736 matches
-
prin acțiuni ultra vires a Președintelui și contra legem a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prejudiciază grav competențele constituționale ale Parlamentului". Consideră că "avem de-a face, deci, cu o acțiune concretă prin care Președintele României își arogă competențe care, potrivit art. 109 alin. (2) din Constituția României, aparțin altei autorități publice - Parlamentul", iar Ministerul Public, prin omisiunea de a se adresa organului competent, "săvârșește o inacțiune ce echivalează cu refuzul de a îndeplini anumite acte care intră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a statuat cele ce urmează: "Conflictul juridic de natură constituțională între autorități publice presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor", fără însă a considera că nu se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului de executare a acestora, precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, deoarece executivul își arogă dreptul de a legifera în domeniul legilor organice, stabilind conținutul constitutiv al unor infracțiuni prin intermediul hotărârilor Guvernului. Acest fapt contravine în mod flagrant dispozițiilor constituționale referitoare la obligativitatea adoptării prin lege organică a infracțiunilor, precum și la hotărârile Guvernului care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242645_a_243974]
-
2010 au stabilit data de 28 octombrie pentru ședința comună în vederea angajării răspunderii Guvernului. Se apreciază că în acest fel Guvernul a oprit, practic, procedura parlamentară și a împiedicat Parlamentul să își finalizeze atribuția constituțională de a adopta această lege, arogându-și astfel acte, atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului, cele două autorități publice intrând astfel într-un conflict juridic de natură constituțională. Se arată că, prin acest demers, Guvernul a sfidat rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, consacrat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Din acest punct de vedere, un eventual conflict ar putea exista numai între o parte a Senatului și Guvern. Invocându-se definiția dată sintagmei "conflict juridic de natură constituțională", se apreciază că, în cauză, nicio autoritate publică nu și-a arogat puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, să aparțină altor autorități publice, întrucât, potrivit art. 114 din Legea fundamentală, Guvernul avea posibilitatea de a-și asuma răspunderea asupra unui proiect de lege. Aceasta nu poate avea semnificația opririi procesului legislativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
din Constituție, rezultă că în prezenta cauză Curtea urmează să se pronunțe cu privire la faptul dacă, prin angajarea răspunderii cu privire la un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară, proiect al cărui inițiator este, adoptat ulterior de Camera Deputaților, Guvernul și-a arogat competențe care, potrivit Constituției, nu îi aparțin, a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, ori a creat orice alt conflict juridic de natură constituțională. V. Analizând textele constituționale de referință, se constată următoarele: Potrivit art. 61 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". Sub acest aspect, trebuie să acceptăm ideea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
că, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a statuat că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". Așadar, conflictul juridic de natură constituțională se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227219_a_228548]
-
cererii, Președintele apreciază că nu există un conflict de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia nu îl reprezintă actele și faptele juridice concrete pe care le-a întreprins în calitate de Președinte al României și prin care și-ar fi arogat puteri, atribuții sau competențe care ar aparține altor autorități publice. În opinia sa, un eventual conflict poate fi catalogat de natură politică, cel mult. Încălcarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Constituție, care prevăd că în timpul mandatului Președintele României nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
între Guvernul României, pe de-o parte, și Președintele României, pe de altă parte, nu există și nici n-a existat pentru că în prezenta cauză nu se fac referiri la acte sau acțiuni prin care Președintele României să-și fi arogat puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin unei alte autorități publice și nici nu există situația în care Președintele României ar fi trebuit să-și exercite o atribuție și nu și-a exercitat-o. 26. Față de cele de mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
a Parlamentului, în sensul că numai acesta are competența să hotărască, în cadrul procedurii respective, asupra formei finale a legii, iar până la adoptarea hotărârii sale, nici o altă autoritate publică nu este în drept să modifice legi așa cum a fost adoptat inițial. Arogându-și dreptul de a decide, printr-o interpretare din oficiu, într-o problemă ce este de competența unei alte autorități publice, în cazul de față a Parlamentului, Curtea Constituțională a încălcat și principiul separației puterilor, depasindu-și, pe de o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
al țării. Astfel nu ar mai există nici o limită pentru implicarea Curții în exercitarea competenței constituționale a oricărei autorități publice în afara celor pe care ea însăși înțelege să și le stabilească. Prin decizia de interpretare emisă, Curtea Constituțională și-a arogat dreptul de a impieta asupra activității Parlamentului. Dar, fiindcă decizia emisă instituie o nouă competența, nimic nu ar putea să o împiedice să se implice și în exercitarea competenței constituționale și a altor autorități, cum ar fi a Guvernului, autorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
altele, noul conținut al infracțiunii de abuz în serviciu, lăsând în sarcina Parlamentului verificarea condițiilor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 . Într-un atare context, Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele României își arogă competențe care aparțin în mod exclusiv Parlamentului și Guvernului, stabilind limite ale legiferării de natură a bloca dreptul Parlamentului de a se pronunța asupra proiectelor de lege privind aprobarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. 21. În ceea ce privește caracterul obligatoriu sau conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Pentru toate aceste argumente, Președintele României apreciază că prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le stabilește, întrucât delegarea legislativă nu poate conferi Guvernului o competență generală de legiferare, de care nu dispune decât Parlamentul. 46. Pe de altă parte, Președintele României arată că, expresie a principiului constituțional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
urmând a analiza dacă prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Guvernul României și-a arogat o competență de legiferare în domeniul legii organice în alte situații decât cele permise de Constituție, cu încălcarea competenței Parlamentului României, respectiv nu a respectat procedura de legiferare în ceea ce privește avizele legale necesare adoptării unui act normativ, împiedicând autoritatea judecătorească, reprezentată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
personal al unui debitor care stăpânește un imobil în devălmășie, se creează situația în care pârâtul codevălmaș nedebitor, fără a fi promovat vreo acțiune în justiție, fără a manifesta un interes în a ieși din indiviziune și fără a-și aroga o calitate de subiect procesual activ, ci prin simpla respingere față de revendicările reclamantului ca fiind neîntemeiate sau supradimensionate (și motivat de faptul că soțul debitor codevălmaș nu a participat la achiziționarea bunului), să fie restricționat în a-și exercită dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164549_a_165878]
-
de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât au o redactare imprecisă, nestabilind cu claritate care este momentul luării la cunoștință despre săvârșirea faptei și nici actul sau faptul care stabilește acest moment. Astfel, judecătorul va trebui să hotărască asupra acestor aspecte, arogându-și astfel atribute ale legiuitorului. Tribunalul Botoșani - Secția civilă, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Tribunalul Brăila - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234136_a_235465]
-
mod independent este afectat, întrucât, sub presiunea posibilității dizolvării de drept, acesta este constrâns de a adopta proiecte de hotărâri introduse de primar pe ordinea de zi care, poate, nu sunt în acord cu interesele publice locale. Prin urmare, se arogă instituției primarului prerogativele unui organ ierarhic superior consiliului local. De asemenea, prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate se realizează, în mod indirect, inclusiv încălcarea principiului eligibilității. Având în vedere că primarul oricând poate determina dizolvarea consiliului local, ai cărui consilieri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231058_a_232387]
-
viciilor unor acte normative, să fie astfel înlăturat. Continuând să aplice o normă de drept inexistentă din punct de vedere juridic (ale cărei efecte au încetat), judecătorul nu mai este cantonat în exercițiul funcției sale jurisdicționale, ci și-o depășește, arogându-și puteri pe care nici dreptul intern și nici normele convenționale europene nu i le legitimează. C) Respectarea dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului Noțiunea de "bunuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
internațională, în consecință, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la adoptarea ordonanțelor de urgență invocate de autorul excepției. 23. Tot astfel, nu se poate reține existența unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești, deoarece o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274032_a_275361]
-
Libertăților Cetățenești împotriva unei hotărâri pronunțate de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că dispozițiile art. 4, art. 45 și art. 59 din Legea nr. 188/2000 arogă Ministerului Justiției drepturi care încalcă atât principiile de bază ale profesiei liberale, și anume independența și autonomia, cât și principiul separației puterilor în stat, în sensul că procesul de executare a titlurilor executorii este supus controlului unui organ executiv, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231129_a_232458]