924 matches
-
lungi și pasionate discuții literare și filozofice. Nu e de mirare că Cioran, atît de mofturos față de semenii lui, i-a consacrat un capitol din ale lui Exerciții de admirație, resuscitînd cu profunzimea percepției și afecțiunii sale o figură de ascet - de "o vivacitate prodigioasă și o vervă care te făcea să uiți - în timp ce vorbea - cît era de fragil și vulnerabil".
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
afundam în sfere glaciare... Înconjurat de sori și galaxii, Căutam frenetic elixirul care, Să-mi dea un strop din forța creatoare, Căci nu știam ce-nseamnă "a trăi"! Și nostalgii mă cuprindeau cu sila, Prin ancestrale zone-eram mereu, În zbor ascet mă atinsese Mila Ce-n Duhul Sfânt a-nfiripat idila Și duhul mi-a lipit de Dumnezeu. Am cunoscut chemarea Ta, Iubite, Am lăcrimat știind că mă iubești, Am cunoscut din vorbele-Ți șoptite, Că rugile-mi acum sunt răsplătite Și
DIN VEŞNICII AI PUS ÎN MINE DORUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382379_a_383708]
-
fie sfinți, însă recunosc că, în timpul orelor pe care le-am petrecut în acest an la pelerinajul Sfintei Parascheva, am spus și eu glume ca să treacă timpul, pentru că altfel nu puteam rezista unei astfel de mari așteptări. Nu suntem toți asceți; făceam glume pentru a ne îmbărbăta. Este greu de înțeles lucrul acesta dacă nu participi la pelerinaj. Când filmezi rândul de departe, ai impresia că este ceva care este și religie, și superstiție, și conformism; este greu să-l înțelegi
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
CONȘTIINȚĂ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului „Multe sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos, dar nimănui nu i se potrivește așa de mult ca judecata conștiinței sale”. - Sfântul Marcu Ascetul Termenul „conștiință”, derivat din termenul latin „conscientia”, înseamnă „cunoaștere”. Conform dicționarului „este sentimentul înțelegerii personale și a integrării în univers; este forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
cursul normal, Îi privesc un timp profilul eliberat acum de orice emoție. Ovalul prelung, alungit de barba căruntă, fruntea boltită și netedă, mișcarea imperceptibilă a globilor oculari sub pleoapele subțiri, nasul ușor coroiat nu sever, nu vulturesc, mai degrabă Înțelept, ascet. Vreau să vorbesc despre el. De fiecare dată cînd Încep să scriu Întîlnesc o rezistență inexplicabilă. Încerc senzația unei profanări, a violării unei zone interzise. El Însuși nu s-a dezvăluit nimănui niciodată. Nimeni nu știe exact ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu talentul și metodele lui pentru evitarea neplăcerii, Antiphon din Atena aparține incontestabil arhipelagului hedonist. Dar Prodicos? Nimeni nu l-a situat vreodată în tabăra filosofilor plăcerii și ai jubilării. Lucrările consacrate sofiștilor îl prezintă ca pe un gânditor auster, ascet, iar cea mai mare parte a glosatorilor reproduc aceste locuri comune. Și totuși... Totuși, comentatorii nu acordă decât puțin interes unei cantități - infime, desigur, dar reale - de informații prin raportare la care înnobilarea hedonistă nu pare o erezie manifestă... Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
unui artist care, de altfel, nu și-a ascuns niciodată gustul pentru bani și pentru facilitățile pe care aceștia le procură. Sub piei de animale, în căldura jilavă a culcușului în care lâncezește, Prodicos nu aduce câtuși de puțin cu ascetul celebrat de modelul elen. Philostrat, care povestește aceste anecdote în Viețile sofiștilor, spune clar: Prodicos se deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze... Practicianul amator de plăceri este dublat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. -3- O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema bestialității nu s-au lăsat așteptate. Legenda unui filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
De ce ar neglija cineva în așa măsură conținutul gândirii epicuriene și ar face-o să exprime contrariul a ceea ce spune ea de fapt, dacă nu din cauza unei repulsii față de însuși principiul hedonismului? Desigur, ataraxia epicuriană seamănă foarte mult cu fericirea asceților, cu binele suveran al celor care renunță, însă o trăsătură a doctrinei marchează diferența, și ea este una importantă: refuzarea durerii, lupta contra suferinței. Pentru că ura față de trup propovăduită de Platon, apoi cultul durerii propriu stoicilor, cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
este prezentat ca un descreierat copleșit doar de clipa de față. Cei doi par să ofere nu atât două concepții opuse, cât două variațiuni pe aceeași temă. Hedonismul lor prezintă o diferență de natură, și nu de intensitate. Pentru că filosoful ascet plăpând și bolnăvicios jubilează la plăceri instantanee: blândețe, prietenie, conversație, filosofia practicată, bucuria, veselia, tot atâtea plăceri dinamice; la fel, filosoful risipei și al marii sănătății, în măsura în care propune o metodă filosofică pentru a ajunge la plăcere, nu trăiește asemeni animalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin ipoteza unei plăceri vulgare, grosolane - în imediatețea animalică și dinamică -, bestială, așa trebuie să gândim... în schimb epicurienii, mai fini, mai tolerabili, în ciuda hedonismului lor - ei aduc atât de mult cu niște asceți încât ar fi niște amici aproape convenabili pentru platonicienii și stoicii tolerenți... -, nu pot decât să celebreze superioritatea cărnii asupra spiritului, a trupului asupra părticelei de divinitate puse de zei în oameni. Epicur consideră că plăcerile cele mai mari se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
virtuoase. Cauza generală a încercărilor, a suferinței și durerii duhovnicești o constituie păcatul, ca stare paranaturală, paranormală a vieții duhovnicești. Ele se produc atunci când omul face lucruri potrivnice firii lui 24. De aceea, ele urmăresc restaurarea firii umane. Sfântul Marcu Ascetul afirmă că „necazurile care vin asupra oamenilor sunt roadele păcatelor proprii”25. La rândul lui, Sfântul Maxim susține că omul trebuie „să bea paharul judecății dumnezeiești”26 cu un întreit scop: - stingerea păcatelor trecute, îndreptarea neatenției prezente și ocolirea păcatelor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
bune sunt mărturie, cele rele sunt mustrare spre îndreptare. Vorbind despre scopul încercărilor trebuie să subliniem faptul că cele mai frumoase sentințe sau exprimări despre rolul duhovnicesc al încercărilor și suferințelor din această viață ni le-au lăsat Sfinții Marcu Ascetul, Maxim Mărturisitorul, Ioan Scărarul și îndeosebi Sfântul Isaac Sirul - care vorbește depre o adevărată teologie a necazurilor sau a încercărilor. Necazurile, în viziunea acestor Părinți duhovnicești au mai multe dimensiuni și urmăresc mai multe scopuri, în planul iconomiei divine, cu privire la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Felurite învățături lăsate ucenicilor săi când a părăsit mănăstirea Avei Serid și a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu mănăstirea sa, după moartea Avei Ioan, proorocul, și după tăcerea desăvârșită a Avei Varsanufie, în Filocalia..., Volumul IX, p. 607. 25 - Sfântul Marcu Ascetul, Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte, în Filocalia..., Volumul I, p. 311. 26 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volulmul II, p. 311. 27 - Ibidem, p. 93-94. 28 - Ibidem, p. 119. 29 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p. 329. 54 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 142. 55 - Sfântul Isaac Sirul, op. cit., p. 243. 56 - Ibidem, p. 359. 57 - Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., Volumul I, p. 247. 58 - Ibidem, p. 247. 59 - Ibidem, p. 247-248. 60 - Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 115. 61 - Ibidem, p. 189. 62 - Ibidem, p. 115. 63 - Ibidem, p. 115-116. 64 - Ibidem, p. 117
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvârlugele alea de iele Puțină pulbere dulce de stele... Și, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai incet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care mă amăgește cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! @ MENUET îmi lacrima un menuet cu capul sprijinit pe piept cicoarea stă și ea la soare vag albăstrită-ntre picioare culori și umbre - asta-i tot: covor
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
credința peste existență, harul peste suferință, suferința peste rugă, iubirea peste jertfa sfântă care o înnobilează. În coloana menirii sale inefabile cântă bucuria redefinirii ca sens, redevenirii ca viață, reînvierii ca har, reînălțării ca spirit. Pasionat și mistic, cutezător și ascet, erou și martir, Radu Gyr și-a mărturisit zelul sacrificiului înnoirii Omului ca Dumnezeu. Alintat de natura hărăzită de Creator, Vetrei Neamului său Poetul-Profet a urzit nădejdea generației sale pe aura Străbunilor care au ctitorit veșnicia luminii geto-dace. Murmurul liturgic
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
Se cuvine. Părintele Teofil Părăian - Religia este singura putere înaintea căreia te poți pleca fără a te înjosi. Gheorghe Asachi. - Milostenia nu este numai să dai din traist. Părintele Arsenie Papacioc - Desăvârșirea e ascunsă în crucea lui Hristos. Sfântul Marcu Ascetul - Toate sunt rânduite să folosească pentru creșterea în virtute a omului și spre apropierea lui de Dumnezeu. Sf. Petru Damaschinul - Dacă Socrate ar intra în cameră, toți ne-am ridica în picioare ca să-i dăm cinste, dar dacă ar intra
CITATE MEMORABILE (62) de ION UNTARU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363461_a_364790]
-
activat în aceste centre teologice - cum ar fi Sfinții: Chiril al Ierusalimului, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Teodor de Mopsuestia, Serapion de Thimuis, Sf. Ambrozie al Mediolanului, Fericitul Augustin, Sf. Diadoh al Foticeei, Sf. Marcu Ascetul - reiese că începând cu secolul al IV-lea se poate vorbi de o teologie mai articulată, mai structurată, a Tainei Botezului, accentuându-se atât latura văzută a Tainei, dar mai ales efectele sale în plan spiritual. În capitolul al șaselea
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
El a preconizat statul totalitar, pentru că accentuiază că o comunitate nu poate subzista, nu poate fi trainică decât dacă e e omogenă și e călăuzită de un singur crez, de o singură dogmă. Statul lui Platon e un stat de asceți. Individul se sufocă în ea, n-are libertate și nici inițiativă. Obiecția e justă: Platon a prevăzut-o și a răspuns că fericirea întregului e alcătuită din suma sacrificiilor și a renunțărilor indivizilor componenți. Desigur, statul lui Platon își proiectează
ESEU DESPRE PUTERE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360806_a_362135]
-
la poarta virtuților. Sfântul Maxim Mărturisitorul - Dumnezeu ne dăruiește harul Său pentru smerenia care vine din multe osteneli. Sfântul Isac Sirul - Omul este ceea ce mănâncă. Ludwig Feuerbach. - Mulți ne întristăm pentru păcate, dar primim cu plăcere cauzele lor. Cuviosul Nil Ascetul - Dacă vrei să ai slavă, disprețuiește-o. Sfântul Ioan Gură de Aur - Grija omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om. Părintele Arsenie Boca. - Iubirea desăvârșită izgonește frica. Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 4, 18). - Diavolul este asemenea unui câine în
CITATE MEMORABILE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360980_a_362309]
-
păcatele sale, este mai presus decât cel ce vede îngeri. Sf. Efrem Sirul - Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune. Fericitul Augustin - Așa cum focul nu rămâne în apă, tot așa nici gândul păcătos în inima iubitoare de osteneală. Sfântul Marcu Ascetul - Alt lucru este să vorbim despre Dumnezeu și alt lucru este să ne întâlnim cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie Palama Referință Bibliografică: Citate memorabile (36) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19 noiembrie 2013. Drepturi de
CITATE MEMORABILE (36) de ION UNTARU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363143_a_364472]