479 matches
-
reușita (și satisfacția) ambelor părți. Plecăm de la premisa că persoana cu care negociem este de bună-credință și ne menținem această încredere cât mai mult posibil (nu avem date și comportamente pentru care să renunțăm). Nu ezităm să cerem, să fim asertivi. Este important să fim siguri de ceea ce vrem. De aceea, se recomandă să cerem cu fermitate și clar ceea ce credem că ni se cuvine. De asemenea, este onest să fim pregătiți să plătim pentru a obține. Să căutăm cu atenție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în practică tendința noastră de acțiune sau să ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de acțiune majore asociate supărării benefice sunt: a. ne comunicăm sentimentele, stările, trăirile fără a învinovăți; b. solicităm modificarea comportamentului celuilalt (într-o manieră asertivă); c. ne căutăm dreptatea într-un mod respectuos, non-compulsiv. În condițiile în care supărarea noastră este nocivă, celelalte persoane vor arăta sau vor comunica "resimțirea unor emoții de frică, de durere sau de supărare" (Dryden, 2000, p. 89); vor dori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celelalte persoane vor arăta sau vor comunica o mixtură de sentimente, unele pozitive și altele negative; nu vor dori să ne evite și vor avea tendința de a ne răspunde în mod pozitiv dacă ne exprimăm supărarea într-o manieră asertivă, respectuoasă. Potrivit autoarei britanice, supărarea benefică "ne determină să fim fermi, dar corecți"; ea ne permite să fim siguri pe noi "și nu vulnerabili la încercări de intimidare sau de manipulare" (2000, p. 90). Când trăim o stare de supărare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dispoziții, a neacceptării reciproce, a ostilității față de situația creată. 13 Asertivitatea se referă la "exprimarea cu ușurință a intereselor și a punctelor de vedere proprii, fără teamă și fără a nega pe ale celorlalți" (Chelcea, 2003, p. 45). A fi asertivi înseamnă a avea o atitudine pozitivă și încrezătoare, a ne susține (sau ori de câte ori este cazul a ne apăra) drepturile, imaginea personală, a ne susține (sau apăra) punctul de vedere și de a ne urmări consecvent obiectivele. Nu înseamnă că atitudinea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Mariajul și sexul tradițional sunt favorabile pentru bărbați dar nu și pentru femei, atunci când este vorba de riscul de a dezvolta depresie (Hoeksema, 1998). Whitley (1984, apud Hoeksema, S.N., 1998)202 evidenția că femeile sunt mai puțin dominatoare, mai puțin asertive și mai puțin competitive comparativ cu bărbații. O problemă specific legată de asertivitate, poate fi relaționată direct cu dezvoltarea și menținerea depresiei la femei. Când acestea se simt triste sau stresate, este mult mai probabil ca ele să se focalizeze
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puțin dezvoltate decât în Europa Occidentală. În timp ce Japonia este integrată în sistemele multilaterale occidentale, apariția Chinei ca putere militară majoră ca urmare a declinului Rusiei ar putea încuraja o rivalitate în planul securității regionale. La rândul ei, Japonia tot mai asertivă și-ar putea reduce implicarea în structurile multilaterale. În calitate de Asistent al Secretarului Apărării în 1994-1995, Nye a coordonat cea mai importantă revizuire a politicii de securitate americane în regiune după Războiul Rece. Aceasta a rămas fundamentul politicii SUA în anii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
caute o poziție mult mai importantă în cadrul sistemului internațional. Mai mult, fiecare recunoaște că, în lipsa unei amenințări sovietice puternice, dispare nevoia ca Germania să fie legată de garanția de securitate oferită de NATO. Așadar, probabil că Germania va deveni mai asertivă în apărarea intereselor sale naționale, precum și că va acționa mai independent în urmărirea obiectivelor politicii sale externe. Alți analiști prezintă o poziție mai moderată, compatibilă cu o versiune modificată a neorealismului, care păstrează unele afinități cu argumentele neorealiste (Baring, 1994
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
suspende imperativele Bundesbank atunci când miza o reprezentau interesele naționale vitale, dar nu și când era vorba despre interesele altor membri ai MRS. Așadar, în sprijinul revendicărilor neorealiste, există dovezi potrivit cărora diplomația comercială și financiară a Germaniei a devenit mai asertivă și mai axată asupra propriilor interese decât în trecut. În ceea ce privește diplomația economică a Germaniei în interiorul UE, Heilbrun sugerează chiar că Germania își pierde interesul față de adâncirea integrării cu Franța, și încearcă, în schimb, să realizeze hegemonia asupra Europei de Est
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să dorească să mențină o prezență militară defensivă costisitoare și riscantă în Asia de Est, ca parte a politicilor de garantare a securității Japoniei. La rândul său, acest fapt va genera presiuni ca Japonia să devină mai independentă și mai asertivă în urmărirea securității sale naționale. Eliminarea influenței sufocante a structurii de putere a Războiului Rece va duce la reaprinderea rivalităților de securitate indigene în Asia de Est, și le va alimenta tot mai mult pe cele dintre Japonia și China
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-ul japonez și cel american a crescut de la 10% în 1990 la 20% în 1999 (Funabashi, 2001, p. 78). Neorealiștii pot considera că dificultățile economice actuale ale Japoniei îi cresc stimulentele pentru a urmări o politică externă mai independentă și asertivă, cu scopul de a-și spori influența relativă. Prin urmare, schimbarea sensului destinului economic al Japoniei nu subminează neapărat semnificația predicțiilor neorealiste, care depind de stimulentele structurale ale Japoniei de a balansa împotriva poziției dominante a SUA. Există semnale că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
p. 233; Sasae, 1994, p. 30). În conflictul din Golf, lipsa unei contribuții militare din partea japonezilor a dus la dispute cu SUA. Totuși, există și semne de tensiuni în relația SUA-Japonia, ce decurg din faptul că japonezii sunt tot mai asertivi. Japonia a adoptat o poziție tot mai independentă față de Coreea de Nord, ca reacție la dovezile că aceasta din urmă se orientează către dobândirea armelor nucleare (Hughes, 1996b; Jung-Hoon și Moon, 2002). Această atitudine zădărnicește încercările SUA de a orchestra sancțiuni împotriva
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
est-asiatice și a orientării economice japoneze către mercantilism. Așadar, aspecte importante ale comportamentului Japoniei din această perioadă au dezvăluit tensiuni în relația cu alte puteri majore, și arată că țara a început să ia în considerare urmărirea unui rol mai asertiv în afacerile internaționale. Instituționalismul Potrivit teoriei instituționaliste, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare de utilitate pentru state. Statele vor folosi instituțiile când acestea sunt utile în urmărirea intereselor naționale. Totuși, când instituționalizarea impune costuri nete statelor, cerându-le o acomodare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
japoneze, ... economia chineză a crescut într-un deceniu într-un ritm de peste 10 la sută. (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195) Acest fapt i-a permis Chinei să își modernizeze forța navală și aeriană. În plus, în fața semnelor intensificării caracterului asertiv al Chinei în Asia de Est, anunțul japonez din 1991, că, în viitor, ODA acordată de Japonia va fi legată de comportamentul militar chinez, s-a dovedit a fi lipsit de conținut (Heginbotham și Samuels, 1999, p. 195). Un astfel
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Chestiunea fundamentală a fost definirea unui nou obiectiv național pentru Japonia în lumea post-Război Rece și realizarea schimbărilor instituționale necesare unui asemenea rol transformat. ... Confruntată cu ... critici [privind rolul Japoniei în Războiul din Golf], o nouă generație a conducerii politice asertive din PLD a cerut abandonarea strategiei Yoshida, reinterpretarea constituției și luarea în calcul a noilor realități din sistemul internațional după Războiul Rece. (Pyle, 1996, pp. 151-152) Mai mult, pe parcursul anilor 1990 s-a menținut o situație fluctuantă în politica japoneză
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ca negocierile privind aceste teritorii să se desfășoare bilateral (Hinton, 1994, p. 353; Neves, 1995; Yahuda, 1996b, p. 14). De asemenea, politicile Chinei privind Insulele Paracel și Spratly din Marea Chinei de Sud reprezintă dovezi ale caracterului ei tot mai asertiv. În 1992, în China s-a votat o lege privind apele teritoriale și zonele contigue, care îi oficializa revendicarea de suveranitate asupra acestor teritorii, precum și asupra Insulelor Senkaku, disputate cu Japonia. În plus, China a acordat concesiunea pentru extracția de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
unei blocade împotriva Taiwanului ar prezenta și riscuri militare foarte mari, dată fiind prezența militară americană (Nye, 1997, pp. 75-77; Roy, 1998b, pp. 205-206; vezi și Shinn, 1996, p. 75). Prin urmare, instituționaliștii ar putea minimiza importanța caracterului tot mai asertiv al Chinei în Asia de Est. Implicarea Chinei în aranjamente de securitate multilaterale regionale poate fi utilizată pentru susținerea pretențiilor instituționaliste. În acest sens, notabilă este participarea Chinei ca membru fondator al ARF începând cu 1993 (Yahuda, 1996a, p. 215
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituționaliste referitoare la comportamentul ei. Totuși, în ansamblu, trebuie făcute câteva observații generale cu privire la punctele tari ale interpretării instituționaliste a strategiilor Chinei după Războiul Rece. Susținerea instituționalismului se bazează pe argumentul negativ potrivit căruia, deși China se comportă tot mai asertiv, acest fapt este moderat de cadrele instituționale. Așa cum s-a discutat, există dovezi conform cărora instituțiile internaționale afectează aspecte importante ale politicii externe chineze după 1989. Totuși, este dificil de susținut un argument convingător pozitiv, conform căruia instituțiile internaționale au modelat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care folosesc teme naționaliste, cum ar fi suveranitatea asupra Insulelor Spratly, pentru a se afirma" (Valencia, 1995, p. 18; vezi și Segal, 1994, p. 45). Austin afirmă că o criză a ordinii publice chineze stă la baza retoricii tot mai asertive privitoare la disputele cu Japonia, și la cele referitoare la Taiwan și Hong Kong (Austin, 1995, p. 15). La un nivel mai general, Shambaugh comentează că "sfârșitul Războiului Rece și lipsa unei amenințări vădite ... lasă o falsă impresie asupra unei imagini
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
comentează că "sfârșitul Războiului Rece și lipsa unei amenințări vădite ... lasă o falsă impresie asupra unei imagini complexe. China se simte în continuare nesigură, în ciuda unui mediu de securitate național pașnic fără precedent. Acest fapt generează un naționalism tot mai asertiv și achiziții militare" (Shambaugh, 1994, p. 55; vezi și Shambaugh, 1992, p. 89). În ansamblu, realismul identității sugerează că presiunile interne au făcut ca RPC să urmărească o politică externă care, deși seamănă la un nivel superficial cu un comportament
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să-și dezvolte politici de implicare mai coerente decât cele existente deocamdată. Criza rachetelor din Strâmtoarea Taiwan din 1996 reprezintă un exemplu potrivit. Există motive întemeiate pentru a crede că în spatele acestui incident stă incoerența politicilor SUA, și nu caracterul asertiv al Chinei. Politicile SUA privind China au fost incoerente și au trimis semnale ambigue despre intențiile americane (Shinn, 1996, p. 14; Lampton, 1997, p. 1102). În consecință, SUA și-au clarificat politicile prin publicarea strategiei de implicare condiționată. Cu toate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o amenințare menținerea prezenței militare americane în Asia de Est. Așadar, probabil că restructurarea relațiilor de securitate ale SUA cu Japonia și reducerea prezenței militare americane în regiune vor oferi un mijloc eficient pentru creșterea stabilității regionale. Mai mult, comportamentul asertiv al Chinei nu trebuie privit întotdeauna ca decurgând dintr-un revizionism chinezesc agresiv. Politica SUA poate, la rândul ei, să trimită un mesaj neclar către Beijing și să genereze o reacție negativă, implicând că și America trebuie să-și asume
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a identității. Bineînțeles că discontinuitățile cauzate de aceste presiuni ar putea fi interpretate ca reflectând predicțiile neorealiste. Din această perspectivă, presiunile reflectă tendințe latente către o ordine multipolară mai conflictuală, în care statele de rangul doi adoptă o orientare mai asertivă decât s-a întâmplat în perioada analizată. Totuși, în fiecare dintre cele trei cazuri pare mai probabil ca tendințele să reflecte, de fapt, nevoia ca aceste țări să internalizeze o orientare strategică mai liberală. În cazul Germaniei, schimbarea a stat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Mona Muscă: este sigură pe sine („Domnule Turcescu, unde e capcana?”), diplomată („E adevărat că politica e un sport de echipă, dar să știți că sunt unii care sunt buni strict pe politică, alții care sunt buni pe anumite domenii”), asertivă și chiar ofensivă (acceptă să vorbească despre eșecurile primelor zece luni ale guvernării Alianței DA, dar cu condiția să fie lăsată să prezinte și succesele), se adaptează bine paradigmei masculine a discuției („mai bine bem o bere!”) și speculează pe
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
multe speranțe în dumneavoastră... Victor Ponta: Mai mult Roberta, în mod sigur. Poziția de inferioritate a femeii politician, stabilită încă de la începutul discuției, este menținută pe parcursul dialogului de atitudinea condescendentă a interlocutorului său. Astfel, încercările Robertei Anastase de a fi asertivă și de a concentra discuția pe idei politice se izbesc de afirmațiile tranșante, apodictice, cu aer de superioritate ale lui Victor Ponta ă multe dintre ele cu potențial agresiv pe coordonatele tipice stereotipurilor de gen: Eu zic să trecem de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestora, "manipulările discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]