445 matches
-
dar e clar că se simt amenințați. Iar natura acestei provocări e atât de străină de orice altceva au întîlnit vreodată încît risca orice. Știu că dacă ne omoară, Lumile Agricole nu vor mai însemna nimic. Și totuși risca! Sfinte Augustine, păstrător al tainelor, fie-ți milă de noi și călăuzește-ne! - Să revenim, popo, susură calm Diribal. Acum două săptămâni, o expediție pe care regele o credea deja pierdută s-a întors cu câteva imagini absolut tulburătoare: planeta Z. I-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
continuu agresate de realitate, posibilă prin redescoperirea originilor și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului”, al simbolicei căutări a numelui, căutare săvârșită de Augustina („cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana a doua, sprijinindu-se pe câteva „simboluri potrivite”, pentru a sugera că „inițierea” în existență poate sminti sufletul, scufundându-l în experiență. Subtilul discurs epic vorbește despre singurătate și
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland. Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland 1978; Volum colectiv, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo 1991. În 388, Augustin s-a întors în Africa și a rămas aici definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius care va deveni prietenul său și episcopul Cartaginei și s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a alcătui exclusiv un tratat de exegeză, ci de a îndemna pe orice creștin să facă eforturi ca să înțeleagă textul sacru. Din această obligație derivă, în al doilea rând, necesitatea de a-l explica altora; și dacă în altă parte Augustin însuși a arătat, în scrierile sale exegetice, cum trebuie înțeles, acum el consideră că trebuie să arate și cum trebuie explicat; trebuie însușită știința exegezei lui signum și a lui res, care se obține chiar prin citirea textelor biblice. Firește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Solignac, introducere și note; E. Tréhorel și G. Buissou, traducere); NBA 1, 19753 (introd. de A. Trapé, text M. Pellegrino, trad. și note C. Carena); cu trad. și note: A. Marzullo, Zanichelli, Bologna 1968. Un comentariu sub formă de „lectio Augustini”: în vol. colectiv Le „Confessioni din Agostino d’Ippona, Edizioni Augustinus, Palermo 1984-1987. Studii: M. Pellegrino, Le Confessioni di Sant’Agostino, Studium, Roma 1972 și celelalte studii existente. Ceea ce nouă ni se pare azi opera cea mai semnificativă a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sus, era Iulian, episcopul din Eclano, lângă Benevento. Acesta, tânăr, inteligent și cultivat, reluă apărarea pelagianismului considerându-l adevărata doctrină a Bisericii, denigrată de opiniile episcopilor africani influențați de maniheism. Giulian observă că artizanul condamnării lui Pelagius fusese în esență Augustin, motiv pentru care împotriva acestuia sunt îndreptate operele sale care constituie ultimul răspuns al pelagianismului. Întâi de toate, Iulian a contestat prin două epistole decizia lui Zosimus, iar pentru acest lucru a fost destituit și trimis în exil; nici adresându
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Expositio Psalmorum: de la nr. 100 la nr. 150), care nu e altceva decât o culegere de explicații extrase din Exegeza Psalmilor a lui Augustin; a scris și o Carte de maxime extrase din operele Sfântului Augustin (Sententiarum ex operibus Sancti Augustini delibatarum liber), o serie de 392 de sentințe care ar trebui să constituie un fel de summa a teologiei lui Augustin; acestea au fost folosite și de participanții la conciliul din Orange care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au fost folosite și de participanții la conciliul din Orange care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism înfocat, chiar dacă prea puțin original, reiese și dintr-o Carte de epigrame alcătuită din maxime ale S. Augustin (Epigrammatum ex sententiis Sancti Augustini liber), în care sunt reluate 106 sentințe din culegerea precedentă și care dovedește extraordinara ușurință cu care Prosperus, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discipolul devine narator pentru că a văzut cu ochii lui minunile înfăptuite de către sfânt. Și în acest fel biografia Sfântului Severin își păstrează prospețimea. Totodată, Eugippius a mai compus o Culegere de extrase din operele Sfântului Augustin (Excerpta ex operibus Sancti Augustini) pe care o folosea în timpul cursurilor pe care le ținea într-o școală cu caracter monastic. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 9, 1-2, 1885-1886 (P. Knöll); SChr 374, 1991 (P. Regeret). Victor, episcopul de Capua, este un personaj obscur important mai ales
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sufletului în Mărimea sufletului (De quantitate animae), un dialog cu prietenul său Evodius. Bibliografie. Texte: BA 1, 1949 (De moribus Ecclesiae catholicae și altele: B. Roland-Gosselin). Studii: J.K. Coyle, Augustine’s De moribus Ecclesiae catholicae, Paradosis, Fribourg, Switzerland, 1978; ***, Lectio Augustini. De moribus Ecclesiae catholicae...; De quantitate animae, Augustinus, Palermo, 1991. în 388, Augustin s-a întors în Africa, unde a rămas definitiv; aici l-a cunoscut pe diaconul Aurelius, care va deveni prietenul său și episcopul Cartaginei, și s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era Iulian, episcopul de Eclanun, lîngă Benevento. Acesta, tînăr, inteligent și cultivat, a reluat apărarea pelagianismului, considerîndu-l adevărata doctrină a Bisericii, denigrată de opiniile episcopilor africani influențați de maniheism. Iulian observă că artizanul condamnării lui Pelagius a fost în esență Augustin, și împotriva acestuia sînt îndreptate operele sale ce constituie ultimul răspuns al pelagianismului. întîi de toate, Iulian a contestat prin două epistole decizia lui Zosimus, motiv pentru care a fost destituit și trimis în exil; nici adresîndu-se curții n-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosper și Ilarie, doi laici din Gallia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nr. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) unde criticau, împreună cu alții, operele trimise călugărilor din Adrumeto. Tot lui Prosper și Ilarie Augustin le trimite, un an mai tîrziu, o a doua carte, intitulată Despre darul perseverenței (De dono perseverantiae), în care explică faptul că și perseverența în credință, asemenea nașterii în om a credinței, este un dar de la Dumnezeu. Bibliografie. Ediții: PL
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Psalmilor (Expositio Psalmorum: de la nr. 100 la nr. 150), care nu e decît o culegere de explicații extrase din Exegeza Psalmilor a lui Augustin; a scris și o Carte de maxime extrase din operele Sfîntului Augustin (Sententiarum ex operibus Sancti Augustini delibatarum liber), o serie de 392 de sentințe care ar trebui să constituie un fel de summa a teologiei lui Augustin; acestea au fost folosite și de participanții la conciliul de la Orange, care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au fost folosite și de participanții la conciliul de la Orange, care în 529 au condamnat semipelagianismul. Acest augustinism înfocat, chiar dacă prea puțin original, reiese și dintr-o Carte de epigrame alcătuită din maxime ale Sfîntului Augustin (Epigrammatum ex sententiis Sancti Augustini liber), în care sînt reluate 106 sentințe din culegerea precedentă și care dovedește extraordinara ușurință cu care Prosper, ca un bun literat, trecea de la proză la vers, ușurință pe care o vom surprinde mereu în scrierile sale. Aceste maxime vădesc
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să se creadă că o atare informație ar fi fost furnizată (prin ce mijloace?) posterității. Hesychius afirmă că profeții au primit descoperirea „celor viitoare” (quae futura sunt), dar că au păstrat o tăcere absolută asupra acestora. În acest caz, replică Augustin, trebuie să subliniem două lucruri. Mai întâi, este cel puțin surprinzător că apostolii nu au fost considerați demni de a primi o descoperire încredințată profeților Vechiului Testament. Din ce motiv ar fi ascuns, așadar, Isus de „profeții cei desăvârșiți”, care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
177 ANTICRISTUL VRĂJITOR ȘI PSEUDOEXEGET LA ORIGEN PAGE 189 NERO ANTICRIST: VICTORIN, COMMODIAN... PAGE 235 ANTICRISTUL LA CHIRIL AL IERUSALIMULUI PAGE 253 ANTICRISTUL-DIAVOL ÎN DE CONSUMMATIONE MUNDI PAGE 265 ANTICRISTUL LA IERONIM, ÎNTRE FILOLOGIE ȘI TRADIȚIE PAGE 281 „ANTICHRISTUS AFRICANUS”. AUGUSTIN ȘI CEI DOI... PAGE 315 MANUALUL DE ANTICRISTOLOGIE AL LUI THEODORET... PAGE 335 ANTICRISTUL ÎN APOCRIFE: TEME NOI ȘI PORTRETE SIMBOLICE PAGE 343 CONCLUZIE GENERALĂ PAGE 349 PAGE 354 ANEXA 1 ANEXA 1 PAGE 353 PAGE 360 ANEXA 2 ANEXA
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
SOCIETATEA CULTURALĂ ROMÂNIA, asociație înființată la 10 mai 1949 la Sao Paulo și care și-a desfășurat activitatea până în 1957. Este prima societate culturală românească din Brazilia, constituită din inițiativa lui Augustin Hilă și a lui Nicolae Iancu Păltinișanu. Președinte: Augustin Hilă. Societatea organizează festivități culturale, artistice și patriotice cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
int/"www.europa.eu.int. Diamantopoulou, Anna, 2003b, Discurs în calitate de comisar european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului The European Social Model - Myth or Reality?, Bournemouth, Marea Britanie, 29 septembrie. Gâlea, Ion (coord.); Băluț, Aniela; Dumitrașcu, Augustina; Morariu, Cristina, 2004, Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, text comentat și adnotat, HYPERLINK "http://www.mae.ro/"www.mae.ro. Jorens, Yves, 2004, „Enlargement: A common European social model?”, lucrare prezentată în cadrul conferinței Social Europe after Enlargement, Ghent, 13-14
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai largi pentru dezvoltarea și testarea indicatorilor sociali. Începută cu studiile lui Bauer ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1966</Year><RecNum>15</RecNum><record><rec-number>15</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Bauer, Raymond Augustine</author><author>American Academy of Arts and Sciences.,</author></authors></contributors><titles><title>Social indicators</title><secondary-title>Technology, space, and society</secondary-title></titles><pages>xxi, 357</pages><keywords><keyword>Social history</keyword><keyword>United States Social conditions</keyword></keywords><dates
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tânăr, când o să mai fii? 2. Două tipuri de cenzură Am devenit student în 1972 și am intrat în presa studențească un an mai târziu, ca titular al rubricii „Cartea de sociologie” în revista Dialog. În același an, regretatul ștefan Augustin Doinaș m-a debutat cu poezii în revista Familia de la Oradea, la o rubrică devenită celebră printre tinerii autori de poezie. Cine debuta acolo era, oarecum, confirmat ca autor talentat. N-am fost cenzurat, la început, nici în Dialog, nici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
POP, Augustin Z. N. (30.VIII.1910, București - 1.IV.1988, București), istoric literar. Este fiul Floarei (n. Marinescu) și al lui Zamfir Pop, preot. Învață la București, unde se înscrie la cursurile Facultății de Litere și Filosofie, obținând licența în 1931
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
8. 7474. Solomon Mină și Mantă, 6 apartamente, București, B-dul G-ral Magheru 29, str. Sfinților 3. 7475. Stoenescu C-tin și Smaranda, 5 apartamente, București, str. Batiștei 35. Călimănești, str. Traiana 7476. Stain, 77 apartamente, București, Calea Griviței 100-102. 7477. Spirea Augustin, 4 apartamente, București, str. Bahluiului 37, str. Dumitru Gubei 4 bis, B-dul Robert 31 7478. Schollmayer Hugo, 1 apartament București, str. Ștefan Gheorghiu 8. 7479. Serzescu Aurel, si Alex. Zanfir, 5 apartamente, București, str. Delea Veche 39. 7480. Știrbei Adisa
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
admiram și o adoram chiar, În urmă cu mai mulți ani, și care În clipa de față e departe de a mai reprezenta un model moral pentru mine. Lucrurile au fost cu atât mai stranii cu cât datele despre Ștefan Augustin Doinaș ca turnător la Securitate vin dintr-un dosar al lui Adrian Păunescu. Începi să nu mai Înțelegi nimic! Dacă un om care a fost pe față complice al regimului comunist poate părea o figură imaculată, iar o victimă a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
lucrurilor, poate să fie călău, lucrurile sunt chiar Încurcate. Vladimir Tismăneanu: Nu călău, colaborator! Mircea Mihăieș: Vreau să spun, unealtă a călăilor. Din acele dosare rezultă că cel puțin doi oameni au intrat În pușcărie pe baza declarațiilor lui Ștefan Augustin Doinaș: Ion Caraion și Ion Negoițescu. Îngrozitor! Vladimir Tismăneanu: Seamănă cu multe situații extrem de dramatice din Polonia. Ajungem la o discuție pe care am mai avut-o și la care Încearcă să răspundă capitolul despre Încheierea revoluției din Fantasmele salvării
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
numim culoarele pe care au circulat cărți, oameni și concepte dinspre o parte spre cealaltă a continentului. Un apreciabil număr de cărți a intrat în posesia bibliotecii prin felurite donații, ele sosind aici din diferite localități. Spre pildă, Divi Aurelii Augustinii Hipponensis episcopi operum (al nouălea tom), editată la Veneția, în anul 1584, reflectă, pe de o parte, interesul în acest spațiu pentru concepția augustiniană, creștin-medievală, în care fuzionează cele două direcții ale meditațiilor antice - textul sacru ebraic cu metafizica greacă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]