anulează Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german și Tratatul de Pace de la București. Conform armistițiului semnat între Germania, Franța și Regatul Unit (art. XIX - Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin. http://de.scribd.com/doc/207736448/ Document-e-3 11 noiembrie 1918: Armistițiul de la Compiegne marchează înfrângerea Germaniei și anulează Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german și Tratatul de Pace de la București. Conform armistițiului semnat între Germania, Franța și Regatul Unit (art. XIX - Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ține în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistițiu este
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
Conform armistițiului semnat între Germania, Franța și Regatul Unit (art. XIX - Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ține în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistițiu este: „Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau în aflat custodia Germaniei”. Este clar că textul din armistițiu se referă la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentă cu cea a Tezaurului României
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ține în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistițiu este: „Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau în aflat custodia Germaniei”. Este clar că textul din armistițiu se referă la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentă cu cea a Tezaurului României trimis, spre păstrare, la Moscova). http://de.scribd.com/doc/207736453/ Document-e-4 5 decembrie 1918: potrivitdocumentelor aferente armistițiului
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
armistițiu se referă la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentă cu cea a Tezaurului României trimis, spre păstrare, la Moscova). http://de.scribd.com/doc/207736453/ Document-e-4 5 decembrie 1918: potrivitdocumentelor aferente armistițiului din 29 noiembrie, o cantitate formată din două tranșe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536 kg aur) pornește, în două vagoane, pe linia ferată Mainz - Saarbrücken către căile ferate controlate de
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretenții de despăgubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodată înapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie, în baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistițiul din noiembrie 1918. http://de.scribd.com/doc/207736444/ Document-e-6 16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaște Rusia sovietică. Totodată, Germania renunță la orice pretenție de despăgubire împotriva Rusiei cu condiția ca nici Rusia să nu despăgubească
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
două transporturi, obținem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantității stipulate în Acordul financiar germano-rus și cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania către Franța, conform documentelor aferente armistițiului de la Compiegne. Linkuri utile: http://de.scribd.com/doc/207736454/Link-Uri Cotidianul.ro
Traseul aurului – Tezaurul României [Corola-blog/BlogPost/94077_a_95369]
-
pentru Țările Baltice, Basarabia, Bucovina, în anexele secrete ale diabolicului Pact Ribbentrop-Molotiv din 23 august 1939 . Cu fix 5 ani înaintea “insurecției” comandate de un Rege temător că Antonescu i-ar fi putut-o lua înainte, convenind cu Stalin un armistițiu demn, așa cum a făcut-o rapid și Mannerheim, nesacrificând soldați finlandezi în lupta impotriva Germaniei, pierzând și el teritorii, dar păstrând neștirbuită demnitatea unui popor! Churchill către Roosevelt, la 8 martie 1945 (la doar 2 zile după instaurarea guvernului Dr.
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
al Armatei Regale Române (Regimentul 30 Muscel, cu garnizoană în Câmpulung-Muscel), iar după război (șef Birou Operații în Divizia 2 Vânători de Munte, comandată de gen. ION DUMITRACHE), cea de șef al Comisiei de urmărire a îndeplinirii prevederilor Convenției de Armistițiu și de director de studii al Școlii de Ofițeri de Rezervă nr. 3 din Câmpulung-Muscel. Poate chiar lângă strada “HAIDUCII MUSCELULUI”. Pentru că astfel de oameni, cu demnitate și curaj, trebuie să reintre în MEMORIA COLECTIVĂ la nivelul întregului județ Argeș
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]