257 matches
-
mai grea decât a lui. De când vii pe baltă cu noaptea-n cap, dimineață de dimineață, îl vezi foindu-se încolo și-ncoace printre pescari - o figură blonzie, luminată cald de căutătura blândă și mai degrabă tâmpă a ochilor albaștri, asprită de riduri și suptă - de bună seamă că nu-i priește canicula, și nici plimbările astea matinale pe malul bălții într-un ritm ce-i depășește puterile. Circulă continuu până spre ora nouă, când se retrage, în sfârșit, la umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Sun al Bealtes-ilor, spuse fata, laptele cu gheață e din partea casei. Reiko i-a făcut un semn de OK cu degetul mare și a atacat melodia solicitată. Nu avea o voce chiar atât de profundă și poate era puțin cam asprită de tutun, dar a interpretat melodia foarte frumos. Ascultând-o, în timp ce beam bere și priveam muntele, chiar aveam senzația că soarele o să se arate din nou. Interpretarea mi s-a părut extrem de sensibilă. Reiko a înapoiat chitara și a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
gara din Craiova o să mă acopere el În caz că dăm peste patrule de gărzi patriotice. Apoi se vede cum caporalului, cînd gărzile patriotice deschid ușa compartimentului (niște adolescenți agitați, legați la cap cu fulare și purtînd niște brasarde tricolore), i se asprește aerul fin și Îi pune să cînte cîntece militare, să salute regulamentar un superior, să numească trei piese din puștile cu aer comprimat de care se țin Încleștați, apoi le promite niște șuturi În cur dacă nu Închid imediat ușa
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se adresă Alex. Am auzit lucruri minunate despre dumneata. Sper să vii să-mi faci o vizită. Să te aducă Tom. A, bună, Gabriel. Ți-o prezint pe nora mea, Gabriel. Ce s-a întâmplat? Gabriel, răvășită toată, cu fața asprită de vânt încadrată, fără grație, de un batic de pânză înnodat sub bărbie, găsise un pretext să se ridice de la masă, ca să-și caute indianul. Își spusese că pierduse prea ușor speranța. Poate că omul nu plecase încă din Institut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și cu Dumnezeu! Nici chiar așa, bade. Nici chiar așa. Oi fi eu cum oi fi, da’ Dumnezeu rămâne Atotputernicul. Stăpânul cerului și al pământului și noi nu avem alta de făcut decât să ne închinăm Lui. Privirea mi-o asprit-o nemernicii aiștia... 141 Drept-îi, da’ vezi tu că ei se cred mai mari și mai tari ca Dumnezeu. Până într-o zi!... Să lăsăm asta. Mai bine spune ce mai faci tu,Toadere? Apoi nu mă pot plânge, bade
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Venit-au... înaintea domniei mele... călugării de la sfânta mănăstire ce se numește Halchi carea este aproape de Țarigrad... și ne-au arătat un uric de la... Vasilie vod(ă) (Lupu) precum au miluit sfânta m(ă)n(ă)stire câte cu 6000 aspri din an în an”. Drept urmare, Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod scrie: “Socotit-am domniia mea de am înnoit... acei sfinte măn(ă)stirii... ce se numește Halchi... câte șease mii de aspri, și... călugărilor carii vor veni pentru această milă până
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod scrie: “Socotit-am domniia mea de am înnoit... acei sfinte măn(ă)stirii... ce se numește Halchi... câte șease mii de aspri, și... călugărilor carii vor veni pentru această milă până aicea șease sut<e> de aspri car(e) să le fie de cheltuială”. ― Drept-îi, fiule, că o duceau greu de tot cei de la Halchi... Li se plăteau până și cheltuielile făcute de călugării care veneau să ridice pomana. ― Vorba ceea, părinte: ce contează un geam mic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
realizăm activități la care aspiram poate de mult timp. 11. Postul amplifică voința și bucuria de a trăi. Imaginea comună formată despre post este aceea a ființei care respinge cu îndârjire hrana, printr-un uriaș efort al voinței, care îi asprește și „usucă“ ființa. Cu toate acestea, postind în mod înțelept putem descoperi, din contră, o mai mare savoare, satisfacție și bucurie în întreaga noastră viață. 12. Postul ne apropie de aspectele profunde ale ființei noastre. Ființele spirituale, sfinții și înțelepții
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
că întreg câmpul din fața gării semăna acum cu un pergament uscat, acoperit cu o scriere necunoscută. Un gust de cenușă, care la început stăruia în aer numai la amiază, devenise aproape permanent. Până și noaptea căldura era sufocantă. Iarba se asprise și pe alocuri se sfărâma. Dacă mai continua astfel, exista riscul ca apa din fântână să sece cu totul. Aceasta era pentru noi o îngrijorare nouă, neprevăzută și teribilă. După ce că stăm într-o gară pustie, departe de lume, ne vedeam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fac mișcare". Lacurile din jurul Bu-cureștiului sunt prea murdare, ca să înot în ele fără să mă tem de boli. Pentru piscine n-am bani, iar ca să alerg pe stradă, în stil american, nu-mi vine. Pe deasupra, aici, cu cât căldura se asprește, cu atât ai o poftă mai mare să te arunci în apă. Pe urmă, vezi cum apare pe pielea bronzată pulberea fină de sare. Destul ca să-ți descoperi trupul cu totul altfel decât pe un pat de spital. Să mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
primul dintre ei. Dar pe podurile Parisului am aflat și eu că mă temeam de libertate. Trăiască deci stăpânul, oricare ar fi el, înlocuind legea Cerului. "Tatăl nostru, carele ești pentru un timp aici... O, conducătorii noștri, șefii noștri minunat de aspri, o, cârmuitorii noștri cruzi și prea iubiți..." Vedeți, cred că esențialul e să nu mai fii liber și să te poți supune cu căință unuia și mai ticălos decât tine. Când vom fi cu toții vinovați, vom avea adevărata democrație. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sărbătorit. După acele scurte informații, Sia tăcuse odhnindu-se de o oboseală nemotivată și permanentă. Cu picioarele ei groase, rău încălțate, proptite cam răsfirat în covor și formând astfel un leagăn larg în poala șorțului de pânză albă, cu mâinile boccii - asprite de ceea ce va fi lucrat pe-acolo de unde venise - prinse zdravăn de nimerele fotoliului - domnișoara Sia nu era deloc grațioasă în repaos. Totuși, doctorul era mișcat de ceea ce numea: "sacrificiul acelei fete tinere și frumoase, care în loc de plăcerile vârstei ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ctitor de școală a regenerării neamului românesc, Părintele Iustin Pârvu de la Sfânta Mănăstire Petru Vodă-Neamț, martirizatul 16 ani în temnițele comuniste, iubitorul smerit al patrulaterului nostru ontologic: Dumnezeu-Neam-Țară-Semeni ș i care ne repetă ș i care ne îndeamnă să fim aspri cu noi înș ine; să ne cunoaș tem în totală dependenț ă de Dumnezeu. Pe drumul acesta, devenirea este ascendentă, transcendentă, sigură și eficientă, adeverind credibil că suntem capodopera lui Dumnezeu, ființă sfântă, „homo res sacra homini” (omul ființă sfântă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
din nou nedumerit că echipa plecată în căutarea deșertului nu se întorsese. Doctorul Luca s-a ridicat de pe scaun. ― Lasă deșertul, băiete. Dă-i dracului de deșert. Eu am propriul meu deșert, nu trebuie să caut altul. Figura i se asprise. A luat o statuetă de porțelan de pe etajeră, reprezentând un satir grec, și se juca, nehotărât, cu ea. ― Eu am trăit, băiete, într-o toamnă, tot ce poate trăi un bărbat. Ce mai pot face acum e să-mi bat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dur, a faptului nud, bun și rău. Tineri, foarte tineri, complet necunoscuți în lumea, cam subțire și mult prea subțiată, a intelectualității din N., dar și oameni mai în vârstă. Ascult muzica lui Musorgski Modest Petrovici și le privesc palmele asprite de muncă, fețele arse de soare... Simple tablouri dintr-o expoziție... Unele din aceste chipuri nu-mi sunt deloc străine. Le-am văzut, deseori, la concertele-lecție “Să înțelegem muzica”, ținute, aici, în N., de inimosul profesor universitar G.P., în vârstă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
O toamnă cenușie și tristă s-a înscăunat peste sat, un anotimp deloc prietenos, secătuit de lumină și frumusețe, dominat de o atmosferă sumbră, de un colorit mult prea întunecat. De fapt, încă de pe la sfârșitul lui septembrie vremea s-a asprit. S-a făcut din ce în ce mai frig, iar nopțile semănau cu cele de iarnă adevărată. Doar ciulinii satului, mânați de vânt și de timp rău, și au început horirea neînțeleasă, cum neînțelese rămân, prin vreme, faptele și vorbele câinoase și făr’ de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pentru cazul meu și al predecesorilor mei. - Ai vreo explicație pentru situația ta specială? - Nu prea. Doar câteva speculații făcute de predecesorul meu, care ar lua ceva timp pentru a fi redate. - Foarte bine. Figura celui care-l privea se aspri dintr-o dată. - Cum ai putea să explici coincidența că o sută șaptezeci și opt de mii de nave de război ale Imperiului Dzan se trezesc așa, fără nici un avertisment, într-un loc necunoscut din spațiu și în spațiul acela se află o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
buricul pământului, și inițiind o „liturgie” pe care am putea-o considera ridicolă, dacă nu ar fi întâi de toate un sacrilegiu, constând într-o îngenunchere ne-ghioabă și paradoxală înspre noi înșine; al doilea risc ne face să devenim prea aspri cu noi înșine, făcând să pierdem auto-stima cuvenită, până acolo încât să nu mai apreciem darurile creației și cele ale harului, pe care Dumnezeu ni le-a dăruit cu iubire de Tată. Și încă ceva: ce este o lume fără
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cercetat diferitele planuri propuse de grupurile regionale." Este sau nu vreunul ca lumea printre ele? Dresley șovăi. Spre surprinderea lui McAllister, ochii individului se opriră asupra lui, privindu-l cu neîncredere; fața grosolană a lui Dresley se încordă, apoi se aspri de tot: - Da, ar exista o metodă, dar pentru asta ar trebui să-l silim pe prietenul nostru venit din trecut să-și asume un mare risc. Știți cu toții Ia ce mă refer. Cu această metodă am putea câștiga timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
făcuseră testele cu carbon: patru mii de ani depășiți. I se mai spunea copacul lui Abraham sau al lui Ibrahim, dacă cel care îți vorbea era musulman ori creștin. Tulpina îi crescuse în torsade chinuite de vijeliile din deșert și asprite în coajă, încât de departe se zăreau ca tendoanele lui Matusalem, sprijinind o corolă în freamăt. Omar mai fusese la Abarkouh o singură dată, însoțit de bunicu-său, dar atunci se dusese cu bicicleta. Era o nesăbuință să pedalezi într-o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu tatăl ei, ca să simtă cât sânge iranian i se scurge prin vene. Închiriase acel loc în buricul metropolei, ceea ce însemna să se orienteze. Își făcuse prietene și bărbați influenți o curtaseră încă de la sosire. Spre deosebire de „bombele iraniene“, cu părul asprit de decolorări și cu nasul fragil de la operații estetice, ea era o frumusețe franceză, cu inflexiuni orientale, râvnită și prețioasă în orice colecție. Doar pretenția Soniei de a inaugura un design între chador și pantalonii pataf era considerată capriciu: înstăriții
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o privi fix, cu intensitate și continuă: ― E cu atît mai bine pentru dumneavoastră. Știți la fel de bine ca și mine că nu puteți avea copii. ― Ce mai e și asta? întrebă uluit Prințul Del Curtin. Innelda! ― Taci! Glasul ei se asprise de furie și umilință. Prințe, trimite-l pe individul ăsta înapoi în celula lui. A devenit de-a dreptul insuportabil. Și-ți interzic să discuți cu el despre suverana ta. Prințul se înclină. ― Ascult de poruncile Maiestății Voastre. Se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
păstrez. N-am avut curiozitatea să-l răsfoiesc, l-am aruncat într-un sertar și l-am lăsat acolo. Abia după moartea lui Dinu l-am citit și am descoperit parcurgând însemnările din acest caiet de matematică, uzat, cu foile asprite de umezeala care s-a uscat, cât de simplist îl judecasem pe acest om în care nu reușisem să văd decât o parte de adevăr, cea care îmi convenise, fiindcă încurajase stupida convingere că eu eram făcut din alt lut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
păstrez. N-am avut curiozitatea să-l răsfoiesc, l-am aruncat într-un sertar și l-am lăsat acolo. Abia după moartea lui Dinu l-am citit și am descoperit parcurgând însemnările din acest caiet de matematică, uzat, cu foile asprite de umezeala care s-a uscat, cât de simplist îl judecasem pe acest om în care nu reușisem să văd decât o parte de adevăr, cea care îmi convenise, fiindcă încurajase stupida convingere că eu eram făcut din alt lut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
suflase: „Acum“. Și Începuse să strige: „Peeentru onooor...“ Iar Jacopo nu știa cum se sună „Pentru onoor - drepți!“ Structura melodică era pesemne mai complicată, dar În momentul acela el nu fusese capabil să cânte decât do-mi-sol-do, iar pentru oamenii aceia aspriți În lupte părea să fie de-ajuns. Do-ul final fusese intonat după ce respirase o dată, așa Încât să-l poată ține lung, pentru a-i da timp - scria Belbo - să ajungă până la soare. Partizanii stăteau rigizi În poziție de drepți. Vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]