161 matches
-
Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei auditiv verbale, simțul acusticomotor și de însușire a elementelor prozodice ale vorbirii, capacității de diferențiere fină pe bază de auz, autocontrolului auditiv, exerciții pentru consolidarea legăturilor dintre structura acustică și cea articulatorie, pentru întărirea legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte 45' de 5 ori pe săptămână, în perioada 15.oct.15.dec.1989, tuturor subiecților cuprinși în experiment. Pentru a surprinde ameliorările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare auditivă; capacitate scăzută de memorizare a sunetelor (memorie și atenție auditivă); capacitate redusă de discriminare motorie din partea organelor periferice ale vorbirii. De asemenea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă diferențiere între întârzierea în dezvoltarea vorbirii și întârzierea în dezvoltarea limbajului, căci vorbirea este actul de utilizare individuală și concretă a limbii în cadrul procesului concret al limbajului. Iar T. S. Cazacu arată că vorbirea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o pronunție corectă, fără omisiuni sau intervertiri de sunete, fără deformări articulatorii, fără accent bine plasat și fără ritm bine coordonat prin suflu respirator. Toate aceste cerințe sunt necesare de implementat în comunicarea copilului. Fără dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii, fără îmbogățirea și activarea vocabularului pasiv, fără o exprimare corectă a ceea ce gândește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și inhibiție. Tulburările limbajului au produs tulburări asupra procesului de echilibrare nervoasă, iar restabilirea o vom dobândi treptat, prin măsuri și exerciții susținute de reeducare a atenției, voinței, memoriei auditive, prin exerciții de audiție a fonemelor, a sintezei corticale fono articulatorii. Între factorii organizatori externi de ecuație și factorii anatomici ai individualității subiectului trebuie să existe o deplină concordanță, să se respecte o anumită succesiune a etapelor corectării, o metodologie adecvată. Folosirea mijloacelor didactice adecvate: planșe, obiecte, desene, oglinda logopedică, diapozitive
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care predomină. Între acestea se întâlnesc și alte forme de tranziție: cea respiratorie (convulsia blochează respirația, iar aerul se scurge pe nas), fonatorie (laringele are spasme, corzile vocale se strâng și se desfac convulsiv, sunetele sunt scoase în explozie) și articulatorie (incapacitatea de a obține unele sunete, silabe sau cuvinte). Uneori, pentru a ieși din impas, copilul recurge la mișcări parazite (sinchinezii) care sunt binevenite la început, dar cu timpul el devine ridicol și se jenează, recurgând la embolofrazii (cuvinte parazite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
convulsia coardelor vocale și a nervului recurent, responsabil de coardele vocale, când vocea se întrerupe pe neașteptate, când se produce o convulsie clonică (repetată) sau îndelungată, dând un sunet behăit (a a a sau o o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea de proverbe, zicale, versuri, frământări de limbă, menite a le întreține atenția și interesul. Învingerea stereotipizării se realizează greu, deși se corectează sunete și se dezvoltă sistematic mimica articulatorie și senzația ritmului. În concluzie: balbismul este o categorie nosologică foarte diversă cu o etiologie complicată și o simptomatologie variată, în funcție de structura psihică și fiziologică a logopatului. Diagnosticul este o problemă de mare responsabilitate, căci în baza acestuia se conturează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organică, genetică și cele de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în propoziții simple și apoi dezvoltate; exerciții de citire a imaginilor; exerciții de pronunțare și scriere a frământărilor de limbă, jocuri hazlii, minidramatizări, jocuri de rol; memorarea și autodictarea unor poezii accesibile; memorarea, pronunțarea și scrierea unor versuri pentru diferențierea articulatorie (ex. s-z-t, Azi pisică mea e tristă / Că nu are o batistă / Să-și șteargă cu ea mustață / Că i-a murdărit-o rata). 35 EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA PRONUNȚĂRII CORECTE A SUNETELOR ÎN TEXTE, POVESTIRI, MEMORĂRI Pentru verificarea pronunțării și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu legăturile foarte pronunțate ale pluralului (immenses-z-épreuves, des-z-accords, des-z-élites etc.) Comparînd tout l'long de ma route (§ 4) cu tout le long de ma route (§ 5), avem sentimentul că § 4 rămîne în contact cu confidența din § 3 și că neglijența articulatorie subliniază tonul confidenței, în timp ce § 5 marchează deschiderea argumentării propriu-zise. Ar mai trebui să cităm întreruperile generatoare de reluări-repetări pe care scrisul le suprimă luîndu-le drept rateuri, cînd, de fapt, dacă le păstrăm, putem observa, cel puțin aici, încălecările dintre aplauze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
evocă desenul, pictura sau scriitura, în vreme ce porno descinde în directă linie din cinema [...]. Porno a devenit un adevărat discurs, de când a părăsit lumea prea limitată a imaginilor fixe pentru cele animate, deplasare care l-a făcut să-și câștige dimensiunea articulatorie". Sexe mécanique, La Table Ronde, 2002, p. 203. Printre alte efecte, trecerea de la pornografie la porno contribuie la marginalizarea literaturii pornografice, ale cărei puteri de stimulare sexuală par slabe, ba chiar derizorii, dacă le comparăm cu cele ale imaginii animate
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
tonic (accent de intensitate și accent de înălțime) se diferențiază de limbile cu tonuri (tonale). Acestea din urmă sînt cele mai răspîndite din lume, desi limbile indo-europene și majoritatea celor uralo-altaice sînt limbi cu accent tonic. Tonul este o "caracteristică articulatorie, constînd în variații de înălțime în rostirea silabelor dintr-un cuvînt. Aceste variații sînt determinate de numărul de vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii - reprezintă un fenomen complex psiho-fizico-fiziologic cu o funcție semnificativ semantică și comunicativ socială la a cărei producere contribuie aparatul respirator, pulmonii, traheea, laringele și cavitățile supraglotice, care sunt toate într-o corelație sinergică. 1.3.2
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare prin ridicarea progresivă a vălului de la „a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere acustic care împarte consoanele în oclusive și constrictive. În oclusive buzele produc prin articulare bilabială suflu exploziv
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gesturilor sau mimicii, implicând din partea copilului o activitate pozitivă, dinamică, după E. Pichon „un răspuns al dorinței de a vorbi” (148). Cele două versante ale învățării verbale nu pot fi disociate în primele începuturi ale limbajului, cunoașterea perceptivă și praxiile articulatorii - totul se asociază întrun comportament global - care se reînnoiește fără încetare. Dimpotrivă, întârzierea și deficiențele de limbaj indică dificultățile și oferă în anumite etape un adevărat film rulat cu încetinitorul, evidențiind obstacolele care nu apar la copilul normal. Percepțiile auditive
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și corectă și poartă numele de paralalie (para = în loc de). Specific paralaliei în despicăturile labio-maxilo-palatine este constanța elementului înlocuit în sistemul fonetic al subiectului respectiv, sunetul organic posibil luând locul celui imposibil de articulat fie după asemănare fonematică fie după asemănarea articulatorie, astfel „p” este adesea înlocuit cu „m”, „t” și „d” cu „r” sau „b” cu „p”, „d” cu „t”, „g” cu „c”, astfel: cuvântul apa este pronunțat ama, cuvântul tata este pronunțat ana, cuvăntul sanie este pronunțat hanie sau tanie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]