1,870 matches
-
unei actrițe amatoare "tarentată", Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghiu-Dej care a erupt în Erupția: "Cu lipsa de talent și de grație a unui robot pe rotile, bondoacă și mofluză, nu tocmai dedată la limbajul articulat, cu o pronunție masticată de aroganța prostiei (...) exclamă, cu sinceră dificultate: "Prefer să miros a Chanel decît a gaz!"(...) Cînd memoria fostului secretar general și a familiei sale va intra în dizgrație, Erupția va fi pus sub obroc de cenzura ceaușistă, dirijată cu gelozie de la cabinetul
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
prin perseverența poetului Ștefan Drăghici, consilierul șef al Inspectoratului pentru cultura Călărași, au fost, cel putin deocamdată, înfrînte simbolic și redimensionate moral două medii la fel de ostile. Primul dintre ele este cel politico-industrial, acel proces forțat, împotriva naturii dar tipic pentru aroganță comportamentelor totalitare, de a impune realității forme pe care ea nici nu era pregătită să le accepte și nici nu era capabilă, în esență, să le suporte. În cazul Călărașilor, acest arbitrariu agresiv se numește Combinatul siderurgic și el este
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
pe marginea vitalității ei, cel de la Călărași este mărturia unui faliment și actul ritualic de a consacră simbolic un iremediabil eșec industrial. Discret, formele artistice și-au asumat un rol tămăduitor și au realizat, în mod explicit, o conversie fundamentală: aroganță proiectului și energiile negative, pe care acesta le-a indus neîntrerupt, s-au resorbit acum în gratuitatea formelor artistice și în aspirația lor implicită de a scoate fierul din abandon și din univocitate. Cel de-al doilea mediu ostil pe
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
activ, și după ce interpretarea a descuiat, cu feluritele sale chei, lacătele așezate la vedere. Există în vise un impenetrabil primitor, un mister permeabil la alte sonde, lansate de la alte etaje ale percepției, o stranietate care - dacă nu e împinsă, cu aroganță și suficientă căutătorului de certitudini, în rame agresive - poate deveni, treptat, amicală. Pentru că visul, pe lîngă ceea ce spune despre ființă noastră adîncă, mi se pare a fi și un constructor. El construiește, din materiale umile adesea, lumile în care ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
nimic despre situația reală a țării pentru a nu speria organismele financiare internaționale și investitorii străini. În această capcană grosolană au căzut, măi zgomotos decât iezii lui Creangă, oameni altminteri nu lipsiți de inteligență. Iar rezultatele se văd acum în aroganță fără limite și în obrăznicia cinica a sobolănimii iliesciene care a părăsit puntea vaporului pe trei sferturi scufundat. Urmărindu-l de curând pe dl Adrian Nastase într-un talk-show, nu știam ce să fac mai întâi: să sparg aparatul sau
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
a țarii deveneau intervalul vacilor grase, iar prezența la guvernare de douăzeci și ceva de luni a fostei opoziții un răstimp al nenorocirilor și al corupției generalizate! Am criticat - slavă Domnului și dispariției cenzurii! - în chiar această pagină amatorismul, prostia, aroganță actualei guvernări, fără a uita nici prestația mălăiața a președinției. Dar asta nu trebuie să ne orbeasca într-atât încât să nu vedem ca pe langă șacalii teleghidați de Moscova ai lui Iliescu actualii mandatari ai puterii sunt niște copilași
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
Berceanu lui Andrei Marga? Ba, dacă stau să mă gândesc, ministrul Educației a imaginat un plan de restructurare și modernizare a învățământului care n-ar strică să fie aplicat ministrului Industriilor însuși, măcar la capitolele "șapte ani de acasă" și "aroganță ciocoiasca". Întrucât e Băsescu mai eficient decât Decebal Traian etc. Remeș? Aș spune chiar că pedistul de la Transporturi e infinit mai priceput în a trage zeci de piei de pe spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
ce-i duce poporul la biserică... De vină sunt intelectualii cei neglijenți și perfizi, care nu-și fac datoria de a lumina poporul și de a-l orienta pururea de vreme" și îl consideră vinovat principal pe episcopul Hacman ("prototipul aroganței, modelul despotismului, satrap de 38 de ani, care a făcut să rămînem mult înapoi"). De acest Hacman se va lovi Porumbescu constant, în cariera sa de preot, respingîndu-i-se înaintarea în grad, menținut, cu socoteală, tot timpul preot de țară în
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
cu opera lui Michel Tournier, pot justifica, într-o anumită măsură cel puțin, mediocritatea unui volum altminteri defel sărac în promisiuni. Povestirile lui Tournier m-au dezamăgit pentru că ele sînt scrise în gamă romanescă, ceea ce presupune că autorul lor are aroganța romancierului, captivat de firul propriilor sale idei, preocupat de construcție și de semnificații pînă la a ignora prezența implicită a cititorului, esențială într-o povestire. O chestiune de ton, de inflexiune a stilului, poate. Dar una fundamentală. Aș împărți povestirile
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
în cititorii săi, îi trage de mînecă, explică și învață, dublează prin parafraze, parazitîndu-i propriul text cu un fel de poluare pedagogică. Recunosc, am mare reținere față de "vocațiile pedagogice" manifestate în afara școlii, pentru că mi se pare o gravă dovadă de aroganță să crezi că îi poți învăța pe alții. La Tournier, însă, acest pedagogism e semnul unei slăbiciuni a epicului, a unei crize resimțită de însuși autor. În "Refugiul Muguet", povestirea care e, după părerea mea, de departe cea mai frumoasă
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai putin militarizat, care să nu se simtă obligate de a negocia cu veșnicia prin cîte un măreț însemn statuar. an cele mai multe cazuri amatorismul și aroganță merg mîna în mînă cu gradul de autoritate , cu gradul, în general, fie el MAPN sau MI, si cu un cult primitiv al eroilor, al eroilor consacrați și că sfinți sau al acelora suspectați că ar putea deveni cîndva ori
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
că ieșeam noaptea pe acoperișuri, iar ziua intrăm an pământ". "Valorile morale", propovăduite de vechea credință decalogică ("să nu furi", "să nu ucizi", "să nu..."), dar și cele tradiționale: omenie (greu de tradus an alte limbi), demnitate (nu "trufie" ori "aroganță"), solidaritate (ăntr-un studiu asupra "formulelor de politețe", ajunsesem la concluzia că sistemul bunei cuviințe românești are origini rurale - spre deosebire, de pildă, de cortesia italiană - si derivă dintr-o solidaritate istorică, nu de "gașca" ori de "mafie", a unui neam
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
al tau -, incompetență și incultura asezonate cu obrăznicia imposturii, tupeul ca armă a necinstei ori a minciunii, fățărnicie, nesimțire, indolenta, ticăloșie, sau bizară supraactivitate care se ăntrupează an summum-ul de birocrație (inoculata unui sistem de nemuncă, spre amplificarea neproductivității), aroganță că vodca dătătoare de curaj, orbire a unor mase care nu mai văd ce e bine-ce e rau și unde merg (ca an tragicul poem al lui Baudelaire, Leș aveugles: "manechine, oarecum ridiculi, ciudați că somnambulii", sau ca an apologul
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul și reacționarismul conținutului ideologic al poetului". Așadar lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai împotriva criticilor poetului, ci și împotriva poetului însuși. Comentatorul proletcultist susține cu aroganță de intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la împărtășirea mai profundă
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
vechi, izbutind că din intersecția lor să iși conceapă propriul său spațiu vital. Sigur, e categoria cea mai bună, cea în care oricine ar aspiră să pătrundă. Mie, însă, mi se pare profund utopica. Și, ca să fiu sinceră, chiar puțin aroganță, cu toate că nu e complet nou conceptul, ci el există încă de la Simmel încoace. A te înrădăcina prin dezrădăcinare, în universul tău personal, e un proiect al secolului ce vine. Dacă va deveni și realitate, nu cred că poate ști cineva
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
Pruteanu față de Jurnal-ul sus-menționat), un schimb de scrisori între Laszlo Alexandru și Gabriel Andreescu referitoare la George Pruteanu (plus un comentariu al lui Laszlo Alexandru care, printr-o coincidență, îl favorizează pe Laszlo Alexandru), un pamflet plin de o aroganță nejustificată îndreptat împotriva lui Ion Simut, o ritoasă punere la punct, la fel de nedreaptă, a lui Ștefan Borbély. În mod curios, tot sub titlul În jurul lui Paul Goma figurează și două reacții intempestive a lui Laszlo Alexandru la ceea ce a scris
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
a avut cineva răbdarea să le adune, precum și generozitatea de a le împărtăși cu altii. În gestul lui Jean-Claude Carrière, povestașul nostru, ca să folosesc un cuvînt nimerit pentru subiectul în chestie, există o ciudată combinație de livresc, chiar de oaresice aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
dar nu știu cum, provincial, - gustul sau depășit pentru lux și mașinile grele, urîte, rusești, sărăcie acoperită cu fard. Ce pare Westminster și medieval nu-i decît o copie recentă a măreției Vestului, secolul 19. Ungurii de altădată, complexați, au imitat, cu aroganță. De aici și dușmănia pe care ne-o purtau. Îndrăznesc să spun, ei avînd mult mai mult caracter decît noi, și fiind mai civilizați, ne detestau, ca pe niște "orientali". Ei însă vor trece mai ușor peste inamiciția noastră tocmai
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
a acceptat o extensiune și o ingerință nejustificate, atât ca suprafață socială, cât și ca specificitate a acțiunii, au recoltat constant o puternică aversiune nu numai din partea minorității aflate în vizor, ci a majorității poporului, lezat în demnitatea sa de aroganța și atotputernicia paznicilor. Echitate, dar fără dezagreabile conexe După cum se știe, ca să continui firul ideilor din Scurt interludiu sub tensiune, hotarul despărțitor între cele două etape ale istoriei comunismului românesc, marcând trecerea de la statutul de subordonare totală față de Moscova, imitare
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Descrierea sistematică întemeiată pe documentele originale este însoțită de explicații, care au tot atâta importanță cât și desenul instituțional. De pildă, ele atrag atenția asupra unei evoluții în dublu sens a relațiilor societății cu cenzura, aceasta punând în lumină atât aroganța sistemului, adică dispariția nevoii de a oferi măcar un simulacru de justificare („propagandă fascistă” etc.) pentru intervențiile sale, cât și complicitatea celui frustrat, care acceptă situația ca o calamitate inevitabilă, ca în orice spațiu de detenție. La fel, dacă inițial
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
smecta. Când au văzut că e groasă, cei de la pază au încercat să mușamalizeze toată treaba, dar a ieșit un scandal prea mare în presă pentru a mai putea salva situația. Libertatea ne anunță că Gigi Becali pregăteșete o nouă aroganță. După Maybach, latifundiarul se pregătește de costumul de aur. Costumul de aur ar merge cu un lanț gros de două degete asezonat cu o cruce imensă care să atârne mereu în afara cămășii. Astfel circul ar fi total. Un Gigi Becali
Şapca americană, aduce moartea în România () [Corola-journal/Journalistic/24986_a_26311]
-
în atenția lui Mircea Badea, care a ironizat modul în care servește rusoaica. "MARIA SHARAPOVA e o jucătoare de tenis valoroasă. A fost la un moment dat numărul unu, vreo oră. Ea se distinge de celelate jucătoare nu numai prin aroganță, prin fițe și prin faptul că pozează la fiecare servă...când dă prima în fileu cred că adversarii se panichează, Doamne, asta mai servește o dată" a spus Mircea Badea. Realizatorul Antena 3 a comparat-o pe Sharapova cu una dintre
Mircea Badea, despre Maria Sharapova. "E un soi de..." by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25041_a_26366]
-
spune că sînt condamnați de istorie, își dezvăluie cu ingenuitate metoda literar-istorică care trunchiază cu bună știință adevărul istoric și psihologic în numele unui sens marxist al istorie („Îmi trebuie tipul omului politic conservator de pe la 1880? Voi lua impulsivitatea, violența și aroganța lui Nicu Filipescu; voi lăsa ceea ce era jovial și seducător în Nicu Filipescu de-o parte”.). Petru Dumitriu se implică și în dezbateri mai sofisticate, atunci cînd modernismul se zbate să fie tolerat în paginile revistei, în 1956, Petru Dumitriu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
aprecieri n-au intrat niciodată în atenția istoricilor literari. E regretabil că școala nu le cultivă. Țin minte cum s-a supărat pe mine profesorul nostru de literatură postpașoptistă, din anul doi de facultate, Ilie Boldan, fiindcă am afirmat, cu aroganța vârstei, că nuvelele lui Nicolae Filimon nu fac două parale. Chiar așa! Elevului trebuie să i se lase dreptul la opinie. Dar acest drept e interpretat cât se poate de greșit. I se cere, pur și simplu, unui cititor necopt
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
cred să mai rămînă mult loc de vorbe bune. Din păcate, pentru că altminteri Lucia Alioth ar fi meritat măcar cîteva. Dacă nu de alta, măcar pentru prestația „psihologică” din poezia ei,2 fiindcă nici o altă româncă n-a făcut atîtea aroganțe în poezie și n-a profesat la modul ostentativ, ba încă și cu un orgoliu suveran, „dragostea vanitate”; și nici nu și-a exaltat complexele dominatoare, „imperiale”, pînă la a-i face pe iubiți și admiratori sclavi numai buni (și
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]