752 matches
-
limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi lingviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân și eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân, cuprinzând în jur de 25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
25.000 de cuvinte, structurat pe baza unui dicționar similar, al lui Tache Papahagi. Editura „Cartea Aromână” a publicat până în prezent peste 150 de cărți, broșuri și reviste (în forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori pe an, în formă de carte cu 160-250 de pagini. Predarea limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
forma de carte de 170-220 de pagini), aproape toate în limba aromână. Câțiva ani mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori pe an, în formă de carte cu 160-250 de pagini. Predarea limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor la școală și al părinților, acasă, cere o anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
mai târziu, înființează „Rivista di Litiratură și Studii Armâni”, care apare de două ori pe an, în formă de carte cu 160-250 de pagini. Predarea limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor la școală și al părinților, acasă, cere o anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de pagini. Predarea limbii aromâne în școli din diferite țări și tipărirea de cărți și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor la școală și al părinților, acasă, cere o anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
și reviste în limba aromână, cărți școlare și de literatură, pentru uzul copiilor la școală și al părinților, acasă, cere o anumită standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
standardizare a limbii literare aromâne și a ortografiei. În acest sens, la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea cuvântului în silabe și cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui cuvânt, sunt date exemple în care se
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pagini, este terminat și verificat. Acum am început să scriu o prefață, iar mai târziu voi adăuga două anexe (una asupra sistemului de scris, cu toate regulile lui, diferite de regulile de scriere românească, și o anexă cuprinzând gramatica limbii aromâne). Acestea, probabil, vor ocupa încă cel puțin 400 de pagini. Sper să-l termin înainte de iarna ce vine, pentru a fi tipărit înainte de venirea verii 2012. Dicționarul va putea fi consultat și online, dacă voi găsi un tânăr care s-
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
copleșit de emoții asemănătoare celor ale regăsirii locurilor natale. Venisem aici prima dată cu fratele Dumitru, la îndemnul părintelui Ioachim din Medgidia, care ne spusese: - Mergeți la Agapia din Deal, acolo este duhovnic și tămăduitor al multor boli părintele Elefterie, aromân, dobrogean de-al nostru, din satul Sinoe, com. Mihai Viteazu, jud. Constanța. De atunci, vin s-o revăd cu inima plină de o chemare tainică a locului, ori de câte ori drumul mă aduce în părțile Moldovei. Drumul „Golgotei” Mă avânt cu toate
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
cenaclu și zău că ne-am molipsit... -Aoleu!-zise Cocoș...Cu bulgaru’ nu-i de glumă...Mai ales că-i și țigan pe deasupra... -Hopa, v-ați dat foc la valiză. Anton Pann n-a fost țigan și nici bulgar. Era aromân, na, le-o reteză elanul Elena. -Așa vă trebuie dacă vă puneți cu limbiștii...Când vă spun eu că sunt periculoși...- completă Gigi. -Ei, acuma și cu voi, v-apucă polemica...Te pomeni că suntem naționaliști, rasiști sau mai știu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
acest lucru ar fi un secret) că ministrul transporturilor din Albania, Luan Babameto, și-a exprimat în anii ’70 dorința de a vizita România, dar propunerii nu i s-a dat curs de către partea română, deși Babameto menționase că este aromân și se știa că face parte din anturajul lui Enver Hoxha. Este păcat că nu se vorbește în carte despre Vahbi Bala si Ismet Dermaku care au scris despre relațiile culturale româno-albaneze. În anul 1960 nu au avut loc conferințe
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
sub titlul Un Coresi aromân - Tiberiu Cunia. Independent de pregătirea sa profesională, fiind la bază inginer silvic cu studii și în domeniul statisticii aplicate în silvicultură, laureat al unui premiu von Humboldt, în prezent, Tiberiu Cunia lucrează alături de alți confrați aromâni, la întocmirea unui dicționar explicativ aromân și trăiește în Statele Unite. Soțiile prietenilor lui nea Mitică erau toate mai în vârstă decât Nicole, dar toate o iubeau, pentru că era o foarte plăcută companie: inteligentă, frumoasă, tonică, plină de viață! Soția lui
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Cunia. Independent de pregătirea sa profesională, fiind la bază inginer silvic cu studii și în domeniul statisticii aplicate în silvicultură, laureat al unui premiu von Humboldt, în prezent, Tiberiu Cunia lucrează alături de alți confrați aromâni, la întocmirea unui dicționar explicativ aromân și trăiește în Statele Unite. Soțiile prietenilor lui nea Mitică erau toate mai în vârstă decât Nicole, dar toate o iubeau, pentru că era o foarte plăcută companie: inteligentă, frumoasă, tonică, plină de viață! Soția lui Mircea Diaconescu, fost ofițer al armatei
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Au urmat spectacolul de poezie ''Îmi voi retrage melancolia'', versuri și interpretare Constantin Popa, vernisajul expoziției de tapiserie și pastel Cela și Costin Neamțu, pentru ca finalul să-l ofere spectacolul extraordinar din cadrul proiectului ''Muzici străvechi'' al lui Grigore Leșe și aromânilor fârșeroți din Cogealac. * Pe 29 octombrie, căminul cultural din comuna Ipatele, găzduiește comemorarea a doi ani de la trecerea în neființă a savantului academician Ion Hăulică, fiu al acestor locuri, organizată de primăria din localitatea condusă de ing. Costică Păstârnac, Institutul
TELEX DE LA UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846]
-
am cunoscut, în 4 august 1995, la Asociația Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între care
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
este cel de o ființă cu suferința și căldura noastră. Prin lucrarea sa culturală, Baki Ymeri arată un punct luminos, comun și tandru. El aparține nu numai limbilor română și albaneză, ci și limbilor germană, franceză, bulgară, macedoneană, slovenă, sârbocroată, aromână, italiană, până la zece, ca un Cantemir întors prin Istoria hieroglifă spre poem, ca un cântec care caută o Europă mașteră. Ce bine că poetul nu ocolește izvoarele! Cum de s-a oprit tocmai aici unde, alături de noi, și el a
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
primii pași în scenă, Octavian Ursulescu o evocă pe artista Elena Gheorghe astfel: „Cu niște ani în urmă, mai precis în 2007, Dorel Onaca a găzduit pe plaja sa de la Eforie-Sud, «Splendid Beach», un festival internațional al aromânilor, «Zilele culturii aromâne», cu participanți din mai multe țări balcanice. Între invitații de onoare, îmi aduc aminte, s-au numărat președintele Traian Băsescu și regretatul actor Nicu Constantin. Acesta din urmă, «machedon» chiar din Eforie-Sud, a ascultat cu mâna la inimă și cu
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]