258 matches
-
masca). Grosimea preparării depinde și de metoda de realizare: pentru tehnica indirectă se prepară 0,30-0,75 mm, dar pentru tehnica directă se prepară mai puțin (0,2-0,3 mm). Unii afirmă că dintele nu se prepară, ci doar “se asprește”, căci se va pensula un strat subțire de compozit fotopolimerizabil (când discromia nu este accentuată). Prepararea urmărește configurația feței vestibulare, deci curburile (convexitățile) gingivo-incizale și mezio-distale. Proximal: prepararea se face cu atenție, pentru a nu afecta dinții adiacenți, până la punctul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
care se termina cu o tocăniță care av ea un gust bun, în măsură să ne astâmpere foamea, oricât de mare ar fi fost. Discuție serioasă cu mama Nu pot trece ușor peste anii copilăriei, frumoși în multe , dar și aspri în toate. Poate mă repet, dar îmi amintesc că tatăl meu e ra un om iute, harnic, ambițios, dar tare neîndurător cu copilăria noastră. Nu aveam nici patru ani și tata mă obliga să fac de toate, mai ales în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
arendaș - menționa dregătorul turc - n-a mai venit altul, astfel că minele au rămas neexploatate câtva timp”. Fiul arendașului turc ar fi reînceput să exploateze și să vândă silitră tarapanei (monetarie) de la Constantinopol și din alte locuri cu câte 14 aspri ocaua. În aceste mine lucrau 3.000 de oameni, care nu plăteau nici o dare domnului Moldovei. Ei săpau peste tot „chiar dacă ar fi să răscolească în acest scop locul pe care e așezată o biserică”. Domnii moldoveni s-au declarat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
silitra, de grosimea unui deget. Pentru a se obține rezultate foarte bune, această operațiune trebuia repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru prima oară de Soliman al II-lea, imitat după talerul olandez, pe care era reprezentat un leu încălecat de un cavaler), paraua (a 40-a parte din leul vechi), talerul (veche monedă austriacă de argint, în valoare de 40 aspri), groș (guruș) - monedă de argint (piastru, în Imperiul Otoman; leu, în țările române), ban (cea mai mică monedă de argint, apoi de aramă, în valoare de 1/3 dintr-o para), lețcae (cea mai mică monedă). Raportul dintre galbeni și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revii și ne vedem noi", făcu vecinul îndreptându-se către ușă. "Bine, mă, ne vedem, ne vedem. Și dacă mai apare vreo lucrare, vreo combinație, ceva, te anunț io. Te-am pupat." "Sănătate!" După vreun ceas și jumătate durerea se aspri. Pe deasupra simțea că toată fața începuse să-i dogorească. Acum și partea superioară a orbitelor îl durea, iar hemoragia parcă se intensificase. Dădu drumul la televizor să vadă un meci, sfârși și a doua bere, dar tot degeaba. Durerea nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lor sociale vor fi întotdeauna lipsite de afecțiune. Unii părinți greșesc în educarea copiilor prin schimbarea frecvență a atitudinii: când sunt prea severi, cănd prea îngăduitori. Sunt mai rare familiile în care ambii părinți sunt în același timp fie prea aspri, fie prea blânzi. Adesea, tatăl și mama pot avea atitudini diferite față de copil: unul prea sever, altul protector, gata de a-l răsfăța și apăra față de excesele impuse de celălalt părinte. Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferență față de ceea ce gândește copilul
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
un boiar, anume Bogdan - pre care îl iubiea - de și-au lăsat muerea și i-au dat domnul pre o sor a lui...”]; de mame (în Letopisețul Cantacuzinesc: „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa [Doamna Chiajna] la bir 5 aspri”; în Cronica Bălenilor: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan vodă, doamna lui Ștefan vodă, fata Radului vodă [Maria Voichiță], din țara Românească, dentru această lume s-au petrecut”; „carele [cneazul Vasili Ivanovici] au fost născut din greacă, anume Sofiea, fata
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de 1000 de aspri și inele și două perechi de brățări de aur de 80 de galbeni și două perechi de brățări de aur mai mici de 8 florinți, 8 linguri de argint și două pahare de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc. 117) -, cu compartimentele respective din foile de zestre ale fiicelor lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
perechi de brățări de aur mai mici de 8 florinți, 8 linguri de argint și două pahare de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc. 117) -, cu compartimentele respective din foile de zestre ale fiicelor lui Constantin Brâncoveanu (tipărite de Ștefan Greceanu în ediția Vieții lui Constandin Vodă Brâncoveanu de Radu Greceanu, București, C. Gögl, 1906
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Copăcelul jumătate și țiganii anume: Lera i Burtea i Danciul cu țiganca lui i Stan i Pătru. Pentru că aceste mai sus zise sate și țigani au fost drepte ale lui Stan pârcălab. Apoi, el au rămas dator doamnei Dospinei aspri 6000. Iar nepotul lui Stan pârcălab, anume Stan, el s-au așăzat cu doamna Dospina de a să bunăvoie și le-au dat moșiile ce s-au mai zis mai sus și țiganii...”. Și Alexandru Vodă Iliaș evoca o fostă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a vândut un chirteș ce-l cumpărase”; jupan Dobromir, fost mare ban, a cumpărat de la jupânița Neacșa, călugărița din Drăgorești și de la nepotul ei Radul Bidiviul, un sat gorjean - Voinigești (Neacșa îl moștenise) și a dat pe el „60.000 aspri gata” - „asprii de zestre ai jupaniței Tomaia, de la părinții ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un chirteș ce-l cumpărase”; jupan Dobromir, fost mare ban, a cumpărat de la jupânița Neacșa, călugărița din Drăgorești și de la nepotul ei Radul Bidiviul, un sat gorjean - Voinigești (Neacșa îl moștenise) și a dat pe el „60.000 aspri gata” - „asprii de zestre ai jupaniței Tomaia, de la părinții ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui, la moarte, încă pe când era el viu, în viața lui, să fie tot satul Voinigești jupaniței lui, Tomaia, mătușa jitelniței Sima stolniceasa, pentru că l-a cumpărat cu asprii de zestre ai jupâniței Tomaia... „; după moartea văduvei, satul cu pricina revenea Simei, ceea ce Alexandru Iliaș întărește). Cercetătorii sunt de acord că, dacă în acte, femeile vând sau cumpără singure (cum se întâmplă cu Maria, fosta nevastă a lui Mareș
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pentru o cumpărătură - un sat care se „vecinea” -, întărită de Vodă Mariei, jupânița lui Chirica comisul, o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai sus) decât cumpără și înstrăinează
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de duminică, dar nu-i plăcea să stea prea mult îmbrăcat în costum. Gulerul cămășii îi dădea mîncărimi și cînd dădea mîna cu unul și cu altul se scuza că nu-și scoate mînușile fine de glanț fiindcă avea palmele asprite de bătături. Cînd a apărut în oraș, cu trei căruțe brașovenești din care s-au mai dat jos două calfe, nevasta lui, mare cît el, blondă, și doi copii care de-abia învățaseră să umble s-a zvonit că era
Potcovarul Bazil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7418_a_8743]
-
Van Dam caută în lied valori pe care estetica simplificatoare a scenei lirice nu i le oferă. Vocea gravă, nobil timbrată are, la cei 65 de ani ai săi, o sănătate și o netezime perfecte, doar acutul s-a mai asprit. Artistul o conduce cu grijă în scopul de a pune în evidență, dincolo de plăcerea efemeră a sonorității prețioase, sensurile muzicii în toate detaliile lor. O citire foarte elaborată în care culoarea și accentele reliefează înțelesul fiecărei silabe cântate: dicția este
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
G. Topîrceanu e profund uman. El nu scrie ca să sconteze un succes ușor, nici ca să fie pe placul unui anumit public șovin. Nu exagerează ca să sporească tirajul cărții, dar nici nu cruță pe nimeni. Oamenii lui sunt umani, deși-s aspri și nefericiți. Mizeriile pe care ni le înfățișează ei sunt mizerii omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-adevăr, în adâncul sufletelor lor". G. Topîrceanu îi va
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Dacă lirismul își umple contururile cu obiecte pe care simțul comun le socotește prozaice, are loc o manevră salutară, cea a înzestrării unor asemenea obiecte cu o sensibilitate omenească. E un gest gingaș, precum cel al unui uriaș cu mîinile asprite de trudă, care mîngîie un copil: „Oameni să se iubească / S-a mai văzut, / Dar cine a văzut cum se iubesc / Două cotlete? // Pisici să se iubească / Pe acoperișuri s-a mai văzut, / Dar cine a văzut / Cum se iubesc
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
nici domeniul relațiilor publice dezvăluite ca raporturi de putere ("Vous vouliez lui parler!?"). O convorbire telefonică banală cu secretara unui personaj important conține în filigran raporturile de putere ce se delimitează între cei aflați la capătul firului. Vocea suavă se asprește ("Domnul... este într-o ședință"), după ce cîntărise atent numele solicitantului. În pauzele scurtei conversații dorința de a-i vorbi Domnului... se transformă într-o îndrăzneală ce frizează tupeul. "Doreați să-i vorbiți?" se miră cea care devine purtătoarea capitalului simbolic
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
fereastră, în rotire mărind-o, deschizându-i lăcașul cel sfânt. 5. Sărutul celor de-acasă, rămași mai bătrâni între ziduri. Urma, în care-ți strecori piciorul și-l retragi zimțuit de ispite. Noaptea ca o limbă uscată trecând peste suflet, asprindu-l. Simplu, gestul acesta fugind în neant, linia de tren, în iarba înaltă. Albul din zare, într-un iris închis. 6. Depărtarea dă sens precum o cupă cu vișine negustată, pe care o vezi etern în tablou. Fotografii, scrisori - retrăiești
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
ne uitam; este o femeie din popor. „Sunteți din familie? ne întreabă. - Nu. - Ah! face femeia, atunci sunteți turiști.” Și adaugă imediat: „Mare bețivan! Într-o zi l-au găsit în șanțul unei străzi de pe-aici.” Își pune mâna asprită de muncă pe brațul verișoarei mele și îi zice de parcă o cunoaște de când lumea: „Da’ câte nu spun oamenii!...” „Hai să mergem, te rog!”, am rugato pe verișoră. Nu mă mai gândesc la jerbă; la Poe vreau să mă gândesc
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
Bineînțeles, îngerul apare și dînsul un pic, îți muștruluiește viața, îți înnoadă ața din ac, te bagă-n strădanii de păpădie suflată rapid: uite-o, nu e! Ehehei, bătrîne cantalup de untură de balenă oceanică, zvelt hipocamp, chițibuș de pluș asprit în valuri... ehehei, nu-i de joacă, ai treburi cu ghiotura, nu se glumește cu mărgărităroasele astea. Soarbe-ți lacom butoiașul cu propriu-ți destin, pus la murat de grijuliile ursitoare muieratice, hieratice... Nu strecura întrebări inutile: cînd?... cum?... unde
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
apologet al nazismului. Dar el a fost totuși un apologet al nazismului, iar dacă, de pildă, cancelarul Schroeder i-ar înălța ode, pentru ca apoi să ne explice că trebuie să ținem seama de întreaga lui operă și să nu fim aspri cu el pentru câteva comentarii idioate din 1933, am spune că Schroeder se comportă cam ciudat... însă comparația cea mai nimerită ar fi aceea cu Robert Brasillach ș9ț sau Drieu la Rochelle ș10ț în Franța: scriitori și critici care s-
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
întîmplă prin faptul că "regele e gol!" nu s-a strigat la timp, prin faptul că privim teatrul strîmt și provincial, nu-l raportăm la respirația și anvergura mondiale, ne pamăm prea tare cînd nu e cazul și devenim prea aspri cu spectacole care, chiar împerfecte, înseamnă evoluție, ieșirea din impas, din teatrul mort în accepția lui Brook, prin faptul că acceptăm diletantismul, prin faptul că sîntem intransigenți cu ceilalți și mult prea îngăduitori cu noi înșine, prin faptul că ne
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]