511 matches
-
unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus la însușirea de către fruntașii obștei a unor posesiuni individuale de pământ, sfârșind prin aservirea materială (economică) a unor membri mai săraci ai ei, până atunci liberi. Progresul economic, surplusul de produse agricole au constituit baza obiectivă a repartiției inegale a bunurilor și a pământului, a prelevării surplusului de către fruntașii obștei. Și în cadrul așezărilor, aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stratificarea social-politică, conturată în secolul al X-lea. În preajma Anului 1000, biserica era o instituție ce sprijinea pătura conducătoare a formațiunilor politice. Înzestrată cu pământ și alte bunuri de căpeteniile politice, biserica, ca instituție, se feudalizează, devine un factor în aservirea obștilor sătești. Localități, ca Alba Iulia, Dăbâca, Cenad erau centre ale organizării politice, dar și reședințe bisericești, sedii ale unor episcopate. În Banat, în vremea lui Ahtum, secolul al XI-lea, mănăstirile aveau deja proprietăți întinse-de pildă, mănăstirea Sf. Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunăre și Balcani. Inclusă în Imperiu înainte de 1018, Bulgaria dintre Dunăre și Haemus cuprindea, în secolele XI-XII, latifundiile unor familii precum Anghellos, Ducas, Comnen, Paleolog. Feudalismul bizantin în Bulgaria, pe parcursul celor două secole, înseamnă dominația stăpânilor de pământ bazată pe aservirea țăranilor, care vor fi deposedați de terenuri și sărăciți. Pământul aparținea atât aristocrației bizantino-bulgare, cât și bisericii ortodoxe din aceste teritorii. Referitor la formațiunile politice de la Dunăre și din sudul Dobrogei, P. P. Panaitescu spune: "Unii istorici români au crezut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dispărea totuși. Chiar și atunci când ajungea în stăpânirea unui feudal, obștea își mai păstra oarecare libertate, iar pământul era stăpânit în comun de membrii ei și de noul stăpân. Însă după o anumită perioadă de timp, se ajungea inevitabil la aservirea obștei și a oamenilor ei. În acest timp, locuitorii obștilor erau oameni liberi, ca statut juridic, dar această libertate se diminuează pe măsura ofensivei feudale, iar obligațiile în muncă sau în natură aveau să-i transforme în țărani dependenți.41
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
își apărau libertatea prin toate mijloacele posibile, astfel, "Registrul de la Oradea" amintește despre iobagi învinuiți de furt, ucideri ș.a. Să precizăm că, în secolul al XII-lea, majoritatea oamenilor aflați în stare de dependență feudală aparțineau bisericii și mănăstirilor-gradul de aservire era mai mare în cazul acestora, astfel că nu exista mănăstire mai însemnată sau episcopie care să nu aibă în stăpânire iobagi. În fața capitlului din Oradea, între 1208-1235, au fost prezentate 32 de cazuri de iobagi învinuiți (conform DIR C
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondul vechilor uniuni de obști, autonome, ele fiind conduse de cnezi și voievozi, aveau unele avantaje fiscale și judiciare, dar și îndatoriri fiscale și militare. Și la sud și est de Carpați, procesul de feudalizare a continuat și acesta viza aservirea țărănimii libere din obști care, în secolele XIII-XIV, rămâne o importantă categorie socială, o particularitate a evului mediu românesc.23 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea Am văzut mai sus (capitolul IX) cum a evoluat organizarea politică între
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de călugări minoriți, sub conducerea minoritului Nicolae de Melsac, care prin petrecerea lui mai lungă în aceste locuri se familiarizase cu împrejurările din Valachia. Dar cu cât mai puternice și mai necontenite erau silințele Curții romane, cari aveau de scop aservirea Valachiei cu atât mai puternică era rezistența din partea stăpânirii și populației acestei țări, cu atât mai adânci rădăcini prindea adeziunea pentru biserica greacă și supunerea sub ierarhul ei de căpetenie, patriarhul ecumenic. Fie spiritul invederat mirean, fie predominarea unei trăsuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
253 {EminescuOpXIII 254} Mulțumită ingenioasei propuneri a ministrului nostru de afaceri străine, celelalte puteri se aflau reduse la o pozițiune dintre cele mai umilite în raport cu Austria, iar pentru România rezultatul era același sub ministerul Stătescu ca și sub ministerul Sturza: aservirea Dunării la Austria. "Pactul social" afirmă pozitiv că propunerea ce-o descopere a fost făcută de d. Sturza în ultima sa călătorie la Viena și la Berlin, fără autorizarea reprezentațiunii naționale. Și în propunerea d-lui Sturza regăsim cele trei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când intențiile guvernului ar fi fost bune și actele sale numai niște greșeli. Dar din cabinetul d-lui Brătianu au făcut parte oameni asupra intenției cărora chiar există grave bănuieli, oameni ce par a-și fi făcut un program din aservirea noastră economică. Nu știm în adevăr prin ce peripeții va mai trece cestiunea. Rusia declarând însă că primește condiția cuprinsă în contrapropunerea Angliei, de care e legată aprobarea cererii sale, adecă primind ca reglementul pentru gura Chiliei să nu intre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să ne ofere atît o Înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cît și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, În general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile cîtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după principii complet diferite”, afirma, În lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
picior de plai...”, fiind mai degrabă rezultatul ironiei decît al realității. Nucleul cărții este reprezentat de secțiunile cuprinse Între trei și șase, În care sînt descrise cele patru „strategii de dominare” identificate de autori ca fiind determinante În procesul de aservire de către puterea comunistă a țărănimii românești: „manipularea proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință, din varii rațiuni, decât că
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de politica inadecvată (în special de cea liberală) sau susținând, în momente deosebite, campanii care s-au dovedit a fi juste: intrarea în război de partea Aliaților (în 1916), împotrivirea la ascensiunea tot mai nocivă a extremei drepte și la aservirea țării intereselor Germaniei hitleriste (motiv care l-a determinat să părăsească România în perioada 1938-1945). În calitate de comentator teatral, a debutat la „Evenimentul” (Iași, 1890), dar a devenit cronicar oficial al „Adevărului” în 1896. Pornind la o acțiune care avea să
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
și Adolescență târzie). Acum debutează și Adrian Păunescu, cu poemul Zile de mare emoție (46/1962), iar anul 1963 este marcat de apariția, în numărul 3, a studiului lui Matei Călinescu, Universul poetic și varietatea stilurilor, care, în ciuda unei aparente aserviri ideologice în terminologie, lansează o idee care va face carieră: polivalența necesară a mijloacelor de expresie, capacitatea lor de a servi „cauza” indiferent de zona culturală din care provin. Și Al. Piru semnează un „suspect” articol despre Umanismul cronicarilor (14
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
de limba rusă imediat ce armata sovietică a ocupat Bucureștiul), și la alte ziare și reviste ale epocii, precum și la Radiodifuziunea Română, unde semnează adaptări după numeroase piese de teatru traduse din limba rusă sau din franceză. Dându-și seama de aservirea totală a României față de Rusia sovietică, G., suspectată acum că ar fi lucrat pentru serviciile secrete franceze și britanice (ceea ce nu este exclus), reușește în 1949 să treacă în Occident contractând o căsătorie de conveniență cu un cetățean italian. Divorțează
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
război). „Ce optimism nemaipomenit la acest Congres! Poți fi satisfăcut de tot și de nimic; poți dobori vesel un adversar constituit din totalitatea secolelor umane; a crede că arta În totalitate a fost pînă azi o prostie, o formă de aservire, de dezordine, și nici un strigăt uman nu a fost auzit pînă la Soviete. Atîtea arte diferite, născute În epoci foarte diferite, care au fost considerate În ansamblu că «burgheze». Și dacă vreo voce Îndrăznește să se plîngă, nu este decît
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
privindu-l pe Italo Calvino, părinte al unei literaturi fantastice de calitate, de fapt tot al unui alegorism cu orientare existențial-filosofică. Abordarea e echilibrată și argumentată, aparent „tradițională”, în fond de o modernitate neostentativă, cumpănit eclectică, fără dogmatism metodologic ori aserviri față de grile hermeneutice exclusiviste, iar interpretările și comentariile sunt prezidate de o viziune ideologizată cu moderație. Stilul eseurilor lui S. se distinge prin fluență și claritate, eleganță sobră, dar și printr-o discretă vibrație afectivă, mărturie a atașamentului față de subiectul
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
Spirit iluminist, cărturarul dă o mare importanță reformelor sociale, criticând, sarcastic și amar, abuzurile potentaților vremii, ale clerului ahtiat de putere lumească și văzând în politica de unire a Bisericii Ortodoxe cu cea Catolică doar un mod de expansiune, de aservire totală a românilor. Prezența autorului în text, intervențiile patetice, pasajele cu aspect de pamflet, spiritul polemic și adresarea directă reușesc să învie adesea masa amorfă a documentelor. Când familiar oral, când înalt oratoric, stilul său produce expresii lapidare, sentențioase, concentrate
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
comentariile teatrale sau în însemnările despre reviste. Cronica literară o inaugura Șerban Cioculescu, cu o întâmpinare pozitivă a volumului Critice, IX: Poezia nouă de E. Lovinescu, semnalând originea cărții în polemica dusă cu N. Davidescu și B. Fundoianu, pe tema aservirii literaturii române de către cea franceză, precum și meritul autorului de a nu mai ignora pe Tudor Arghezi și pe Adrian Maniu, dar combătând valorizarea excesivă a lui Camil Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
cronici, recenzii, reportaje, restituiri documentare, traduceri, semnale editoriale. Articolul-program, redactat de C. Mândreanu (La început de drum, 1/1966), afirmă explicit primatul ideologic în alegerea materialelor ce vor fi tipărite. Revista evită însă, destul de des, pe parcursul istoriei sale, inconvenientele unei aserviri integrale la directivele de partid și reușește să mențină un bun nivel valoric prin atragerea unor colaborări prestigioase, precum și printr-o selecție bazată în primul rând pe criterii calitative. Dincolo de tributul plătit demagogiei comuniste a vremii (articole de fond pe
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
și externe ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a putut fi privit ca o abatere de la cursul firesc al realităților românești. El a fost considerat, din perspectiva consecințelor ce le-a avut asupra poziției internaționale a României, drept Începutul (premisa) „aservirii” dezvoltării acesteia de unele mari puteri din Occident, În speță de Prusia (pe punctul de a deveni „o Germanie imperială”). În felul acesta, au putut fi „deduse” și premisele care, chipurile, au determinat „aderarea” României la Tripla Alianță În 1883
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
discuție doar de câțiva ani, de când s-a agravat criza economică, pe când problema tineretului muncitoresc s-a pus dintotdeauna, ceea ce unește sub aceleași deziderate tineretul aflat în fața „spectacolului” lumii contemporane, „plină de durere și de moarte, plină de dezamăgiri și aservire”. Tonul dramatic crește în textul lui Gellu Naum, care sancționează o lume ce zdrobește, amenințând cu foametea „tinerii în căutarea unui remediu”; de aceea, ei „trebuie să ia atitudine, toți trebuie să lupte”. Alt articol mobilizator aparține lui Constantin Micu
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
studenți și de muncitori, fără însă ca ele să dobândească amploare. Au fost arestați mulți tineri foști legionari sau care au colaborat cu armata germană. Apoi s-au înmulțit criteriile de condamnare: ascultarea postului Europa Liberă, manifestări de ordin mistic, aservirea față de Occident (cosmopolitism), ascunderea originii sociale (de chiabur); se condamnau moravurile ușoare și chiar ținuta vestimentară excentrică (împotriva „malagambismului”). Abaterile erau discutate în adunări interminabile, în care se făceau critici exagerate și răuvoitoare, încheiate cu exmatriculări sau alte sancțiuni, în raport cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu făceai parte dintr-o categorie favorizată, statul la coadă rămânea forma principală de aprovizionare. Relația dintre cei care aveau/dădeau - funcționari, șefi, oameni cu influență și putere de decizie - și cei ce așteptau era una sclavagisto-feudală, o relație de aservire, între baștan și supusul care trebuia umilit. Interesant este că, după 1989, resentimentele („Să stea și ei la coadă ca noi”) nu se îndreptau atât către șefii comunisto-securiști (formatori de opinie - aceștia erau iubiți masochist, erau „de-ai lor”), cât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]