232 matches
-
o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957), Arnăutul local de toamnă (1955), Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954), Studiul citogenetic al formelor perene de grâu × pir (F1- F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970). A.P. a fost un ambasador
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cerut soțului s-o ascundă la Ruginoasa, spunând că este hărțuită de Roznovanu. Logofătul s-a conformat, a trimis-o la conacul de la țară, unde a dat-o în grija fiului lui, Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
a conformat, a trimis-o la conacul de la țară, unde a dat-o în grija fiului lui, Săndulache Sturdza. Roznovanu, însă, adună un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să-l ucidă cu un cuțit pe Săndulache. Roznovanu a răpit-o pe Marghiolița, căsătorindu-se
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
un grup de arnăuți și pleacă s-o răpească pe frumoasa soție a lui Costache. „Urcând scările palatului, arnăuții au dat peste fiul lui Costache Sturdza, care a vrut să apere cu pistolul onoarea domniței Marghiolița, mama lui vitregă. Un arnăut a reușit să-l ucidă cu un cuțit pe Săndulache. Roznovanu a răpit-o pe Marghiolița, căsătorindu-se cu ea în Bucovina. Este prima moarte tragică de la Ruginoasa, în urma căreia logofătul Costache abandonează palatul. În 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
Organic să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri nu erau străini. Blutte redă și un protest, adresat în aceeași perioadă, de boieri la Constantinopol. Kisseleff replica prin arestări și dezarmarea arnăuților boierești. Deschiderea Adunărilor obștești care trebuiau să voteze Regulamentele a fost amânată, atât la București, cât mai ales la Iași. în capitala munteană, unul dintre boieri, Iancu Văcărescu, contesta legalitatea Adunării și pentru a nu se constitui într-un exemplu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
schimb, după părerea lui Colquhoun, domnea anarhia, relațiile dintre Domn și boieri fiind foarte tensionate. în aprilie 1836, Ruckmann se deplasa la Iași, pentru a încerca o aplanare a conflictului, fără succes. în același timp, Generalul Liprandi înrola pe ascuns arnăuții boierilor, pe care îi trimitea apoi să-și spioneze stăpânii. Era aceasta o recunoaștere oficială a unei stări de lucruri care nu mai înșela pe nimeni. La 9 septembrie 1836 are loc, în sfârșit, evacuarea Silistrei, prilej pentru Colquhoun de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tribuna Academiei Române la 28 martie, 1880: „(...) grecii erau poporul cel mai luminat și mai avut din Orient. Simțul național era la ei dezvoltat în cel mai mare grad, pe când celelalte popoare ale Orientului confundau încă naționalitatea cu biserica, încât bulgarii, arnăuții, românii din Macedonia se credeau greci, fiindcă biserica lor se numea biserica ritului oriental grec.” (Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, Ed. Minerva, București,1976, p.310). Ca hospodari sau domni ai Țărilor Române, Nicolae Șuțu îi caracterizează pe fanarioți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ca un avertisment intolerabil adresat oricărui agresor, Haiduc ajunsese acum să țopăie în trei picioare, târșâindu-și corpul în salturi dizgrațioase, oribile, ca ultimul handicapat din specia canidelor. Era ca și cum l-am fi văzut pe Pintea Viteazul mutilat de poterile arnăuților, cu piciorul ologit și o sarsana la gât, stând la un colț de stradă și întinzând în fața trecătorilor grăbiți și indiferenți mâna descărnată și tremurătoare, pentru a primi un nenorocit de gologan. În scurt timp, Haiduc ajunsese al o stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la diferiți boieri (slugi, breslași și scutelnici). În aceeași categorie se mai găsea un număr apreciabil de negustori și meșteri (37 meseriași, 5 negustori și alte profesiuni: 7 arnăuți, un pândar etc.). Datele statistice publicate de D. Ciurea diferă de cele publicate de Gh. Platon: 786 liuzi, 189 birnici, 58 hrisovoliți, 33 sudiți și 136 scutelnici sau breslași (în total 1.202). La începutul deceniului al treilea al secolului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tătară - consemnate de cancelarul Gavril Ivanovici Golovkin (1660-1734), în Jurnalul său, sunt exagerate: 61.803 - infanteria otomană (20.000 ieniceri, 10.000 gebegii și cuirasieri, 7.000 tunari, 1.400 pionieri, 3.403 ieniceri din Egipt, 2.000 bosnieci și arnăuți); 20.000 - cavaleria otomană și slujitorii pașalelor, 17.873 ziameturi și timare, 17.773 reprezentau patru corpuri de spahii, 2.046 o unitate de gardă; total cavalerie: 57.862. Deci, total infanteria și cavaleria otomană cu tătarii: 189.665. Artileria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mult 60.000-70.000 de oameni, „care sunt foarte obosiți și într-o stare precară”. Forțele combatante în tabăra turcă erau: 84.000 care reprezentau infanteria (din care 40.000 ieniceri, 10.000 gebegii?, 8.000 topcii (artileriști), 20.000 arnăuți) și 62.000 turci, 10.000 bosnieci, turcmeni sau turci; au mai participat 30.000 steaguri arabe, 100.000 arabi, circazieni, 40.000 de tătari. Un anonim francez din tabăra turcă semnala participarea pe câmpul de luptă a unui număr
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
declarat alte profesii. Din punct de vedere etnic, în Catagrafia din 1845 distingem negustori de următoarele naționalități: 138 moldoveni, 146 bulgari, 38 sârbi, șapte greci, doi unguri, un rus; dintre meșteri: 389 moldoveni, 47 bulgari, 10 sârbi, un polonez, doi arnăuți, cinci unguri, patru lipoveni, trei greci, doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe stăpânul său de sosirea unui oaspete, acesta se înainta spre ușa salonului ca să-l primească și lumea zicea râzând: „În acea casă rolurile sunt intervertite, servitorii sună pe stăpâni“. Jos, în vestibul, un negru îmbrăcat în roșu și un arnăut în costumul lor național luau în primire mantalele. Cu o eleganță mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
după ce leam văzut întinse pe sofaua psihanalistului la Eugenia Vodă. De exemplu, până săl văd acum câtva timp la Profesioniștii, nu puteam săl sufăr pe Colea Răutu. Îl țineam minte doar din filmele cu haiduci, în care el era șeful arnăuților, sau din cele „cu mesaj“, propagan distice, cu maiștri înțelepți, muncitori puri și țărani fericiți că intră în colectivă. La emisiunea Eugeniei Vodă am descoperit un om sensibil, introspectiv și puțin depresiv, așa cum îi stă bine unui om inteligent - și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El a diagnosticat că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Independență a României: „LA MILIȚIENI. Noea Anton, Timofti Alecu, Gheorghe Ștefan, Popa Neculai, Filip Anton, Pintilie Ion, Constantin Petrache, Moga Gheorghe, Ciocoi Ion, Ștefan Vasile, Vasile Valeia, Marin Ioniță, Liahu Ion, Vasiliu Gheorghe, Neculai Gheorghe, Mirciu Haralamb, Mantia Neculai, Arnăuți Vasile, Blesneac Neculai. LA CĂLĂRAȘI. Blaju Anton, Cracia Ion, Rotariu Neculai, Iliescu Gheorghe, Căpraru Ion, Costache Mihai, Gheorghiescu Gheorghe, Solomon Moise, Nastase Gheorghe, Briazu Gheorghe, Bunescu Ion, Măciucă Gheorghe, Bondrilă Mihai, Gheorghe Gavrilă, Tacu Ștefan, Vidrașcu Ion, Bălan Anton, Vasile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957ă, Arnăutul local de toamnă (1955ă, Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954ă, Studiul citogenetic al formelor perene de grâu × pir (F1-F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970ă. A.P. a fost un ambasador autorizat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din basmaua desfăcută, țiganul tânăr e sfâșiat cu gârbaciul (Roaba vândută, în Cântare cetății lui Bucur, 1959). Toată epica aceasta, cam melodramatică și oarecum tendențioasă în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și Agapița o Agnés. Puțini umoriști români au o mai cristalină "joyeuseté" decât Negruzzi, care în "fiziologiile" lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui reia portretul labruyerian, caricîndu-l cu mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
lor sui-generis. Într-o trăsură-victoria, prințesa stătea drept, maiestuoasă, iar prințul Grigore, mărunțel, ghemuit între perne, de unde d-abia îl vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii. Astăzi, la 1927, acest spectacol s-ar părea teatral. În spatele trăsurii, pe un scaun ridicat, stătea cu mâinile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
presentimentul unor asemenea catastrofe. Când venea aia urâtă, se băteau clopotele și în porțile muribunzilor se atârnau niște cârpe negre, apăreau butoaie cu oțet ca să nu te spurci , mai există și metoda izolării, a lanțului pus pe poartă și a arnăuților care trăgeau cu pușcociul pentru ca nimeni să nu se mai apropie de locul nesănătos. Cadavrele se ardeau vaccinuri nu existau , dar te mai salva câte unul care furase vreun cui de pe crucea lui Hristos și pe care nu-l atingeau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]