355 matches
-
teza lui Ceaianov - ,,țăranii ruși sunt cei care decid când și cât să muncească”, cu rezultatul unei economii de subzistență - ignoră valorizarea religioasă diferită a ,,muncii ca povară” În Rusia (un ritualism costisitor al țăranilor față de ,,bogata Biserică Ortodoxă”) În raport cu ascetismul protestant bazat pe ,,bucuria de a muncii” din Occident. În al doilea rând, Ceaianov nu ține seama - potrivit lui Streck - de experiența istorică a aservirii fiscale a țăranilor ruși, fapt care - la fel ca invaziile străine - ar fi făcut pe aceștia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Politice „Ștefan Gheorghiu” (1971-1983). A debutat editorial cu monografia Panait Istrati (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor). A mai colaborat la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Ramuri”, „Steaua”, „Cronica”. Biograf pasionat, documentarist aplicat și critic al surselor literare, O. fondează, în tradiția ascetismului intelectual inaugurat de Perpessicius, un domeniu pe cât de fertil din punct de vedere al producției literare, pe atât de dificil din perspectiva categorizării și interpretării: arheologia literară. Într-o critică literară dominată încă de „impresionism” și, de prea multe ori
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie preocupat mai mult de lumea materială decât de cea spirituală, pentru a dobândi bogăție în această
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult mai puțin o demonstrație a noutății proprii unei opere teologice articulate pe trunchiul Evangheliei și plasate în matricea spirituală a Bisericii creștine 4. A tăgădui ori a nesocoti faptul că Evagrie a fost înainte de toate un monah
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mostră perfectă de teologie mistică în care discursul de tip metafizic asupra dumnezeirii nu se poate regăsi. Provocând teologia speculativă, acest poem vizionar se întemeiază pe radicalitatea unei experiențe care debordează structurile obișnuite ale comprehensiunii; un realism sacramental sever îmbină ascetismul penitențial cu exuberanța unui veritabil „dialog interior” între sufletul înaripat și Dumnezeu. O rară sensibilitate apofatică exprimă refuzul obiectivării absolutului sub forma unor scheme dialectice, preferând slăvirea lui Dumnezeu din perspectiva economiei mântuirii. Dumnezeu îi apare misticului cu familiaritatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare 206 Introiecție 212 Izolare 218 Înlăturare 226 Întoarcere către propria persoană 231 Proiecție 238
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inhibiția emoției pulsionale - mecanism inclus în lista prezentată în concluzia lucrării (această listă diferă puțin de prima). Autoarea mai tratează aici identificarea cu agresorul (capitolul 9) și o formă de altruism (capitolul 10). În fine, în capitolul 12, ea menționează ascetismul și intelectualizarea la pubertate, acest ultim mecanism figurând și în lista finală. Mai recent, în dialogurile sale cu Sandler (1985/1989)7, A. Freud precizează: „În cazul în care mă întrebați dacă lista este definitivă, vă voi spune, bineînțeles, că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud. Singurul care nu figurează în lista lui Valenstein este transformarea în contrariu (sau răsturnarea). 2) Alte zece mecanisme - sau mai degrabă cincisprezece, dacă ținem cont și de variante - se regăsesc, în ciuda câtorva diferențe de terminologie, în alte liste: Altruismul Ascetismul Deplasarea Identificarea - cu obiectul iubit - cu obiectul pierdut - cu agresorul - autopunitivă 3) Alte douăzeci de mecanisme de apărare sunt mai degrabă specifice listei lui Valenstein. În rândul acestora, distingem un prim grup reunind treisprezece mecanisme desemnate prin substantive, și un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
eului. Rezultatele obținute de Jacobson et al. (1982) sunt similare. Într-adevăr, autorii constată pe populația experimentală (un grup de adolescenți) că recurgerea la refuz și la proiecție se află în legătură cu nivelurile scăzute de dezvoltare a eului, în timp ce intelectualizarea și ascetismul corespund unor niveluri mai înalte. Să mai spunem doar că, în studiul deja citat, Haan et al. (1973) nu au identificat nici o relație între utilizarea anumitor apărări și stadiile de dezvoltare morală menționate de Kohlberg (1969). Pe baza informațiilor disponibile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de plăcere, toate exacerbate de societatea de consum. Pornind de la această analiză, Mucchielli (1981) ajunge la concluzia că ecologismul ar fi o combinație de mai multe mecanisme individuale de apărare, cum ar fi refuzul realității (sociale și tehnologice), anularea retroactivă (ascetismul afișat reunind comportamente destinate înlăturării sentimentelor de dorință și a participării vinovate, anterioare, la societatea de consum), regresia (la comportamentele tipice adolescenței, mai ales grupismul) sau compensarea (inferioritatea compensată de un nou statut în cadrul grupului). Un alt tip de apărări
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
primitive, îi regăsește echivalentul în viziunea despre lumea indivizilor cu tendințe obsesionale. El estimează că, fără a fi adevărate acte de vrăjitorie, acțiunile obsesionale ale pacienților sunt de natură magică, de vreme ce reprezintă niște tentative de contra-vrăjitorie, destinate să îndepărteze nenorocirile. Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
regăsește echivalentul în viziunea despre lumea indivizilor cu tendințe obsesionale. El estimează că, fără a fi adevărate acte de vrăjitorie, acțiunile obsesionale ale pacienților sunt de natură magică, de vreme ce reprezintă niște tentative de contra-vrăjitorie, destinate să îndepărteze nenorocirile. Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu este menționat ca mecanism de apărare în opera lui Freud, care, în studiul intitulat „Pentru o introducere în narcisism” (1914/1985), vorbește într-un mod mai curând pozitiv despre ascetism în general. În opinia sa, un anahoret care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu este menționat ca mecanism de apărare în opera lui Freud, care, în studiul intitulat „Pentru o introducere în narcisism” (1914/1985), vorbește într-un mod mai curând pozitiv despre ascetism în general. În opinia sa, un anahoret care se străduiește să-și înăbușe orice urmă de preocupare sexuală se poate să-și fi sublimat pur și simplu libidoul, reușind să se intereseze de domeniul divinului, al naturii și al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-și înăbușe orice urmă de preocupare sexuală se poate să-și fi sublimat pur și simplu libidoul, reușind să se intereseze de domeniul divinului, al naturii și al vieții animale, fără ca aceasta să aibă vreo legătură cu patologia. În schimb, ascetismul adolescentului deține un loc aparte în studiul mecanismelor de apărare efectuat de A. Freud: fără a-l include în nici una dintre cele două liste propuse la începutul, respectiv în încheierea cărții sale, ea îi consacră câteva pagini foarte bine documentate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în încheierea cărții sale, ea îi consacră câteva pagini foarte bine documentate în cadrul aceluiași studiu. Laplanche și Pontalis (1967) și DSM-IV (1994/1996) nu-l menționează deloc. Cu toate acestea, mulți dintre autorii care au studiat adolescența fac referire la ascetism: Fenichel (1945/1953), Blos (1962/1967), Laufer (1984/1989), Brusset (1985), Marcelli (1990) și P. Jeammet (1994) sunt doar câțiva dintre ei. Exempletc "Exemple" După cum subliniază A. Freud (1936/1993), „cu toții am cunoscut adolescenți care renunță la orice nevoie ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
auzul, neevitând nici un zgomot neplăcut; simțul olfactiv, silindu-se să inspire mirosuri fetide; gustul, impunându-și frugalitatea. El își mortifica până și simțul tactil, căutând poziții inconfortabile și neluptând nici împotriva mâncărimilor, nici împotriva durerii. Contrar altor mecanisme de apărare, ascetismul adolescentului nu este deloc prezent în tehnicile proiective. Totuși, Andronikof-Sanglade (1993) a asociat acestui mecanism răspunsul „Abstracțiune” din testul Rorschach, asociat în mod obișnuit stărilor psihotice. Potrivit autorului, acest răspuns corespunde „unui dublu mecanism: pe de o parte, negarea corpului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a subiectivității emoționale, iar pe de altă parte, activitatea intensă de concepție a ideilor și manipularea ideilor «pure»”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" A. Freud (1936/1993) explică aspectul specific și activ al ascetismului la adolescent prin creșterea cantitativă a pulsiunilor la această vârstă. În opinia autoarei, fenomenele subordonate ascetismului nu trebuie considerate o serie de procese de refulare, ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ideilor «pure»”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" A. Freud (1936/1993) explică aspectul specific și activ al ascetismului la adolescent prin creșterea cantitativă a pulsiunilor la această vârstă. În opinia autoarei, fenomenele subordonate ascetismului nu trebuie considerate o serie de procese de refulare, ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare, respingerea unei pulsiuni este întotdeauna selectivă. Pulsiunile care nu antrenează nici un sentiment de culpabilitate sunt acceptate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare, respingerea unei pulsiuni este întotdeauna selectivă. Pulsiunile care nu antrenează nici un sentiment de culpabilitate sunt acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
culpabilitate sunt acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale, ea diferă de ascetismul adolescentului prin aceea că însoțește individul pe tot parcursul vieții sale, în timp ce ascetismul adolescentului este, prin definiție, tranzitoriu. O altă apărare prezintă elemente care ar permite apropierea de ascetismul adolescentului: sublimarea. Dat fiind însă faptul că între sublimare și refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]