163 matches
-
a emis un timbru benevol pentru susținerea aviației ("Timbrul A.R.P.A."), care din 1930 va deveni obligatoriu, sub denumirile de "Timbrul Aviației" (1931 și 1936), respectiv "Fondul Aviației" (1936). Cu fondurile obținute ARPA a înființat în 1929 două cinematografe - Cinema „Arpa” la Cercul Militar din București și unul la Câmpina - o școală de popularizare a aviației frecventată de 600 de cursanți, o școală tehnică care a brevetat o serie de 20 de mecanici de aviație și o școală de zbor cu
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
de 600 de cursanți, o școală tehnică care a brevetat o serie de 20 de mecanici de aviație și o școală de zbor cu motor la Băneasa, unde în anul 1930 9 piloți au obținut brevetul de pilot gradul I. ARPA a organizat filiale de propagandă aviatică în toate capitalele de județ și în orașele principale, în unele dintre acestea având școli de zbor cu sau fără motor și cercuri de aeromodelism. În cadrul ARPA au activat cpt. Mihail Pantazi în calitate de șef
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
au obținut brevetul de pilot gradul I. ARPA a organizat filiale de propagandă aviatică în toate capitalele de județ și în orașele principale, în unele dintre acestea având școli de zbor cu sau fără motor și cercuri de aeromodelism. În cadrul ARPA au activat cpt. Mihail Pantazi în calitate de șef de pilotaj și profesor de motoare și navigație, precum și numeroși instructori ca Petre Ivanovici, Max Manolescu, Gheorghe Gherasim, Nicolae Evghenovici etc. În perioada 1930 - 1940 în școlile ARPA și-au luat brevetele un
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
și cercuri de aeromodelism. În cadrul ARPA au activat cpt. Mihail Pantazi în calitate de șef de pilotaj și profesor de motoare și navigație, precum și numeroși instructori ca Petre Ivanovici, Max Manolescu, Gheorghe Gherasim, Nicolae Evghenovici etc. În perioada 1930 - 1940 în școlile ARPA și-au luat brevetele un număr de 590 de aviatori. Între 1930 - 1937 ARPA a achiziționat 6 avioane BFW M.23 (Messerschmitt M23), 12 avioane ICAR M23b, trei ICAR Universal amenajate pentru acrobație (ICAR Universal Acrobatic) pentru formația de acrobație
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
pilotaj și profesor de motoare și navigație, precum și numeroși instructori ca Petre Ivanovici, Max Manolescu, Gheorghe Gherasim, Nicolae Evghenovici etc. În perioada 1930 - 1940 în școlile ARPA și-au luat brevetele un număr de 590 de aviatori. Între 1930 - 1937 ARPA a achiziționat 6 avioane BFW M.23 (Messerschmitt M23), 12 avioane ICAR M23b, trei ICAR Universal amenajate pentru acrobație (ICAR Universal Acrobatic) pentru formația de acrobație aeriană "„Dracii Roșii”", un avion Curtiss, un avion trimotor Ford, un avion Junkers Ju
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
și pilot, Dumitru Ploieșteanu. Aceștia au pilotat trei avioanele ICAR M23b înmatriculate YR-AAP, YR-ABL și YR-ABO. Deși s-au parcurs 11 530 km, nu s-a putut depăși Malakal din cauza condițiilor meteorologice și a puterii reduse a motoarelor. În 1934 ARPA a emis o medalie comemorativă cu ocazia a șase ani de activitate a ei. În domeniul infrastructurii ARPA a amenajat 60 de terenuri de zbor. În anul 1934 a construit la Băneasa un hangar dotat cu electricitate, apă, canalizareși încălzire
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
au parcurs 11 530 km, nu s-a putut depăși Malakal din cauza condițiilor meteorologice și a puterii reduse a motoarelor. În 1934 ARPA a emis o medalie comemorativă cu ocazia a șase ani de activitate a ei. În domeniul infrastructurii ARPA a amenajat 60 de terenuri de zbor. În anul 1934 a construit la Băneasa un hangar dotat cu electricitate, apă, canalizareși încălzire și un depozit de carburanți cu o capacitate de 10 000 litri. Între 1933-1940 asociația a editat revistele
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
a amenajat 60 de terenuri de zbor. În anul 1934 a construit la Băneasa un hangar dotat cu electricitate, apă, canalizareși încălzire și un depozit de carburanți cu o capacitate de 10 000 litri. Între 1933-1940 asociația a editat revistele "ARPA (buletin informativ)" (1933 -1934), "Revista ARPA" (1935 - martie 1937) și "Cerul nostru" (aprilie 1937 - 1940). Asociația s-a desființat în 1945. La ARPA au fost afiliate mai multe aerocluburi și "Liga Aviatorilor Români". Aceasta, înființată în 1935, a achiziționat din
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
zbor. În anul 1934 a construit la Băneasa un hangar dotat cu electricitate, apă, canalizareși încălzire și un depozit de carburanți cu o capacitate de 10 000 litri. Între 1933-1940 asociația a editat revistele "ARPA (buletin informativ)" (1933 -1934), "Revista ARPA" (1935 - martie 1937) și "Cerul nostru" (aprilie 1937 - 1940). Asociația s-a desființat în 1945. La ARPA au fost afiliate mai multe aerocluburi și "Liga Aviatorilor Români". Aceasta, înființată în 1935, a achiziționat din fondurile sale 7 avioane de tip
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
un depozit de carburanți cu o capacitate de 10 000 litri. Între 1933-1940 asociația a editat revistele "ARPA (buletin informativ)" (1933 -1934), "Revista ARPA" (1935 - martie 1937) și "Cerul nostru" (aprilie 1937 - 1940). Asociația s-a desființat în 1945. La ARPA au fost afiliate mai multe aerocluburi și "Liga Aviatorilor Români". Aceasta, înființată în 1935, a achiziționat din fondurile sale 7 avioane de tip Caudron 430 destinate piloților sportivi și raidurilor pe diatanțe lungi. "Aeroclubul Albastru" a fost înființat la București
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
planor de tip Zögling, înmatriculat YR-ACO (1). În 1932 a mai primit un planor pentru faza I, fabricat la IAR Brașov. Cu aceste planoare s-au făcut lansări cu sandoul și prin remorcare cu automobilul. În 1934 asociația fuzionează cu ARPA, școala de planorism continuând să funcționeaze. Aici a fost brevetată în 1935 prima femeie planorist din România, Felicia Bădăliță. "Asociația „Cultul Aeronautic”" a luat ființă la București în 1933, având filiale la Găești, Lugoj, Deta și Fălticeni. În 1934 a
Asociația Română pentru Propaganda Aviației () [Corola-website/Science/329676_a_331005]
-
este porecla formației de acrobație aeriană a Asociației Române pentru Propaganda Aviației (ARPA) din perioada interbelică. Inițial formația a cuprins trei avioane, pilotate de aviatorii Mihail Pantazi, Petre Ivanovici și Max Manolescu. Ulterior din formație au mai făcut parte și aviatorii Gheorghe Gherasim, Nicolae Burileanu, Victor Stănescu și Gheorghe Bordeanu. Formația a folosit
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
Acrobatic, iar în final avioane Klemm Kl 35b, adaptate. Porecla formației provine de la titlul articolului scris de Mihail Negru, care a asistat la mitingul aerian de la Băneasa din 16 octombrie 1932 organizat de Aeroclubul Regal al României în colaborare cu ARPA. ARPA și-a finanțat activitățile și prin veniturile obținute prin organizarea de mitinguri aeriene, doar între anii 1934-1937 peste 150, și zboruri de agrement cu pasageri. Pentru a susține spectacolul aerian al „circului ARPA” Mihail Pantazi le propune lui Max
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
iar în final avioane Klemm Kl 35b, adaptate. Porecla formației provine de la titlul articolului scris de Mihail Negru, care a asistat la mitingul aerian de la Băneasa din 16 octombrie 1932 organizat de Aeroclubul Regal al României în colaborare cu ARPA. ARPA și-a finanțat activitățile și prin veniturile obținute prin organizarea de mitinguri aeriene, doar între anii 1934-1937 peste 150, și zboruri de agrement cu pasageri. Pentru a susține spectacolul aerian al „circului ARPA” Mihail Pantazi le propune lui Max Manolescu
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
Regal al României în colaborare cu ARPA. ARPA și-a finanțat activitățile și prin veniturile obținute prin organizarea de mitinguri aeriene, doar între anii 1934-1937 peste 150, și zboruri de agrement cu pasageri. Pentru a susține spectacolul aerian al „circului ARPA” Mihail Pantazi le propune lui Max Manolescu și Petre Ivanovici să facă împreună o echipă care să relizeze evoluțiile acrobatice în formație. Pantazi elaborează o schemă pe care formația o exersează în amănunt în cursul anului 1932, spectacolul inaugural având
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
relizeze evoluțiile acrobatice în formație. Pantazi elaborează o schemă pe care formația o exersează în amănunt în cursul anului 1932, spectacolul inaugural având loc duminică, 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa organizat cu ocazia împlinirii a 6 ani de la înființarea ARPA. La acest miting ARPA a adunat pentru a fi prezentate toate avioanele obținute prin sponsorizări. În afară de gama evoluțiilor acrobatice obișnuite (luping, tonou, zbor în cuțit, șandelă, imelman), programul a cuprins luping inversat (cu roțile spre centrul cercului), vrie cu scoatere
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
formație. Pantazi elaborează o schemă pe care formația o exersează în amănunt în cursul anului 1932, spectacolul inaugural având loc duminică, 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa organizat cu ocazia împlinirii a 6 ani de la înființarea ARPA. La acest miting ARPA a adunat pentru a fi prezentate toate avioanele obținute prin sponsorizări. În afară de gama evoluțiilor acrobatice obișnuite (luping, tonou, zbor în cuțit, șandelă, imelman), programul a cuprins luping inversat (cu roțile spre centrul cercului), vrie cu scoatere din vrie în apropierea
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
astfel că pentru completarea formației Manolescu apelează la Gherasim, Nicolae Burileanu, Victor Stănescu și Gheorghe Bordeanu, cu toții piloți militari. Din superstiție, renunță la avioanele roșii ICAR și trec pe avioane Klemm Kl 35b, vopsite în caroiaj alb-negru. Datorită faptului că ARPA nu se putea dispensa de avioanele ICAR, acestea n-au putut fi păstrate în forma lor acrobatică și au fost transformate în avioane obișnuite de școală, cu două locuri (dar nu în varianta ICAR Universal Biloc) și revopsite în mod
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
cu două locuri (dar nu în varianta ICAR Universal Biloc) și revopsite în mod comun. Cu aceste avioane s-a zburat până în 1940. Treptat, datorită faptului că era pilot de linie al LARES, Manolescu n-a mai putut onora solicitările ARPA, cedând poziția de cap formație căpitanului Gherasim. Ultimele spectacole au avut loc în 1940, ARPA încheindu-și misiunea de popularizare a aviației. Al Doilea Război Mondial bătea la ușă. Inițial, din 1932, s-a evoluat pe avioane ICAR M23b modificate
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
Cu aceste avioane s-a zburat până în 1940. Treptat, datorită faptului că era pilot de linie al LARES, Manolescu n-a mai putut onora solicitările ARPA, cedând poziția de cap formație căpitanului Gherasim. Ultimele spectacole au avut loc în 1940, ARPA încheindu-și misiunea de popularizare a aviației. Al Doilea Război Mondial bătea la ușă. Inițial, din 1932, s-a evoluat pe avioane ICAR M23b modificate monoloc și vopsite roșu, cu dungi longitudinale albe. În 1934 s-a trecut pe avioane
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
la a Doua Bătălie de pe Marna. Se întoarce în țară, unde este confirmat pilot de vânătoare prin brevetul 153/11.04.1919 și decorat cu Ordinul Coroana României cu spade. Înființează Școala de Motoare de Aviație și apoi, împreună cu alții, ARPA. În 1934 este înaintat locotenent-comandor. Ia parte în 1933 și 1935 la raidurile aviatice din Africa. Până în 1936 a fost capul formației „Dracii roșii”. Moare într-un accident aviatic la fabrica PZL din Polonia, ca pasager, membru în comisia de
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
a fost realizat documentarul „Escadrila Albă”, în regia lui Șerban Creangă. Irina Cioc („Burnaia”, de la râul Burnaia) (n. 1909, Ciurari - d. 1997, Geneva). Avocată, în baroul Ilfov, a urmat școala de pilotaj civil patronată de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA), unde a fost instruită pentru zbor de Petre Ivanovici și a obținut brevetul de pilot gr. I și II nr. 3/27.10.1933, fiind a doua aviatoare brevetată în România. Deși a participat la manevrele aeriene din 1938, deoarece
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
au apărut "Destinos vecen finezas" de Juan de Navas și "Fragmentos músicos" de Pablo de Nassare. Tot aici au fost publicate și lucrările teoretice scrise de José de Torres, cea mai importantă fiind "Reglas generales para acompañar órgano, clavicordio o arpa" (1702), primul tratat spaniol de "basso continuo".
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]
-
4 septembrie 1898, Băilești - 1 februarie 1936, Cornereva) a fost unul dintre cei mai cunoscuți aviatori români din perioada interbelică. Instructor de zbor la Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române (militar) din Tecuci și la școala civilă de zbor a ARPA. Evoluează în numeroase demonstrații de acrobație aeriană, fiind unul dintre membrii inițiali ai formației Dracii Roșii. Ia parte la raidul din 1933 din Africa, și la raidul din 3 ianuarie - 24 martie 1935 din Africa cu Irina Burnaia. Devine pilot
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
Moth, mai lente și mai ușor de urmărit de public. Ca aripă stânga zbura Max Manolescu, deoarece Keller decedase în luna iulie, la Iași. În 1932 capul formației de acrobație devine căpitanul Mihail Pantazi, care era director de zbor la ARPA, iar evoluția se face pe trei avioane ICAR M23b ale ARPA, vopsite roșu. Demonstrația inaugurală este făcută la 16 octombrie, la mitingul de la Băneasa, cu care ocazie formația își capătă porecla de „"Dracii Roșii"". În 1934 și 1935 vor zbura
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]