1,443 matches
-
epos al formei (lumii) gata constituite. Tudor Zbârnea urmărește această odisee a creației atît din perspectiva martorului fascinat de miracol și copleșit de măreția lui, cît și din aceea a creatorului însuși în al cărui gest se amestecă duioșia și asprimea, iubirea paternă și luciditatea de stăpîn. Iar în subteranul acestui amplu discurs imagistic, în componentele lui esențiale meditativ și grav, se ascunde, alături de o permanentă oscilație între metafizic și grotesc, și o insațiabilă bucurie ludică; un popas confortabil sub orizontul
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
de hârtie înnegrite parcă de foc. Pe ultimul se putea citi: "... zăpada de noiembrie care închide gurile și care ne adoarme". Aici totul fierbea, volanul ne ardea palmele, sarea transpirației ne acoperea fețele și brațele. Și amintirea, un neant cețos: asprimea gerului, Tabriz, miezul iernii?!?... Pesemne că visasem toate astea. Pe la ora șase, rugăciunea de seară a întrerupt sărbătoarea. Orașul se odihnea într-o lumină cu gust de fructe. De-a lungul canalului, credincioșii își mormăiau rugăciunile, prosternați printre bicicletele răsturnate
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
sale preferate au devenit memoriile, jurnalele, însemnările de călătorie, reflecțiile moraliștilor. Nu degeaba scriitorul francez Michel de Montaigne i-a fost cel mai apropiat în spirit. Și nu scrisese acesta în Eseuri, "îmi place înțelepciunea veselă și mă feresc de asprimea moravurilor și de austeritate"?
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
verbale neizbutite. Detalii ce țin, îndeobște, de fidelitatea înregistrării audio și care nu asigură decât o anumită empatie jurnalistică. Oprindu-ne la acest nivel al sociologismului vulgar și al anchetei fonetice la fel de vulgare, cartea ar putea fi sancționată cu destulă asprime. Numai că, atrag atenția, dincolo de dizabilitățile care-i singularizează - și însingurează - pe acești copii numiți când Ana, când Ciocârlan, când Religioasa, când Gâjâita, există o deprindere - specială - pe care, la fiecare deschidere a volumului, ei o împart cu câte cineva
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
românească, nr. 21, 1844), se afirma: "Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației". Istoria se face din schimburi de haine și cuvinte: "În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă caciula dacică și au înspătat burca caucazică, și cu aceasta și cîteva nomenclature s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în Dacia, românii, încălțând cizme și încingând brâul polon, au luat finale
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
jurnalului au fost scrise între 1970 și 1974, într-o perioadă cînd autorul prinsese obiceiul ca, după terminarea slujbei religioase, să-și pună pe hîrtie impresiile. În privința stofei din care era croit elvețianul cu înfățișare severă și dură, a cărei asprime contrasta cu finețea umorilor ce-i însuflețeau scrisul, cea mai potrivită expresie e cea de "introvertit resemnat": introvertit, deoarece avea o fire interiorizată sub imperiul căreia nu-și îngăduia efuziuni cotidiene, și resemnat, fiindcă intuia prea bine că schimbările prin
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
drumuri. Elveția pastorală și creștină își schimbă identitatea. șoselele acoperă pășunile, pădurile se micșorează spre a face loc stațiunilor alpine, turismul prinde ființă și liniile de teleferic brăzdează văile. Călătorii și sihaștrii sunt înlocuiți de schiori și alpiniști, iar peisajul asprimii alpestre este îmblînzit de înlesnirile civilizației. Moravurile se domesticesc la rîndul lor și puritanismul se stinge. Femeile își pierd aerul pudic și ajung să se închine tocmai zeului pe care creștinismul l-a repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
Antigazetăria de acum 20 de ani, complicitatea cu răul și stagnarea, ziariști ultrapopuliști fraternizând cu masele largi populare, lideri de opinie demolând orice gest reformist - nimic nou, totul perfect conservat. Din păcate, Adrian Marino avea dreptate când își judeca cu asprime contemporanii: cu puține excepții, România nu are lideri de opinie prooccidentali, reformiști, liberali în sens larg. În tot cazul, ei sunt rara avis și foarte departe de a face masă critică. Cei mai mulți mimează și îngână etica și valorile occidentale. În
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
acțiunea ei și hulită În forma sub care se prezintă, prostituția a rămas să fie acceptată ca un rău necesar. În atitudinea pe care omul o are față de prostituție niciodată Însă nu-i sincer, căci pe deoparte o judecă cu asprime, pentru ca pe de alta, să o privească cu Îngăduință. Nu ne vom ocupa de latura morală a prostituției. Aceasta a făcut și face obiectul a numeroase scrieri literare și medico-sociale. Ceea ce se observă Însă În această problemă, este faptul, că
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
inimă ca pâinea caldă - a răspuns Petrache provocării. Acum inima mea s-o cam uscat băiete. Tu vorbești de vremurile când eram și eu în rând cu oamenii. Acum nimic nu mai este ca înainte... Poate că numai înstrăinarea și asprimea vieții din lagăr te-au dus la această concluzie... Omul bun nu poate deveni rău niciodată. Invers e posibil... Prin pocăință și credință în Dumnezeu - a comentat inginerul Cicoare reflecțiile lui Costăchel. Dacă încă nu ne-o dat afară din
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de mânie, adică umil și fără să cuteze a-și ridica cumva privirea. Trecură, astfel, câteva clipe lungi. Dintr-odată, însă, îl înăbuși un val mare de neliniște, simțind cum cineva parcă îi vorbește în conștiință și îi pune cu asprime frână, oprindu-l din drumul său. Avea o mare senzație de înecăciune crescândă. Ochii i se bulbucară, o sudoare rece îi acoperi numaidecât tot trupul, iar lacrimile începură a i se prelinge șiroaie pe obrajii descărnați, țepoși și palizi. Nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
grabnic această cameră-cavou. Depuse coșulețul pe masă și, cu ochii pe ușă, spuse zorită sărut-mâna, apoi o ținu într-o fugă nestăvilită, până acasă. Îi împărtăși mamei ei cu ce impresie rămăsese din această vizită. Mama sa o certă cu asprime: - E o biată bătrână! N-are pe nimeni. Pot să ajung și eu ca ea dacă fata mea, în loc să învețe carte, va umbla după cai morți să le ia potcoavele. - Da’ învăț, mamă... Ce Dumnezeu, cum aș putea să te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lege morală, imperative categorice și imperative ipotetice etc., dar nu putea fi de acord (total) cu refuzul lui Kant de a socoti că și eteronomia voinței ar putea avea nota pozitivă a generalității (universalității). El suspecta de prea multă rigurozitate (asprime) opoziția netă instituită de Kant, căci acesta scria În Teorema a IV a despre Principiile rațiunii pure practice: „Autonomia voinței este unicul principiu al tuturor legilor morale și al datoriilor care le sunt conforme; din contra, orice eteronomie a liberului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Urma: "Ai grijă cu slăbiciunea asta a ta, să nu cumva să mă mâhnești în așa chip încât, cu toată compasiunea pe care o am față de fratele meu cel păcătos, să te dau cumva afară". Continua cu și mai multă asprime: Ia vezi! Pantelică, ăla din colț, de la blănărie, abia așteaptă să-l ajut și pe el cumva cu lucrul p-aci, prin juru' sfântului lăcaș, și nu umblă să se tocmească pentru orice, cum fac alții! Înțelegi mătăluță?". "Înțeleg, Sfinția
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe el cumva cu lucrul p-aci, prin juru' sfântului lăcaș, și nu umblă să se tocmească pentru orice, cum fac alții! Înțelegi mătăluță?". "Înțeleg, Sfinția Voastră, cum să nu înțeleg!? Da' mi-e că mă judecați cu prea mare asprime, că io sunt băiat bun, muncitor și ci'stit. Nu mai spun că Pantelică, întrebați pă toată lumea, e și bețiv, și gură bogată. Înțelegeți dumneavoastră ce vreau să zic, că doar vă pricepeți la oameni ca niminea al'cineva și
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Împrejurarea Îl găsise nițel cam nervos, din cauza aspiratorului. De această dată, Însă, Christina părea hotărîtă să-și apere cu orice preț poziția. Chiar dacă Vic s-ar fi supărat. — Astăzi ironiile tale sunt de calitatea a doua, remarcă ea cu o asprime neașteptată În glas, care-l obligă pe Vic să tacă minute În șir după aceea, astfel Încît Christina trebui să constate că nu mai avea cu cine vorbi. Nu dorise să-l jignească. Dorise numai să fie ascultată cu oarecare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Anca Gabriela Sîrbu 1 — Ești sigur că nu știe? întrebă Georgie. — Antonia? Ce să știe, despre noi? Absolut sigur. Georgie rămase tăcută câteva minute, apoi zise: — Bine. Acel „bine” rostit foarte scurt o caracteriza, era reprezentativ pentru un soi de asprime care, după părerea mea, arăta onestitate mai degrabă decât duritate. Îmi plăcea modul ei sec de a accepta relația noastră. Numai cu o asemenea femeie, rațională prin excelență, miaș fi putut înșela soția. Stăteam în pat, pe jumătate îmbrățișați, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
adresa condiției lor. Dacă n-ar plăti, ar fi foarte nefericitți. Ar fi niște prizonieri. Cred că țineți mult la fratele meu. Dar nu-i faceți nici un bine lăsându-l să scape atât de ușor. Își dorește, are nevoie de asprimea, de critica, chiar de violența dumneavoastră. Prin blândețe nu faceți decât să prelungiți această vrajă a minciunii pe care au țesut-o în jurul lor înșile și în jurul dumneavoastră. Mai curând sau mai târziu va trebui să deveniți centaur, să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dacă pot îndrăzni să te-ntreb, și unde? și te pomenești că într-o mașină decapotabilă, una din alea prea... — NU! — Și dacă-i polei pe șosele, Alex... Mergem cu un tanc Sherman, mamă! OK? OK? — Alex, zice ea cu asprime în glas, se simte din glasul tău că-mi ascunzi ceva, aveți de gând să faceți autostopul într-un automobil decapotabil sau puneți la cale vreo altă trăsnaie - lipsește două luni de-acasă, are șaptesprezece ani și-o ia razna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-ți Îndrept cravata. Ea se aplecă peste masă și-i aranjă cravata lui Mabel Warren. — Am trăit Împreună vreme de trei ani, Începu să spună domnișoara Warren, cu o voce joasă și melancolică, și nu ți-am vorbit niciodată cu asprime. Janet Pardoe Își dădu cu puțin parfum după urechi. Pentru Dumnezeu, dragă, uită-te cât e ceasul! Trenul pleacă Într-o jumătate de oră și trebuie să-mi iau bagajele, iar tu trebuie să-ți faci interviul. Bea-ți ginul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bărbat care vorbea puțin, dar În clipa aia consideram că asta agravează și mai mult situația. Mă gândeam că era complet necinstit ca el să pară acum furios pe mine. Am Încercat din nou. —Dar... —Iubito, ajunge, spuse Hunter cu asprime. Nu ai decât să mă crezi sau să nu mă crezi, treaba ta. Eu Îți spun adevărul. „Poate că exagerasem eu“, m-am gândit, enervată pe mine Însămi. Eram obosită și stresată din cauza serviciului, ceea ce uneori mă transforma, din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
smulse. Șchiopu Bărbosu trebuie și el să se poarte frumos cu puștii, altminteri suportă consecințe, chiar dacă motocicleta e închisă într-un garaj, departe. Iarna, după tiruri întețite cu bulgări în ferestrele lui de la sufragerie sau de la dormitor, face cunoștință cu asprimea gerului, mătură cioburi și e nevoit să caute un geamgiu. Se pot întâmpla multe, foarte multe, mai ales că trezirea unui conflict ațipit nu seamănă cu flacăra unei candele, ci cu o vâlvătaie. Gustul acela dulce, ca halvița, este însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de scrumbie afumată. Grăsunul apăru din nou, În mînă cu formularul pe care Rowe Îl completase la intrarea În clădire. Avea o față rotundă și cam mare, Împodobită cu o mustăcioară blondă. Va să zică, dumneata ești domnul Rowe? spuse omulețul, cu asprime În glas. Ne bucură că ai venit, În sfîrșit, să ne vezi. Apăsă pe un buton, și peste cîteva clipe În Încăpere intră un polițist În uniformă. — Beavis e de serviciu? Îl Întrebă grăsunul. Spune-i să vină-ncoace. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
rău pentru celălalt... soțul doctoriței Hamilton. M-am uitat stăruitor la ceasul de deasupra ușii, sperând că va pleca în scurt timp. Această falsă compasiune față de cel mort mă irita, era doar o scuză pentru un exercițiu de gimnastică morală. Asprimea tinerelor infirmiere făcea parte din aceeași pantomimă a regretului. Mă gândisem ore în șir la bărbatul mort, vizualizând efectele morții lui asupra soției și familiei sale. Mă gândisem la ultimele lui momente de viață, milisecunde frenetice de durere și violență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
și pe mâinile prostituatei de vârstă mijlocie, sperma scânteia în picături opalescente, culoarea lor schimbându-se din roșu în chihlimbariu și verde în ritmul semafoarelor, reflectând miile de lumini din aerul nopții pe care le întâlneam de-a lungul autostrăzii, asprimea tuburilor fosforescente ale stâlpilor de iluminat public și imensa coroană de lumină ce plutea deasupra aeroportului. Uitându-mă la cerul întunecat, mi se părea că sperma lui Vaughan spăla întregul peisaj, dând putere miilor de motoare, circuite electrice și destine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]