982 matches
-
bine definite în interiorul echipei de campanie, plecând de la studenți care se ocupă cu monitorizarea presei (atât a celei reale, cât și a celei constituite în interiorul cursului) până la șefi de campanie și formatori de mesaje care să definească patternurile comportamentale și atitudinale ale candidatului. Candidatul trebuie să urmărească linia oficială a omologului său din realitate, asumându-și toate atitudinile acestuia (pozitive și negative). De-a lungul campaniei electorale sunt organizate diverse evenimente de către echipele implicate în joc: dezbateri, conferințe de presă, acțiuni
Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
originalitații elevulu i, a capacităț ii sale de argumentare; tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev), de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv atitudinal. Este necesar să fie avute în vedere și limitele acestor probe: consum mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați indiv idual; gradul diferit de dificu ltate al întrebărilor adresate elevilor, variația comportamentului evaluatorului, starea emoțională a elevului
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
2.5. Autoevaluarea Prin informațiile pe care le furn izează, autoevaluarea are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de 43 valoare pe care o emite profesorul și totodată are multip le implicații în plan motivațional și atitudinal, datorită necesității elevilor de autocunoaștere. Condițiile pentru formarea capacității de autoevaluare la elevi sunt: cunoașterea de către elevi a obiectivelor curriculare și de evaluare; încurajarea elevilor de a pune întrebări referitoare la modul de rezolvare a unei sarcini de lucru; stimularea
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
unui nou sistem de referință care să aibă la bază formarea competențelor elevului. Centrarea pe competențe este o preocupare majoră a ultimilor ani. Alături de metodele de evaluare tradiționale, metodele alternative de evaluare vizează pe lângă obiectivele de învățare și pe cele atitudinale și comportamentale, metodele alternative se utilizează la ciclul primar adaptate la particularitățile de vârstă ale elevilor, la specificul fiecărei discipline și la condițiile în care se desfășoară activitatea didactică. Ele îmbină procedeele orale și scrise, solicitând capacități, cunostințe, atitudini și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
având loc după învățare; regrupează mai multe unități de studiu, face bilanțul. OBIECTUL EVALUARII "-" Evaluarea inițială: este interesată de “acele cunoștințe și capacități care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conținuturi și formarea altor competențe” (I. T. Radu), premise “cognitive și atitudinale” capacități, interese, motivații), necesare integrării în activitatea următoare. "-" Evaluarea formativă: vizează cunoștințele, competențele și metodologiile în raport cu o normă prestabilită, dar și cu o sarcină mai complexă de învățări ulterioare despre care elevul își face o reprezentare” (I. T. Radu); se
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
stare de semnificație manifestările de viață "conștie" ale poetului, a îmbogățit, iată, repertoriul acestor cercetări cu o nouă lucrare de o factură mai aparte în ansamblul percepțiilor sale critice. Nota distinctivă este conferită în primul rând de caracterul ei polemic, atitudinal, mai puțin exercitat de autor care, de regulă, își caută temeiurile critice în propria sa conștiință perceptivă și mai puțin în atitudini contrapunctice față de preopinenți. În plus, cartea este tulburătoare, chiar gravă, prin substanța și fondul ei constitutiv, întrucât răsfrânge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în 1977, se declară antimodern. Spre deosebire de teoreticianul francez, Cezar Ivănescu a adoptat de la bun început antimodernismul lui Eminescu și, mai mult decât atât, a reușit să-i atragă de partea lui și să-i convertească la acest concept cultural și atitudinal chiar pe unii dintre textualiștii în vogă. Până și la Baudelaire (avându-l ca model pe Dante), el descoperă nostalgia unei arte liturgice și preferă poezia înrudită cu muzica și cu sacrul. Calea regală (expresia îi aparține) a poeziei românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afirmațiilor răspicate, chiar apodictice, și a ipotezelor cutezătoare. Theodor Codreanu face figura unui spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor ori cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filosofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice. Această familiaritate atitudinală se poate explica în mai multe feluri. Siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică sunt date neîndoielnic de asumarea competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic, stăpânirea conceptelor-cheie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase, îndelungi, în complementaritate cu însușirea limbajului critic", cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întrebările formulate. • Coparticiparea elevilor la evaluarea răspunsurilor. Factorii menționați au asigurat un grad mare de cooperare, distanța învățător - elev fiind impregnată de respectul și încrederea învățătorului în capacitățile elevului. Am înlăturat astfel aceea „teamă de a greși” dezvoltând un factor atitudinal corespunzător, încrederea în forțele proprii, respectul și competitivitatea intragrupală. În aceste condiții, elevii au fost interesați de noile sarcini, participând cu plăcere ca la un joc, și dând răspunsuri sincere, spontane, complete. Noi , dascălii, nu trebuie să încercăm să fim
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de stat din viața socială. Cu siguranta, în toată această dezbatere a avut un cuvânt greu de spus judecată practică a lui Tito și a colaboratorilor săi de a nu acceptă dictatul stalinist. Este posibil, că din punct de vedere atitudinal, să fi fost reluate tradiții mai vechi, precum neacceptarea în iulie 1914 a presiunilor Austro-Ungariei sau, în martie 1941, a iminentei invazii germane, deci apărarea identității. Vara anului 1948 a însemnat pentru Moscova, Belgrad și alte capitale ale Europei sovietizate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
student. Prevenirea renunțării la studiile universitare prin diminuarea barierelor subiective care iau naștere din mentalități specifice ruralități. Finalități/rezultate expectate pentru elevi: 1. Elevii vor cunoaște: avantajele personale și sociale ale profesionalizării la un nivel superior de calificare; cerințele intelectuale, atitudinale și comportamentale ale statutului de student; specificul studiului academic în raport cu învățarea școlară; facilitățile sociale de stimulare a continuării studiilor universitare; diversitatea ofertei academice din proximitatea regională; 2. Elevii vor reuși: a. să definescă nevoile/motivele personale care stau la baza
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
a rețelelor și a rolului acestora în procesul de comunicare se regăsește în teoria contagiunii; aceasta se bazează pe premisa conform căreia rețelele de comunicare în organizații servesc drept mecanism care expune indivizii, grupurile și organizațiile lainformațiile, mesajele de natură atitudinală și la comportamentul celorlalți (Monge, Contractor, în Jablin, Putnam, 2001). Această expunere stă la baza creșterii probabilității ca membrii rețelei să dezvolte credințe, presupuneri și atitudini similare cu ale celorlalți din rețeaua lor de comunicare. Abordarea din perspectiva teoriei contagiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă că o abordare asupra negocierii nu este utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori, realitatea este un ansamblu unic al unui evantai de factori psihologici, sociali și fizici (la un nivel mai puțin elaborat, o atare tehnică se înscrie în ceea ce vom denumi, în capitolul final al lucrării, controversa creativă). Privitor la schimbările atitudinale, este util să aducem în discuție cercetările lui Kelley și Woodruff (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 103). În cadrul acestora, grupuri diferite de studenți ai unui colegiu de pregătire a profesorilor au audiat o conferință înregistrată despre validitatea metodelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel conduși spre credința că membri ai colegiului lor au răspuns favorabil la conferință. Unui alt grup de studenți li s-a spus că aplauzele vin de la ascultători care nu fac parte din colegiul lor. Deși conferința a produs schimbările atitudinale așteptate la ambele grupuri, schimbările cele mai mari le-au avut studenții cărora li s-a spus că membrii propriului colegiu au reacționat cu căldură la audierea conferinței. Atunci când o activitate se desfășoară în cadrul unui grup, prezența celorlalți poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
definiției Comitetului Național Unit pentru Dificultăți de învățare (NYCLD) din S.U.A., definiție propusă în 1987, dificultățile de învățare (apud 1, p. 188). O clasificare sintetică întâlnită în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultăți de învățare induse: a) intrinsece: acțional-procedurale, organizaționale, atitudinale, valorificate, ocazionate; b) extrinsece: calitatea precară a procesului instruirii/predării, suprasolicitarea școlară, lipsa unui regim de activitate intelectuală, nivelul cultural și material scăzut în familii, lipsa de interes a familiei pentru învățarea școlară, lipsa colaborării familiei cu școala; 2. Dificultăți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
paraverbale și nonverbale, mai puțin cenzurată decât cumunicarea verbală care implicând mai mult sfera conștientului este mai elaborată. Literatura de specialitate relevă că gestionarea comunicării umane aparține în proporție de 60-80 % canalului nonverbal. Studiile demonstrează că 55 % din conținuturile efectiv atitudinale se transmit pe cale nonverbală, 38 % pe calea paraverbală și 7 % pe cea verbală. J.Kane (1974 definește limbajul corporal cu termenul de kinesie în care sunt implicați: omul, mesajul acestuia, starea lui interioară și mișcările corpului. Gesturile motrice care constituie
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
musculare. - Educarea actului respirator (inspirații profunde, expirații forțate, fazele actului respirator. - Exerciții pentru stimularea procesului de creștere și dezvoltare. - Exerciții de influențare selectivă structutate în complexe libere, cu obiecte portative, cu partener. - Exercitii corective în scopul prevenirii instalării unor deficiențe atitudinale segmentare sau globale. 3.Calități psiho - motrice : - Viteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili, viteza de executie în actiuni motrice singulare și complexe, viteza de deplasare. - Capacități coordinative (orientare spațio- temporală; reacție rapidă, echilibru, precizie, ritm. - Forța (forța
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
inferioare. - Educarea actului respirator (inspirații profunde, expirații forțate, fazele actului respirator. - Exerciții pentru stimularea procesului de creștere și dezvoltare. - Exerciții de influențare selectivă structurate în complexe libere, cu obiecte portative, cu partener. - Exercitii corective în scopul prevenirii instalării unor deficiențe atitudinale segmentare sau globale. - Exercitii pentru mărirea și menținerea amplitudinii articulare, cu precădere pentru coloana vertebrală și articlația coxo-femurală. 3. Calități psiho - motrice : - Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali, auditivi, viteza de execuție în acțiuni motrice complexe, viteza de deplasare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
joc de cuvinte. Dacă aceasta ar fi și singura sau ultima mea ambivalență, aș fi fericit. Din păcate, fiecare dintre noi are un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi a fi o realitate. Ai făcut deja o
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau realizate de către elevi; - desene, schițe; - note de teren redactate de elevi ca urmare a unor microinvestigații; - fotografii sau ilustrații ale realizărilor unor activități de învățare; - casete audio sau video; - miniteste; - teme individuale sau de grup; - chestionare, inventare comportamentale sau atitudinale; - pagini de jurnal etc. Un avantaj major al portofoliului este acela că poate integra rezultatele tuturor celorlalte tipuri/metode de evaluare, fie ele tradiționale sau alternative. Pentru ca portofoliul să nu se transforme într-un „sac fără fund”, A.M. Meinbach și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]