784 matches
-
roșiile, roșioarele cherry, salata, fasolea, mazărea, morcovii... Tot atâtea specii care se cultivă ușor în ghivece sau jardiniere. Nu uitați de legumele care trebuie să se cațere și nici de plantele aromate care cresc foarte ușor în ghiveci, precum pătrunjelul, arpagicul, menta, rozmarinul sau cimbrișorul. Vecini și castraveți Doriți să vă decorați rapid balconul cu un frunziș drăguț care vă va proteja de vecini, cel puțin din punct de vedere vizual? Puteți semăna castraveți în bacuri și jardiniere. Într-un timp
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
le puteți umple cu apă; înfigeți apoi gâtul sticlei în pământ. Puteți dispune astfel câte două sticle la fiecare ghiveci. Ce veți planta? Ierburile aromatice vor fi, bineînțeles, binevenite pe balcon! Nu ezitați, așadar, să plantați busuioc, mentă, hasmațuchi, cimbrișor, arpagic, măcriș. În plus, plantele respective, care oricum sunt foarte ușor de cultivat, pot fi sădite în jurul firelor de roșii. De reținut Unele dintre aceste plante aromatice, mai ales cele meridionale (precum rozmarinul, cimbrișorul, busuiocul), nu trebuie udate prea mult, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
și strecurați. Hreanul în infuzie Puneți la infuzat, timp de jumătate de oră, 150 de grame de frunze de hrean zdrobite ușor în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagicul în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de arpagic ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagic Împotriva rapănului, manei
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
de frunze de hrean zdrobite ușor în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagicul în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de arpagic ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagic Împotriva rapănului, manei castraveților, coacăzelor și bostanilor Coada-calului decoct Puneți la macerat 500 de grame de pipirig în 5
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
direct pe plante. Arpagicul în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de arpagic ușor zdrobit în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Arpagic Împotriva rapănului, manei castraveților, coacăzelor și bostanilor Coada-calului decoct Puneți la macerat 500 de grame de pipirig în 5 litri de apă timp de trei ore, apoi fierbeți timp de o jumătate de oră. Lăsați la răcit și strecurați. Diluați
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
precizat mai sus, usturoiul face parte dintre plantele numite alogame. Lăsați-le să facă flori și recoltați vârfurile înflorite care conțin semințe. Hașmele În momentul recoltei, este de ajuns să luați câțiva bulbi pe care îi veți replanta sezonul următor. Arpagicul Există două metode posibile. Puteți lăsa planta să facă flori pentru a obține semințe sau puteți, de asemenea, să divizați pur și simplu tufele, cum este, de altfel, recomandat să procedați pentru a întreține plantele. Semănați la locul și momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Trebuie, de asemenea, să țineți cont de momentul anului și de anotimp: unele legume sunt mai productive la începutul anului (primăvara, când temperatura este încă scăzută), altele în timpul verii și altele toamna. Legumele de primăvară sunt salata, morcovii, sfecla, ceapa, arpagicul, rubarba, napii. Toate aceste plante apreciază răcoarea... În plus, este vorba despre legume ce pot fi semănate direct în pământ, fără a mai trece prin etapa răsadurilor. Legumele care se recoltează vara sunt roșiile, ardeii și fasolea. Ele apreciază căldura
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
face să ajungă foarte la etapa producerii semințelor ușor. Trebuie să fie expus la soare sau în penumbră. După aproximativ două săptămâni, hasmațuchiul încolțește și se seamănă din nou singur. O plantă poate atinge o înălțime de treizeci de centimetri. Arpagicul Familia: liliacee Când înflorește? În mai. Culoarea florilor: roz Are nevoie de soare? Necesită expunere la soare. Tipul de sol potrivit: un sol mai degrabă răcoros. Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime: 20 cm Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: persistent Când îl plantăm, când îl răsădim? Primăvara. Metodă de multiplicare: semințe sau diviziunea tufei Arpagicul este un condiment ce poate fi semănat încă din luna martie. Dacă nu semănați, puteți diviza tufa o dată la trei ani. În mod normal, arpagicul este o plantă perenă care-și pierde practic toate frunzele în timpul iernii și care „o
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
persistent Când îl plantăm, când îl răsădim? Primăvara. Metodă de multiplicare: semințe sau diviziunea tufei Arpagicul este un condiment ce poate fi semănat încă din luna martie. Dacă nu semănați, puteți diviza tufa o dată la trei ani. În mod normal, arpagicul este o plantă perenă care-și pierde practic toate frunzele în timpul iernii și care „o ia de la capăt” primăvara. Pentru a putea să aveți arpagic o mare parte din an, plantați o plantă într-un ghiveci sau într-o jardinieră
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
luna martie. Dacă nu semănați, puteți diviza tufa o dată la trei ani. În mod normal, arpagicul este o plantă perenă care-și pierde practic toate frunzele în timpul iernii și care „o ia de la capăt” primăvara. Pentru a putea să aveți arpagic o mare parte din an, plantați o plantă într-un ghiveci sau într-o jardinieră pe balcon. Nu lăsați arpagicul să înflorească. Tarhonul Tarhonul franțuzesc nu se seamănă: prin urmare, veți răsădi o plantă pe care o veți putea apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
care-și pierde practic toate frunzele în timpul iernii și care „o ia de la capăt” primăvara. Pentru a putea să aveți arpagic o mare parte din an, plantați o plantă într-un ghiveci sau într-o jardinieră pe balcon. Nu lăsați arpagicul să înflorească. Tarhonul Tarhonul franțuzesc nu se seamănă: prin urmare, veți răsădi o plantă pe care o veți putea apoi butăși. Cultura prin diviziunea tufei este tehnica cea mai utilizată: despărțiți vechile tufe și replantați-le lăsând un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
structura. Hibrid Legumă rezultată din încrucișarea a două varietăți sau două specii, imposibil de reprodus prin semințe. Labiate (familia) Busuioc, levănțică, măghiran, voronică, melisă, oregano, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrișor. Lemnos Care seamănă cu lemnul (tijă lemnoasă). Liliacee (familia) Usturoi, sparanghel, arpagic, hașmă, ceapă, praz. Oidium Boală ce se caracterizează printr-un puf alb care acoperă frunzele și fructele (a se vedea „făinare”). Acoperirea cu paie Constă în așezarea unui strat de materii diverse (paie, bălegar, resturi de iarbă rămase de la tunderea
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
galbene, mai scurte, cu inflorescențe mici și aproape în totalitate cu flori sterile (fig. 126). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite de la plantă la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță, transmiterea prin sămânță nefiind confirmată.Virusul atacă și narcisele. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de arpagic, bulbi sau seminceri, trebuie să se respecte o izolare spațială între ele de minim 500-1000 m, precum și față de culturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la plantă numai prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță, transmiterea prin sămânță nefiind confirmată.Virusul atacă și narcisele. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de arpagic, bulbi sau seminceri, trebuie să se respecte o izolare spațială între ele de minim 500-1000 m, precum și față de culturile din anul precedent de unde ar putea apărea plantesamulastră. Izolarea spațială este necesară și față de grădinile cu narcise. . Culturile semincere se vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toleranță față de acestă bacterie, iar soiul de praz Jolant este mijlociu de rezistent. Boli produse de ciuperci 8.6.5. Mana cepei Peronospora destructor Mana cepei este considerată acum cea mai periculoasă boală care, poate compromite în totalitate culturile de arpagic, ceapă de consum sau cultura seminceră. Descrisă în 1841 de J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete ovale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai ales la usturoi. Prevenire și combatere. Asolamentul de 5-6 ani, arătura adâncprecedată de arderea resturilor de plante bolnave, fertilizarea echilibrată, folosirea de bulbili sănătoși la plantare și tratarea preventivă a acestora, limitează atacul și pagubele. Bulbilii de usturoi și arpagic se vor trata cu Ronilan 50 DF-0,25 %, Rovral 50 WP-60 gr/100 kg bulbili, după o ușoară umectare pentru ca substanțele să adere. În teren se aplică Ronilan 50 WP-2,5 kg/ha. Soiul de usturoi Siriu s-a dovedit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în depozite umiditatea aerului este ridicată, ciuperca distruge materialul depozitat. În câmp, sporii sunt duși de apa din sol, iar de la un an la altul ciuperca rezistă prin sporii de rezistență (clamidosporii) din resturile vegetale sau poate fi adusă odată cu arpagicul infectat. Prevenire și combatere. Ceapa se va cultiva în terenuri bine aerate, fără dăunători, în asolamente de lungă durată. Materialul de plantat, bulbilii, se vor dezinfecta cu Derosal 50 SC-0,2 kg/t. În timpul lucrărilor se va evita rănirea plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia de ardei, iar alături toate murăturile În saramură, pătlăgelele verzi sau ceva mai coapte, gogonelele, varza roșie, țelina, cu toate mirodeniile lor, și gogoșarii În oțetul cu puțină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mi-a dat recent Carol Isac. După o înmormîntare, a fost poftit la praznicul din casa defunctului. Acolo, s-a vorbit de toate, de la politică la sport, și chiar despre niscai aventuri extraconjugale. „O distinsă profesoară” a spus versuri din Arpagicul Anei Blandiana. Chemată la telefon, proaspăta văduvă era înspăimîntător de veselă. Lumea nu mai are - mi-am dat eu părerea - capacitatea de a discerne între „ceea ce se cuvine” și „ceea ce nu se cuvine”. Se vede lipsa educației pentru astfel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prezidențiale de analiză a comunismului, cred că cea mai importantă e introducerea acestor lucruri în programa școlară" Să trecem la un alt capitol al discuției noastre. Aș vrea, pentru cititorii noștri mai tineri, să povestiți câte ceva despre un anume motan Arpagic. Ce-aș putea să spun? E destul de greu, dacă nu chiar imposibil de explicat. Cineva care a crescut în libertate nu are cum să înțeleagă că niște poezii despre un motan, foarte simpatic de altfel, au putut să producă atâta
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
moment dat, personaj subversiv. Să devină o metaforă a vremii pentru Ceaușescu. Ați premeditat metaforizarea aceasta? N-am premeditat-o deloc. Uimirea mea a fost totală. Recunosc că m-am cam distrat, imaginându-mi că, deoarece devenise foarte cunoscut, motanului Arpagic i se urcase la cap și începuse să se poarte precum Ceaușescu. Nici o clipă, însă, nu mi-am închipuit că cineva va face această paralelă. Cartea a fost retrasă imediat datorită reacției de atașament a publicului cititor la această glumă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
trebuie să mă citească pentru că altfel iau notă proastă. Cu atât mai mult cu cât a existat un moment dramatic în care s-a trecut de la citirea interzisă, pe sub bancă, la citirea obligatorie. Dacă îmi permiteți, ca să închidem discuția despre Arpagic, constat că noi, românii, avem o reală apetență pentru motani. Iată, alături de Arpagic al dumnea-voastră, pe scena politicii românești actuale a apărut un alt motan. Citând dintr-un "clasic", adică Traian Băsescu, "Felix! Felix motanul!". A, uite că la asta
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cu cât a existat un moment dramatic în care s-a trecut de la citirea interzisă, pe sub bancă, la citirea obligatorie. Dacă îmi permiteți, ca să închidem discuția despre Arpagic, constat că noi, românii, avem o reală apetență pentru motani. Iată, alături de Arpagic al dumnea-voastră, pe scena politicii românești actuale a apărut un alt motan. Citând dintr-un "clasic", adică Traian Băsescu, "Felix! Felix motanul!". A, uite că la asta nu m-am gândit! Bine că nu v-am întrerupt, căci vroiam să
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
al României, un adevărat cameleon, care și-a schimbat culoarea politică în momentul aderării la Alianța Civică. Alături de Andrei Plesu, filosof fără doctrină, ce se consideră un Socrate al timpului prezent, Ana Balandiana, poeta dizidentă, pentru ”splendida” poezie cu Motanul Arpagic, Mircea Dinescu, cel care-l tachina pe Ion Iliescu în Consiliul Permanent al Unității Naționale, acest asa zis ”Alexandru Ioan Cuza” al României contemporane a făcut un tandem al adepților Alianței Civice. Dezvăluirile pe care le făcea Emil Constantinescu, poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]