26,442 matches
-
consecință este un fel de prăbușire a imaginii în sine, toate componentele previzibile ale spațiului sînt reformulate: pămîntul și cerul au aceeași densitate, aceeași dinamică a gestului le unifică fizic și simbolic, iar lumina care sparge violent crepusculul colorat al atmosferei este o lumină a substanței, a materiei intrate în combustie, și nicidecum una emanată dintr-o sursă exterioară. Există în această perioadă, poate chiar într-o mai mare măsură decît în cea totemică și în cea decorativ-abstractă, o obsesie a
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
imposibilității transcenderii lor. Nu întâmplător am adus vorba de gnosticism; prilejul îl oferă tot autorul în povestirea filosofico-teologică Eternul triumf al binelui. Din păcate, în urma lecturii, subiectele nu prea se rețin, cu atât mai puțin personajele. Rămâne în schimb o atmosferă aproape kafkiană care are rolul de a problematiza la nivel individual "tema răului". Întâmplările narate sunt suficient de îngroșate pentru a părea neveridice, totuși "hiperbola" se înțelege și se acceptă în măsura în care este folosită de un moralist.
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
Teatrul Juárez, dar și prin Festivalul Cervantino, care în luna octombrie a fiecărui an reunește artiști din toate colțurile lumii. Teatrul Principal găzduiește în 10, 11 și 12 octombrie primele trei reprezentații. Până atunci avem ocazia să ne familiarizăm cu atmosfera aparte, care degajă o anumită poezie și să încercăm să înțelegem sufletul viitorilor spectatori. O rețea de tunele ajută la fluidizarea traficului, mașinile numite invariabil "camiones" seamănă cu autobuzele noastre din anii '50, casele din centru, deși viu colorate sunt
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
teoreticieni) care să cunoască foarte bine ce și cum se scrie astăzi și 2) ești dispus să accepți că romanul înseamnă astăzi și altceva sau nu neapărat doar "uneltele majore ale epicului, precum dialogul, tipologia, narațiunea, arta de a crea atmosferă, culoare și sunet". Inutil să spun că nici una din cele două condiții nu este respectată. Chiar Eugen Uricaru recunoaște că "ne citim între noi, nu mai citim pe alții", și apoi, să-mi fie cu iertare, nu cred că Aura
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
înstrăinat de realitate. N-o mai percep decât printr-o transparență mișcătoare; este imaginea unei boli amânate [...] mi-am cam terminat cuvintele"(p.77). Sunt câteva momente în roman de o încremenire melancolică tristă care te duc cu gândul la atmosfera apăsătoare a tăcerilor din Moderato Cantabile a Marqueritei Duras. Interesant, căci, în fond, scrisul Iolandei Malamen poate fi un nouveau - nouveau roman, o experiență scripturală mai umanistă, dar care se naște tot din complicitatea și fascinația pentru mijloace. în fine
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
la figurat) din filmografia lui Altman; după filmările din Marea Britanie, celebrul regizor american, altfel destul de răsfățat pînă acum de viață și de critici, avea să declare: "A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea". Probabil că l-a vrăjit atmosfera locului (totul se petrece la un splendid conac englezesc, într-un week-end la vînătoare, într-o toamnă de la începutul anilor '30), probabil că l-au cucerit actorii britanici (majoritari în distribuție). Înțelegi, văzîndu-i, ce-a vrut să spună producătorul filmului
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
intitulat cuminte Caiet roman. Autoarea practică o poezie de notație intimistă care reactualizează linia tradiționalistă a liricii interbelice, în special prin accentul pe care îl pune pe dihotomia trup-suflet și prin filonul religios care o străbate. Astfel, întâlnim aici o atmosferă senină, apolinică, în care visele nu sunt bântuite de coșmare (adevăratele coșmare fiind cele "trăite cu ochii deschiși") sau frici ancestrale, în care morții sunt "neînfricoșători", iar moartea în sine apare ca o evadare din Babelul cotidian: Nu plânge,/ la
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
prin a repune gândurile rătăcite în matca lor: "Vaporul se clatină/ cu valurile,/ între mare și cer/ sunt călătorul care/ transpiră privind/ prin hubloul împăienjenit,/ sub forța dorinței/ de a fi/ ce nu e./ Vâslesc cu ochii încă tineri/ în atmosfera picăturilor atotputernice/ devenind cu rândul,/ un păianjen,/ o zână,/ un uriaș.../ până când/ Dumnezeu/ se înfățișează/ în poem,/ reașezându-mă,/ fără nici un efort,/ în matca vieții mele/ de neînlocuit." Cu aceeași încredere neștirbită în existența lui Dumnezeu, autoarea evocă dispariția lui
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se suspectează, desfășoară complicate stratageme pentru a se înșela unele pe altele, cu exasperare, cu brutalitate și candoare. Ființe besmetice se agresează reciproc, se maltratează burlesc într-o atmosferă de horror și comedie, dar și de ceremonial, în care violența acționează ca o forță arhetipală. Ion Caramitru compune un cocktail dramatic, în care combină semne din codul teatrului oriental și al teatrului folcloric românesc, elemente naturaliste cu cele stilizate
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
de simplu și totuși încă netrimis la istoria anilor când a fost scrisă. Ce putea să semnifice, în 1949, debutul de-a dreptul apocaliptic al povestirii, decât amenințarea comunismului? Viziunea terifiantă se compune unitar din sintagme cu subînțeles, creatoare de atmosferă imposibilă, din care nu se poate ieși decât pe calea magiei, un fel de magia desperatorum, ca ultimă soluție: "plouase mult cu sânge", "vremurile veneau roșii", "moșierilor li se stârpise până și sămânța", băștinașilor li se "ridicase și cea din
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
de noapte) De la eul liric expansiv profund ludic din Marile jocuri, registrul se schimbă în Alter ego și ne întâmpină o poezie dominată pe alocuri de o nostalgie necenzurată, de o perspectivă a depărtării, cu un diez bine articulat al atmosferei nocturne - prezentă în mai bine de jumătate din numărul poeziilor. Ignor înțelepciunea (Konstantin Balmot), Poetul (Marina țvetaeva) sau Cuvintele, Babică, Ca într-un ascensor zănatic (Ion Covaci), iată câteva poezii care pot caracteriza viziunea autorilor despre natura artistului. Aceeași imagine
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
se înțeleagă, din numărul de rânduri rezervate poeziei, că povestirile lui I. Covaci ar fi inferioare din punct de vedere estetic. Nimic mai neadevărat. Aerul de parabolă, fraza scurtă, tăiată nervos, notația exactă, concisă, toate reușesc o bună sugestie a atmosferei. Poeziile sunt mai mult niște fotografii ale unei lumi depărtate, melancolice, aflate parcă sub presiunea observației și nu rezistă decât până la tâlcul final. Sunt admirabile unele dintre ele: țipătul ierbii, Pământul alb, Chemarea, Minus infinit, Fereastra dinspre lume. Fantasticul și
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
la prima scuturătură sindicală. Debordînd de energie pînă la prînz, cînd se culcă în camera din spatele biroului. E apropiat cu ziariștii de la Palat, per tu cu fetele, dar zău dacă citește vreun ziar" (Purtătorul de cuvînt, p. 94). Definitoriu pentru atmosfera guvernării 1996-2000 este faptul că în nici una dintre cărți aproape că nu apar personaje pozitive, cu toate că personajele ambelor cărților sînt, în covîrșitoarea lor majoritate, colegii de Putere ai autorilor. La Radu Vasile, singurul politician descris în culori favorabile este Traian
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
atît de plăcut înconjurat de simpatia auditorilor. Prezentarea generoasă a Dlui Pleșu și prezența unora dintre profesorii mei cei mai respectați și a multor vechi prieteni a dat serii un ton destins, amical. Cum aș fi putut, într-o asemenea atmosferă, să vorbesc altfel decît simplu și direct? Oamenii care își dedică viața studiului au fost dintotdeauna destul de asemănători între ei Cred că ați ținut cursuri și discursuri în fața unor săli foarte diferite. Cum sînt studenții americani față de cei francezi? Cum
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
bunăvoie aprecieri, favorabile sau critice, să vezi teatrul ca un posibil centru al universului orașului său. În ultimii ani, ca și prin alte părți, aici s-au arătat ceață și neguri, s-au abătut neînțelegerile și au dispărut armonia și atmosfera creației. Un soi de degradare și-a lăsat amprenta pe spectacole, pe minunata sală - bijuterie a teatrului, pe spiritul trupei, încercat și ostenit de alte măcinări și orgolii decît cele de pe scenă. Pe la începutul lunii octombrie 2002, minunata Vetuța Popa
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
și montată pe scena Teatrului cel Mare din București (cu M. Pascaly în rolul lui Hlestakov). "Autorul român - preciza Tatiana Nicolescu 1) - a localizat comedia rusească, adaptând-o moravurilor și realităților românești de la mijlocul secolului trecut. O anumită înrudire de atmosferă și principii între viața publică și socială din Rusia feudală și autocrată și România burghezo-moșierească (sic!) a făcut ca sarcina lui Petru Grădișteanu să nu fie prea grea și a îngăduit în același timp prelucrării să transmită în parte mesajul
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
strice, dimpotrivă. Din programul riguros al clinicii sînt excluse și televizorul, radioul, ziarele - considerate și ele toxice. Nu și muzica, nu și poezia, adaptate sacroterapiei ce însoțește cura. Cu adevărat binefăcătoare, după ce ai trecut prin infernul spitalelor de stat, e atmosfera din Eden: camere confortabile, curate și luminoase, cu geamuri mari spre pădure și munții înzăpeziți, iar echipa de terapeuți e formată din oameni tineri, de o bunăvoință firească, o seninătate surîzătoare și un devotament incredibile (nu știu ce salarii au, dar bacșișurile
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
cu trecerile fără oprire de la un compartiment la altul, neutralizând diferențele, făcând să circule viața netravestită și detaliile sale de recuzită, exterioritatea peisajelor percepute în timpul diferitelor călătorii în țară și în străinătate, plăsmuirile timpului care aduc în amănunte de neuitat, atmosfera unui București traversat cu tramvaiul electric, dar și de cel tras de cai, al anilor pregătitori de mari schimbări politice, cu "zorile Unirii" într-o apropiată perspectivă, demisiile guvernelor, ca acțiuni mari. Dar și amănunte legate de ele. De exemplu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
concertul simfonic (oficial), dirijat de Mascagni, pentru o luptă cu tauri. Scrisorile îl arată pe Liviu Rebreanu destul de atent la oamenii întâlniți, pentru ca să rețină, în mici studii de portret, destinul și localizarea fiecăruia în istoria contemporană lui: Simona Lahovari în atmosfera palatului, dominată de jocul relațiilor și al influențelor, prințul Anton Bibescu și aerul de aristocrație autentică menținută de el la Legația Română de la Madrid, E. Lovinescu, mentor înțelept în studiul noii reviste pe care urmează să o scoată Liviu Rebreanu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
împingându-l până la stadiul unei apăsătoare însingurări. Sunt fragmente de scrisori în care el își cântărește acerb scrisul: Am citit, mi-am ordonat materialul toată noaptea, dar nu am început noul capitol. Trebuie întâi să-mi fie bine fixat, din pricina atmosferei. Mi-am ales numele necesare, de persoane, orașe etc. Apoi diverse cuvinte egiptene vechi, care să coloreze...în sfârșit, meserie. Toate astea m-au obosit mai mult decât scrisul." Sunt zbateri pentru împlinirea capitolului III din Adam și Eva. Iar
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
sunt înrudit cu aproape toate marile neamuri din țară, inclusiv cu Basarabii, cu Mușatinii, cu Brâncovenii, Cantacuzinii, cu Ghiculeștii, cu toți; bunica mamei era Ghica și prin ea, dacă faci iarăși un tabel de ascendență, ajungi departe. - Cum a fost atmosfera în familie, cum v-au educat, cum v-au pregătit pentru viață? - Să știți că impresia mea de copil a fost - hai să nu zicem de sărăcie, dar de sărăcire. Faptul că mama era văduvă, că din partea tatei nu am
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
cu cât scriitura instrumentală este extrem de plastică, mobilă, aerată - mulți au văzut în ea chiar o filiație mozartiană, un spirit cameral. La reușita spectacolului pot fi asociate și decorurile ingenioase semnate de Viorica Petrovici, dintre care, ultimul mai ales, are atmosferă poetică. Este de așteptat ca această seară plină de antren să devină unul dintre succesele de durată ale Teatrului; cei ce iubesc opera vor savura întotdeauna cu bucurie gluma muzicală sclipitoare cu care Verdi și-a încheiat drumul creator - concluzia
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
note discret elegiace specifice, de altfel, gândirii sale plastice. Deși, în aparență, discursul se poartă în sfera rarefiată a întrebărilor esențiale, în realitate el se impune într-un registru natural, firesc și deconectant. Piesele, în ansamblul lor, respiră într-o atmosferă intimă, aproape familială. Binomul ideatic al lucrărilor sale este: ,,Cer - Pământ", ,,Familie - Mântuitor", el devenind și mai convingător prin susținerea lui în plan material printr-o gândire plastică robustă care dă, în final, adevărata măsură a calității. Această concepție - pe
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
Proiecția a fost una pentru inițiați sau pentru invitați, pentru că filmul (realizat pe suport digital) nu e intrat " deocamdată - în nici un circuit de difuzare. La sfîrșitul proiecției, regizorul, Ovidiu Georgescu, și-a prezentat, pe scenă, echipa. O echipă tînără, o atmosferă de festival studențesc și un eveniment care, în felul lui, face dată în istoria cinematografiei românești de după '89. Pentru că 3 păzește e primul film realizat la noi completamente "off Broadway", adică fără nici un leu de la stat și fără nici o implicare
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
acest context. Colonelul este fără îndoială reprezentantul puterii, al ordinii și ierarhiei armate. Dar este, totodată, și singurul bărbat printre cele șase femei. Iubirea și adorația se insinuează, firesc, în text, încălzindu-i registrul poetic, exploatîndu-l mai îndelung într-o atmosferă cazonă mult mai hazlie sau mai ridicolă pentru pacientele-soldați, asta și pentru faptul că armata nu este cel mai feminin atribut al experiențelor traversate, într-o viață, de femei. Chiar și jocul lui Victor Rebengiuc se încălzește, se înseninează în
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]