867 matches
-
pe care am postulat-o în leg)tur) cu teoria. O teorie conține asumpții care sunt teoretice, nu factuale. Una din cele mai des întâlnite înțelegeri greșite ale teoriei balanței de putere graviteaz) în jurul acestui punct. Teoria este criticat), deoarece asumpțiile sale sunt eronate. Pasajul care urmeaz) poate servi drept exemplu și pentru altele: ,, Dac) națiunile ar fi de fapt unit)ți neschimb)toare, f)r) leg)turi permanente una cu alta, si dac) ar fi toate motivate cu prec)dere
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu excepția uneia singure, cu rol de echilibrator, al c)rei scop ar fi de a o împiedică pe oricare alta de a dobândi puterea predominant), ar putea, în realitate, rezultă o balant) a puterii. Am v)zut ins) c) aceste asumpții nu sunt corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
echilibrator, al c)rei scop ar fi de a o împiedică pe oricare alta de a dobândi puterea predominant), ar putea, în realitate, rezultă o balant) a puterii. Am v)zut ins) c) aceste asumpții nu sunt corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
corecte, si, de vreme ce asumpțiile teoriei sunt greșite, concluziile sunt și ele eronate” (Organski 1968, p. 292). Eroarea accidental) a autorului const) în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce altele nu sunt nici atât. Eroarea să fundamental) rezid) în incorectă înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în aceea c) a emis o afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce altele nu sunt nici atât. Eroarea să fundamental) rezid) în incorectă înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția teoriei. Putem cu ușurinț) s) admitem c) statele sunt în realitate actori intenționali neunitari. Statele urm)resc numeroase finalit)ți, care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
afirmație, în care unele p)rți sunt formul)ri vagi cu rol de asumpții ale teoriei, în timp ce altele nu sunt nici atât. Eroarea să fundamental) rezid) în incorectă înțelegere a ceea ce este de fapt o asumpție. Din discuția preliminar), cunoaștem c) asumpțiile nu sunt nici adev)rate, nici false, si c) sunt esențiale pentru construcția teoriei. Putem cu ușurinț) s) admitem c) statele sunt în realitate actori intenționali neunitari. Statele urm)resc numeroase finalit)ți, care sunt adesea ambiguu formulate și contradictorii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de state trebuie s) fie astfel direcționate, încât s)-l susțin). Dac) un echilibru de putere este în realitate menținut, putem conchide c) scopul lor a fost unul corect. Dac) nu se constituie un echilibru de putere, putem afirmă c) asumpția teoriei este una eronat). În cele din urm), iar prin aceast) secvent) se duce-se pan) la cap)ț devierea c)tre reificarea unui concept, dac) finalitatea statelor e aceea de susține un echilibru, atunci finalitatea balanței este de ,,a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au amestecat dou) chestiuni cât se poate de diferite. Orice teorie acoper) anumite chestiuni, l)sându-le de o parte pe altele. Teoria balanței de putere este o teorie cu referire la rezultatele produse de acțiunile necoordonate ale statelor. Teoria face asumpții legate de interesele și motivele statelor, în loc s) le explice. Ceea ce ea explic), într-adev)r, sunt constrângerile care limiteaz) acțiunile tuturor statelor. Sesizarea clar) a constrângerilor ofer) multe indicii referitoare la reacțiile așteptate ale statelor, ins) teoria nu poate, singur
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pot fi schimbate în urmă reacției. Că și într-o piaț) oligopolist), rezultatul este nedeterminat. Atât situația, cât și actorii exercit) influent), dar nici unul din factori nu controleaz). Comparând națiunile și corporațiile, este clarificat) ambigua noțiune a interesului național. Prin asumpție, actorii economici caut) s)-si maximizeze profiturile așteptate, iar statele se str)duiesc s)-si asigure supraviețuirea. Marile firme se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea lor depinzând de propriile lor eforturi, în limitele instituite prin lege. În m
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
remarc): ,,Noi știam c) o Europ) Unit) ar putea fi un partener mai independent. Ins) am presupus, poate într-un mod prea necritic, c) interesele noastre comune vor fi asigurate în virtutea lungii noastre istorii în privința cooper)rii” (24 aprilie 1973). Asumpția este neîntemeiat). Apariția unei Europe Unite ar orienta structura politicii internaționale dinspre bic)tre tripolaritate. Din motive ce țin de tradiție, de compatibilitate politic), si de preferinț) ideologic), o nou) Europ) ar putea, foarte bine, s) vireze c)tre vest
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
inițial). Sursa: Senatul SUA, Comitetul Pentru Finanțe, februarie 1973, tabelul A-1, p. 354. Note: a În importurile de energie se includ c)rbunele, petrolul și gazul natural. b Date actuale. c Cifrele estimate pentru SUA se bazeaz) pe aceste asumpții principale: o creștere anual) a PNB cu 4,3 procente pan) în 1980, si cu 4,0% de atunci încolo; o creștere anual) a populației cu 1 procent; existența doar a unor schimb)ri graduale, în privința tehnologiei ce ține de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
intergenetic, ceea ce e cunoscut ca planificare familială. Se consideră că respectivele decizii sunt determinate tranșant de raportul pe care îl percepe cuplul între costurile și beneficiile purtării sarcinii, nașterii, creșterii și educării copiilor, ajutorul la boală și la bătrânețe. Iar asumpția mai mult sau mai puțin tacită a abordărilor economico-demografice este că percepția indivizilor are un înalt grad de realism privitor la piața forței de muncă, costul educațional mai ales și situația generală a unor instituții moderne. Se răspunde în acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker (1991) este că, prin căsătorie, indivizii încearcă să maximizeze valoarea bunurilor și a comodităților pe timpul vieții ce urmează, să obțină beneficii, fie direct economico-materiale, fie de alt gen (în terminologia lui, „monetare” și „nonmonetare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în dezvoltarea dificultăților pe care le are (Barnes, 1984; Ronquet, 1991); 2. în literatura curentă și de specialitate, termenul „terapia familiei” este consacrat deja ca terapie a familiei în calitate de grup unitar, de sistem, și nu doar de grup de suport. Asumpția fundamentală a psihoterapiei clasice (apud Griffin, 1993) este că individul (inclusiv în calitate de membru al familiei) care se prezintă la terapeutareun deficit structural. Persoanei respective fie că îi lipsesc anumite deprinderi șiabilități comportamentale (behaviorismul), fie că are o gândire distorsionată (cognitivismul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etiologie, răul se găsește în individ. Mediul psihosocial apropiat este luat în considerare doar la modul vag și ca factor explicativ al felului în care obstrucționează sau facilitează manifestarea caracteristicilor și a tensiunilor individuale. Dimpotrivă, terapia modernă (interpersonală) are ca asumpție de bază faptul că simptomul, problema unui membru al familiei, reflectă calitatea familiei ca sistem; boala, problema individului, este simptomul sistemului. Iar soluțiile terapeutice trebuie căutate la nivelul relațiilor interpersonale din familie și al familiei ca întreg. Este ușor de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) tc "9.3.1.3. Terapia familială behavioristă (comportamentalistă) " Îl are ca unul dintre reprezentanții de bază pe Gerard Patterson (1982). Ea se referă mai ales la tulburări de comportament ale copiilor și la relația părinți-copii. Asumpția centrală este că orice comportament manifestat de un individ la un moment dat este produsul unui proces de învățare complex și cumulativ, rezultat din interacțiunea dinamică pe care respectivul individ a avut-o cu mediul său. Ca idei mai semnificative
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc, mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de presupus că ei practică un mai eficient autocontrol logic și, dacă e cazul, o autoterapie spontană). Să observăm în încheiere că, spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interacțiunea subiectivității membrilor ei, iar pe măsură ce se construiește este absorbită și împărtășită de respectivele subiectivități. Valorile, constructele personale, ideile, părerile, într-un cuvânt, crezurile - ceea ce în literatura americană figurează ca beliefs -, rezultă din, și determină realitatea familială. Aceasta este o asumpție de bază a terapiei ce vizează familia; - realitatea simbolică a familiei, în afara faptului că este în continuă devenire (ongoing reality, vezi 2.5.2.), se cristalizează în formațiuni de mai mare consistență și stabilitate în timp, în ceea ce se numește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reale de mai mare anvergură (nunți, serbări anuale etc.). Terapia prin participarea la ritualuri urmărește, de regulă, marcarea unor tranziții de la un statut la altul (rituri de trecere, cum ar fi cel de la necăsătorit la căsătorit, de la tânăr la adult). Asumpția terapeuților este că astfel de rituri au o puternică funcție de distinctivitate și identizare și că, deoarece în societatea modernă ele nu mai sunt o regulă socială, trebuie construite terapeutic. Ritualurile (nunți, botezuri, aniversări) pot fi folosite, de asemenea, ca ocazie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
depinde de o serie de factori, printre care factorii cognitivi (asocierea cu experiențe trecute, evaluarea consecințelor comportamentale etc.) sunt foarte semnificativi. Ipoteza frustrare-agresiune astfel modificată (Berkowitz, 1989) acoperă un teritoriu mai extins din vasta scenă a vieții sociale. Totuși, prin asumpția ei ce leagă evenimentele neplăcute de stările afective negative și, de aici, de agresivitate, ea sugerează că, întrucât asemenea evenimente sunt la tot pasul, predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de regulă, out-grup-urile, „ceilalți” mai vulnerabili. 3) Teoria conflictului real, formulată ca atare de R. Levine și T. Campbell (1972), dar avându-și originea în experimentele și elaborările teoretice ale lui M. Sherif și ale colaboratorilor săi (1961), are drept asumpție fundamentală că tensiunile și conflictele de grup se nasc și se mențin din cauze „obiective”, ce țin de competiția pentru resurse și beneficii (teritoriu, hrană, locuri de muncă, avantaje politice etc.). Distorsiunea percepțiilor și prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
favorabilă - cazul moldovenilor și ucrainenilor - și, cu cât amenințarea și similaritatea sunt mai mari, cu atât evaluarea după cele patru caracteristici este mai puțin favorabilă - cazul georgienilor. Aceste rezultate nuanțează predicțiile teoriei identității clasice, care, contrazicând la rândul ei unele asumpții ale ipotezei contactului, afirma că, atunci când membrii unui in-group constată anumite similarități cu cei ai out-group-ului, se vor simți lezați în stima de sine și, prin urmare, vor defavoriza și mai mult în aprecieri out-group-ul. Teoria promovată de Henderson-King și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În esență, fiecare participant trebuie să facă (după ce a avut la dispoziție câteva minute pentru a se pregăti) trei afirmații despre sine, dintre care două sunt false și doar una este adevărată. Apoi membrii grupului se prezintă prin intermediul acestor trei asumpții. Restul echipei se află în ipostaza de a decide care dintre afirmații este adevărată și care sunt false. La sfârșitul fiecărei prezentări, cel care a făcut afirmațiile va relata grupului varianta corectă. Acest exercițiu este util pentru a crește nivelul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dominată de ea. Procesul este mai simplu când agentul care a produs teroarea, o catastrofă naturală, de pildă, a dispărut. Dar în cazul regimului comunist agentul este puterea însăși, care are pozițiile întărite tocmai datorită exercitării terorii. O dată acceptată această asumpție, se poate infera o anumită continuitate între violența deschisă din prima parte a regimului comunist și confruntarea cu foamea și frigul din ultima sa perioadă istorică. În acest sens, trebuie amintit că trăsăturile sociologice ale regimului nu s-au schimbat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]