233 matches
-
sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara, la Hanu Ancuței. Află că Todiriță plecase spre Timișești și își trimise călăreții să-l prindă. Ajung la un pod plutitor și Costea Căruntu, la sugestia Ancuței, se hotărî să plece primul împreună cu Varvara, iar ceilalți, cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte povestiri Haralambie este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pentru prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oameni învecinați, unii cu arme, alții cu bâte, pietre, au mers la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
alți străini, de astă dată dinspre apus, Între timp islamizați dovadă a oportunismului -; oportunism care, dublat de o mentalitate de clan prădător, primitivă dar rămasă În actualitate până astăzi, i-a facut, pe lângă rezervorul gărzii sultanului, pe acela al mercenarilor arnăuții pentru Întreg Balcaniul, iar acum al UCK-ului, „eliberator“ de sub cine? Vorbeam de interese de peste ocean. Ei bine, În dorința de a se apropia de coasta rivalului rus, SUA a antrenat NATO Într’o acțiune menită a asigura continuitatea geografică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase, oribile, ca ultimul handicapat din specia canidelor. Era ca și cum l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți mâna descărnată și tremurătoare, pentru a primi un nenorocit de gologan. În scurt timp, Haiduc ajunsese al o stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El a diagnosticat că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anului 1821, lumea fu surprinsă prin două vești: moartea, în împrejurări care dădeau loc la bănuieli de otrăvire, a lui Alexandru Șuțu, a acelui rău văzut de Rusia, și adunarea, în Basarabia, a mai multor mii de greci și de arnăuți bine înarmați, având scopul mărturisit de a trece Prutul și Dunărea, pentru a pune capăt împărăției otomane. În capul lor se găsea beizadea Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilanti, maior general în serviciul Rusiei și adjutant al împăratului Alexandru I.
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă nu puneau chiar la cale, o nouă uneltire împotriva șubredei împărății turcești: răscoala bulgarilor. La sfârșitul lui iulie 1841, o adunătură de indivizi fără căpătâi: bulgari, sârbi, arnăuți și greci, spuma Răsăritului, se adunară în arme la Brăila și cerură autorității, în chip imperios, să fie lăsați să treacă Dunărea. Autoritatea opunându-se, avu loc o luptă în care căzură, din amândouă părțile, vreo 20 de morți și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cerut soțului s-o ascundă la Ruginoasa, spunând că este hărțuită de Roznovanu. Logofătul s-a conformat, a trimis-o la conacul de la țară, unde a dat-o în grija fiului lui, Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
a conformat, a trimis-o la conacul de la țară, unde a dat-o în grija fiului lui, Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să-l ucidă cu un cuțit pe Săndulache. Roznovanu a răpit-o pe Marghiolița, căsătorindu-se
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să-l ucidă cu un cuțit pe Săndulache. Roznovanu a răpit-o pe Marghiolița, căsătorindu-se cu ea în Bucovina. Este prima moarte tragică de la Ruginoasa, în urma căreia logofătul Costache abandonează palatul. În 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
lor sui-generis. Într-o trăsură-victoria, prințesa stătea drept, maiestuoasă, iar prințul Grigore, mărunțel, ghemuit între perne, de unde d-abia îl vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii. Astăzi, la 1927, acest spectacol s-ar părea teatral. În spatele trăsurii, pe un scaun ridicat, stătea cu mâinile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Organic să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri nu erau străini. Blutte redă și un protest, adresat în aceeași perioadă, de boieri la Constantinopol. Kisseleff replica prin arestări și dezarmarea arnăuților boierești. Deschiderea Adunărilor obștești care trebuiau să voteze Regulamentele a fost amânată, atât la București, cât mai ales la Iași. în capitala munteană, unul dintre boieri, Iancu Văcărescu, contesta legalitatea Adunării și pentru a nu se constitui într-un exemplu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
schimb, după părerea lui Colquhoun, domnea anarhia, relațiile dintre Domn și boieri fiind foarte tensionate. în aprilie 1836, Ruckmann se deplasa la Iași, pentru a încerca o aplanare a conflictului, fără succes. în același timp, Generalul Liprandi înrola pe ascuns arnăuții boierilor, pe care îi trimitea apoi să-și spioneze stăpânii. Era aceasta o recunoaștere oficială a unei stări de lucruri care nu mai înșela pe nimeni. La 9 septembrie 1836 are loc, în sfârșit, evacuarea Silistrei, prilej pentru Colquhoun de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
luleaua (implicit, obiceiul de a fuma tutun) este atestată arheologic din perioada ceramicii feudale de la Recea. Dintre jocurile populare din perioada Anului Nou sunt mai frecvente "Ursul" și "Capra", ele îmbrăcând unele aspecte inedite care asigură specificul local spre exemplu arnăutul împodobit cu zeci de clopoței care bate la poarta casei și întreabă: "Primiți Capra de la Țibănești?" Bătrânii își mai amintesc (iar revista "Realitatea ilustrată" din perioada interbelică Întărește) că au existat țigani robi care, pentru a câștiga bani sau produse
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
vedere și „reîntoarcerea driturilor politice acelora cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini’00. Se punea accentul și pe o „reformă a școalelor”, pe „răspândirea luminărilor în tot poporul”. Alte reforme avute în vedere vizau desființarea gărzii de arnăuți, îmbunătățirea portului Galați, „ca cel mai mare canal al înfloririi comerțului și agriculturii țării” , înființarea unui tribunal de comerț la Iași și adoptarea codului de comerț al Franței, care „să fie tălmăcit în limba țării” . Un alt aspect important era
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Catedrală, să calce lumea pe ele. Dar să știți că și românii tăi aduc covoare, nu doar noi, țiganii !” În interiorul Catedralei și în imediata apropiere a acesteia mișună tot timpul niște bărbați îmbrăcați cu un fel de fustanelă, așa cum purtau arnăuții pe vremuri, numai că de culoare neagră, pe spatele căreia stă scris cu litere mari, aurii, frumos brodate : M.M.B. - Serviciul de Pază și Ordine. Agenți multirol, aș putea spune, i-am văzut în multe ipostaze. Un asemenea agent ajută la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
presentimentul unor asemenea catastrofe. Când venea aia urâtă, se băteau clopotele și în porțile muribunzilor se atârnau niște cârpe negre, apăreau butoaie cu oțet ca să nu te spurci , mai există și metoda izolării, a lanțului pus pe poartă și a arnăuților care trăgeau cu pușcociul pentru ca nimeni să nu se mai apropie de locul nesănătos. Cadavrele se ardeau vaccinuri nu existau , dar te mai salva câte unul care furase vreun cui de pe crucea lui Hristos și pe care nu-l atingeau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dicționar îndrumător în terminologia literară (1979). Redactând introduceri cu net caracter didactic și atașând note lămuritoare, F. scoate ediții școlare din scrierile lui B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), I.L. Caragiale (Schițe), Petre Ispirescu (Legendele sau basmele românilor), Al. Hâjdeu (Domnia Arnăutului). „Contribuția documentară” D. Țichindeal (1937) este un extras din „Preocupări literare”. SCRIERI: D. Țichindeal, București, 1937; Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș), București, 1940; Dicționar de terminologie poetică (în colaborare cu Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
pref. Gh. Ghiță, București, 1987. Ediții: B.P. Hasdeu, Răzvan și Vidra, introd. edit., București, 1936; I.L. Caragiale, Schițe, introd. edit., București, 1943; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, introd. edit., București, 1940, Snoave, introd. edit., București, 1945; Al. Hâjdeu, Domnia Arnăutului, introd. edit., București, f.a. Traduceri: Sigrid Undset, Kristin Lavransdatter-Cristina, fiica lui Lavrans, I-II, București, 1942. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 321; Nicolae Scurtu, Un om al catedrei și al cărții, RL, 1988, 22; Florin Faifer, Profesorul, CL, 1999, 4. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
ișlic monumental. Cum se poate duce pe creștet o asemenea povară? se minunează oaspetele nordic. Răspunsul îl va obține ceva mai târziu, intrând într-o prăvălie cu ișlice: greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
boier cu barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul mărturiilor de acest fel poate fi lesne sporit, ele reluându-se până în pragul Unirii sub forme prea puțin schimbate. Și pentru consulul francez Eugène Poujade, care sosește la noi în 1849, capitala Valahiei este
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]