378 matches
-
mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, în extremis, trebuie să-și fie autosuficiente. Artificialitatea și falsitatea unei asemenea înțelegeri a conviețuirii sociale la nivel național este similară cu artificialitatea și falsitatea, cel puțin în perioada contemporană, a unei astfel de viziuni asupra relațiilor internaționale. Autosuficiența și autonomia derivate din ea sunt, judecând în ansamblul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, în extremis, trebuie să-și fie autosuficiente. Artificialitatea și falsitatea unei asemenea înțelegeri a conviețuirii sociale la nivel național este similară cu artificialitatea și falsitatea, cel puțin în perioada contemporană, a unei astfel de viziuni asupra relațiilor internaționale. Autosuficiența și autonomia derivate din ea sunt, judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul unei colectivități, mai degrabă stări de excepție decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
profesională, deoarece efectele observate în urma unor astfel de acțiuni conduc la ameliorări destul de consistente ale stării de fapt. 2.2.7. Experimentele naturale Acest gen de experimente se desfășoară în contextul de viață al subiecților pentru a reduce gradul de artificialitate a mediului cercetat și pentru a favoriza reacțiile obișnuite ale indivizilor. Acest lucru se face prin renunțarea într-o anumită măsură la controlul unor variabile ascunse care ar putea influența rezultatele obținute. Controlul variabilelor importante se menține totuși, prin manipularea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Facla”, „Familia”, „22”, „Caiete critice” ș.a. Placheta de debut a autorului, Unde, ce, când... (1990), cultivă o lirică meditativă, cu străluciri mate, în care realul este perceput în versuri intens metaforice, denotând o sensibilitate artistică ce oscilează între ingenuitate și artificialitate. O melancolie surdă străbate întreg volumul, trimițând, în anii sfârșitului de secol XX, la acel mal du siècle din literatura europeană a secolului al XIX-lea: „Metodic, ziua trece/ prin toate clipele ei,/ o sufăr trist, retras/ într-o chilie
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină previzibil, mai ales atunci când semnificația unor episoade este ostentativ semnalată de narator. Cum unele scene se regăsesc în mai multe romane, impresia de artificialitate a ansamblului și de precaritate a invenției epice se instalează temeinic. Declarat autobiografic, romanul Din neagra țărănie este totuși mai bine realizat, întrunind în egală măsură calitățile și defectele scrierilor lui I. Funcționează adecvat, în acest caz, memoria afectivă, prin intermediul
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
construct intelectual”, sistemul este un mod de a organiza date bogate și complexe. Sistemele sunt abstracții. Că postulat, sistemul este o afirmare a faptului ,,c) exist) pattern-uri distinctive ale relațiilor și variabilelor cheie, care pot fi recunoscute f)r) artificialitate sau arbitrarietate”. Prin urmare, sistemele sunt și realit)ți, noțiune care va domina opera lui Hoffmann. Pasajul care urmeaz) constituie un exemplu cheie al metodei și finalit)ții propuse de el: ,,O sociologie istoric) a politicii internaționale trebuie s) încerce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cum se întâmplă și în multe dintre poemele sale, indică același ambiguu dialogism: eu se adresează celuilalt eu, pe care îl numește „tu”. Teatralizarea „comunicării” se simte în pagini care ori exagerează sentimentul, emoția, ori o cenzurează: uneori o anume artificialitate plângăcioasă (paginile melodramatice despre moartea lui Nichita Stănescu), alteori o rigiditate de intelectual orgolios și egotist, puseuri de cinism (amintind de personajul lui Anton Holban, de care diaristul recunoaște că se simte atras). Lirism, poezie, cinism, copilărie, senzualitate, orgoliu, revoltă
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
sinceritatea și autenticitatea emoției, sensibilitatea, delicatețea trăirilor, precum și simplitatea clasică a formei, plasticitatea, virtuozitatea prozodică. I s-au reproșat însă exprimarea prea directă, chiar naivă, prea psihologică și mai puțin estetică, lipsa originalității viziunii și a limbajului poetic, o anume artificialitate și un ușor convenționalism în construirea imaginilor, unele asamblări de elemente incongruente. Peste ani, rămâne ardoarea cu care s-a dedicat poeziei. Chiar dacă era înzestrat cu posibilități modeste, lipsit de o forță de creație și expresie notabilă, D. reprezintă un
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
scrise toate în colaborare cu Vasile Leonescu, actor al Teatrului Național din București. Întâiul fruct al colaborării lor este „legenda națională în versuri în cinci acte” Jianu (1900). Autorii versifică voinicește, replicile au fluență, iar atmosfera nu suferă acut de artificialitate. Succesiunea tablourilor arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută ca o acțiune de curaj și justiție, aceasta fiind personificată prin imaginea unui mitic Făt-Frumos, „pe jumătate cioban sălbatic”, chemat „să mai ciuntească din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
procedase Boethius. Și Ennodius se întoarce la tradiția clasică și îi dă din nou viață, însă în mod exhibiționist și afectat. Așa cum observă Pellegrino, “în proze și în poezii elementul creștin alternează, într-un straniu amestec, cu cel păgân... Acea artificialitate sclifosită care se observă în general la scriitorii din această perioadă atinge nivelul său extrem în stilul acestui retor, care nu e capabil să spună nimic cu naturalețe și simplitate”. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 6, 1882 (G. Hartel); MGH, Auctores Antiquissimi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
asemenea, în jurul menirii regizorului, imaginat ca un „cititor inteligent”, care „întregește” ceea ce este doar schițat în text. Dar piesa nu depășește nivelul unei demonstrații, cu personaje sacrificate tezei, lipsite de o evoluție firească. Dialogul prețios, pe alocuri nesusținut de idee, artificialitatea construcției covârșesc puținele scene izbutite. SCRIERI: Din umbră, Iași, 1913; Ariana, Iași, 1915; Miros de iarbă, Iași, 1915; Cuvinte despre oameni, Iași, 1916. Repere bibliografice: Al.T. Stamatiad, „Din umbră”, proză de Hidalgo, „Viitorul”, 1913, 1800; Lovinescu, Scrieri, IV, 104-105
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
la stilistica ei, particulară cu adevărat, critica lui e totuși identificabilă în primul rând ca spectacol literar: digresivă și colorată, ardelenească prin spiritul canonic al adevărului ce o animă și muntenească prin otrăvurile și malițiozitățile ce o compun, melanj de artificialitate și oralitate, de sarcasm și înclinație către calambur. „Combinație inelucidabilă între facondă și căzneală”, emisă cu „o ușurință anevoioasă a exprimării”, maniera criticului este a unui „cronicar cu sămânță de vorbă”, care prețuiește „risipa, ocolurile, introducerile, parantezele. Până să ajungi
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
tragedie pe un motiv epic din John Galsworthy (jucată la Craiova și Cluj, în 1935) - sau rămase în periodice ori prin arhivele teatrelor, completează un repertoriu destul de vast, dar modest ca expresie literară și teatrală. Principala defecțiune pare a fi artificialitatea, datorată ușurinței în selecția și montajul episoadelor (uneori excesive, neverosimile sau nefiresc combinate), limbajului cam căutat, când forțând un stil „literar”, când unul comic (prin inserții de automatisme verbale, de construcții voit hazoase) sau de-a dreptul stângaci. Ar rămâne
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
critici, 340-344; Liviu Petrescu, Bravuri genologice pentru uzul elevilor, TR, 1984, 20; Hristu Cândroveanu, „Civilizația romanului”, RL, 1984, 31; Mihai Ungheanu, „Civilizația romanului”, CREL, 1985, 3; Iorgulescu, Prezent, 305-309; Ioana Bot, Între romanele posibile, TR, 1988, 27; Romul Munteanu, Paradisele artificialității, FLC, 1988, 35; Z. Dinulescu, Un roman al nuanțelor, TMS, 1988, 9; Gabriela Negreanu, Romanul unei civilizații, LCF, 1988, 40, 42; Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 195-230; Ion Roșioru, Exilul ca experiență hipertextuală, CL, 1999, 2; Titu
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
literară. Colaborează Vasile Netea (cu contribuții referitoare la biografia și activitatea lui Ilarie Chendi), Olimpiu Boitoș (Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa, V. Gionea, I. Verbină (Iosif Pervain), D. Gherghinescu-Vania, George Popa, Victor Papilian, Petre Pascu, N. Albu, I. Domșa, N. Lascu, Ion Apostol Popescu, V. Copilu-Cheatră, Marcel Romanescu, Grigorie
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
opusul lui Boetius. Și Ennodius se întoarce la tradiția clasică și îi dă din nou viață, însă în mod exhibiționist și afectat. Așa cum observă Pellegrino, „în proză și în poezii elementul creștin alternează, într-un amestec ciudat, cu cel păgîn... Artificialitatea sclifosită care se observă în general la scriitorii din această perioadă atinge nivelul extrem în stilul acestui retor, care nu e capabil să spună nimic cu naturalețe și simplitate”. Bibliografie. Ediții: CSEL 6, 1882 (G. Hartel); MGH, Auctores Antiquissimi 7
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai amintit, Maria Rus Bojan alege cutia frustă, impersonală și fără amintiri proprii, dar ale cărei disponibilități trec dincolo de simpla evocare culturală. Ea devine, prin sine, prin conținut și prin context, o reprezentare a lumii însăși în care natura și artificialitatea se întîlnesc, se conjugă și se contopesc. Obiectul se transformă în receptacol, interiorul în microunivers, detaliul umil sau glosa pe marginea kitschului în semne ale unei inteligente ironii și ale unei irezistibile duioșii. Scoase în exterior, rătăcite în peisaj și
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Rasul Gamzatov, Elisaveta Bagreana la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Familia”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Flacăra” ș.a. U. debutează în momentul postbelic cel mai potrivnic lirismului, astfel încât Chemări este o carte din care mai târziu nu se va reține nimic. Platitudinea, artificialitatea, șabloanele realismului socialist sufocă valențele reale: tentația expresiei eliptice și a unei simplități rafinate, iar la nivel tematic, dialogul nostalgic cu obârșia. Sunetul personal al poetului începe să se elibereze de clișee spre finalul deceniului al șaselea și el se
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
a manifestat o simpatie deschisă, introduce tematica muncitorească (Minerii). Istoria și critica literară ocupă un spațiu restrâns. V. D. Păun semnează studii de estetică (Despre urât, Despre ridicol și comic), Em. Florescu definește polemic arta decadentă prin idealism și obscuritate, artificialitate și monstruozități (Literatura de astăzi). Singurele contribuții notabile sunt studiul lui N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
verlainiene, dansatoare ce își „leagănă Etiopia de-abanos a coapselor”. Indiferent din ce spații, din ce repere existențiale și-ar culege materialul figurativ, Z. îl estetizează. Făurește, cu o anume afectare, imagini grațioase, dar confecționează și hibrizi imagistici de o artificialitate stridentă ori rime forțate. De gust îndoielnic sunt mitologizările sfătoase, în spirit ruralist ostentativ, procedeu frecvent în epocă la tinerii poeți bucovineni. Elementul autohton se intensifică în versurile din timpul războiului, unde „dacii ies în pragul pădurii să prindă mistreți
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de a fixa destinul neamului pe un făgaș istoric, creator. În viziunea lui, poezia este altceva decât literatura, pe care o caracterizează prin artificialitatea și estetismul unei conștiințe căzute, pe când poezia e un mod de existență, o etică a participării la cosmic și la universalele divine. Perspectiva mistică face din sacrificiu o cale de cunoaștere și din poezie soluția identificării cu obiectul liric care
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
comunicarea și coordonarea activității între instituții. Planuri de acțiune sau de implementare Monitorizarea CASPIS (2004) a operat cu distincția dintre strategii și planuri de acțiune (de măsuri sau de implementare). Deși teoretic corectă, această distincție are un oarecare grad de artificialitate în realitatea instituțională românească. În cadrul multor instituții nu se face distincție între strategii și planuri de implementare; precizările de genul „strategia X este mai degrabă un plan de acțiune” sau „planul de acțiune Y este mai curând o strategie” abundă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lipsa sau insuficiența resurselor financiare; deficiențe de comunicare și colaborare interinstituțională (lipsa unui „vocabular” instituțional comun tuturor instituțiilor guvernamentale face ca distincții teoretice importante - între strategie și plan de acțiune, între program și proiect - să aibă un grad ridicat de artificialitate); resurse umane insuficiente sau insuficient pregătite; probleme de ordin birocratic și de organizare la nivelul instituțiilor guvernamentale (în principal, absența unui nucleu de lucru și de monitorizare a activității pe problematica sărăciei și a incluziunii sociale la nivelul majorității instituțiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a lui Schwab. Semnele de întrebare au apărut atunci când Schwab a încercat să utilizeze metodele lui Tyler pentru a construi curriculumul științelor biologice pentru învățământul secundar. Schwab constata că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre o anumită artificialitate primejdioasă. În preajma anului 1940, gândirea lui Schwab a traversat un moment de cotitură, provocat de o întâlnire crucială și o descoperire tulburătoare. Atunci l-a cunoscut pe filosoful Richard McKeon, fost discipol și coleg al lui John Dewey la Columbia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]