269 matches
-
În aceste condiții de-a dreptul imposibile, în care stilistica personajului din sport părea definitiv partajată între academismul plebeu al lui Mircea Sandu, expresionismul grotesc al lui Mitică Dragomir și reprezentarea rudimentar-naivă a lui Gigi Becali - exemplele extreme, cel de aurolac parțial recuperat, gen Pițurcă, sau cel de retor scuturat din cînd în cînd de frisoanele iluminării, gen Cornel Dinu, rămîn irelevante -, Traian Ungureanu a avut vigoarea morală și energia mentală de a reașeza sportul, în general, și fotbalul, în particular
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
elevii, copiii civilizației extreme, cu diriginții lor, într-o tabără la mare. Savuros balamucul de pe peron, părinți, bagaje, griji și batiste, aproape inedit în proza noastră, care n-a mai plecat de multișor ,la băi". Prin gări, mișună dezmoșteniți cu aurolac și inițiativă, conchistadori de subpămîntă, pentru care orice drum e bun. Las deoparte legăturile lor, canale pe care Florina Ilis intră cu burghie fine, cu lumea compromis-prosperă a Bucureștiului, cu clanurile de ,fermecătoare", cu traficanții (de iarbă&carne), cu pedofilii
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
pe calea ferată. Acesta a crescut în proporție mult mai mare decît rata inflației, ceea ce arată indubitabil că plătim mai mult, pentru servicii mai proaste. S-au făcut eforturi notabile pentru salubrizarea Gării de Nord. Lăsînd de o parte circul, televizat, cu aurolaci cazați în case de oaspeți de înalt confort). Dar și aici specialitatea de perceptor șef a D-lui ministru Băsescu și-a arătat fața originală. În ce mă privește, nu știu nici o țară din Europa în care să se plătească
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
șantaje, sute de mii de câini vagabonzi, droguri și drogați, tineri (dezorientați), bătrâni-schelete (care pot fi folosiți ca material didactic în facultățile de medicină); jurnaliști arestați (în ideea că o putere o umilește pe alta și amândouă țara); mulțimi de aurolaci, violuri, corupție, mituiri, pensii mizere, proxenetism, case părăsite, văi cu vile și piscine (construite cu sudoarea frunții, mă!), alunecări de teren, incendii, conducte petroliere (cu ramificații terminate în cisternele hoților, dați în urmărire generală, acum și pururea și...), neveste mutilate
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
în holul unei gări incredibil de neprimitoare. Sînt împodobită ca un pom de Crăciun. Nu mișc. Am stat mai bine de o oră în picioare, paralizată de frig și îndelung studiată de privirile trecătorilor. Făceam parte deja din décor. Un aurolac a încercat să lege niște vorbe, m-a ciupit oarecum de fund și m-am bucurat că nu a făcut, în cele din urmă, pipi pe mine ca pe o statuie în mărime naturală. Nici acum nu știu cum am ajuns pe
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]
-
Morii, autorul ce-și ghidează personajul (pe el însuși) ajunge din nou în acel limb care și-a păstrat, întreagă, puterea de fascinație. Peisajul este dezolant, o margine a marginii, un perimetru străjuit "de peturi și de căcații bețivilor/ de aurolacii cu ochi mari, cu ochi mari cât ai libelulelor, adormiți". Dar abia aici și atunci, în durata scoasă din timpul socio-istoric și suprapusă unor momente magice, imemoriale (dar încă furnicătoare), se produce revelația. Levitația, ultima secvență a volumului, e un
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
o dată imaginea unui oraș de-a-ndoaselea, așa cum Max Blecher survola o întreagă lume printr-o lentilă roșie, o lume sangvină sau printr-un ochean întors. Sfârșitul ne prezintă același survol, numai că de data aceasta în centrul tabloului se află un aurolac care dirijează funambulesc traficul enorm învârtindu-se ca o sperietoare de ciori bătută de vânt în mijlocul vârtejului amețitor de mașini. Filmul lui Solomon merită văzut, însă pleci cu senzația că regizorul ar fi putut scoate mult mai mult din subiectul
Bucureștiul după șoferi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7794_a_9119]
-
mi-am luat 3 ani. Acolo am început să mă gândesc. Stau trei ani aici și când ies ce fac, tot cu droguri o ard? În pușcărie m-am lăsat de droguri, am luat doar de astea ușoare legale și aurolac”, își continuă povestirea Criști.
REPORTAJ: Viaţa în canalele din Bucureşti, la minus 20 de grade () [Corola-journal/Journalistic/23734_a_25059]
-
din asfaltul topit și ținîndu-mă de nas ca să nu inspir mirosurile de putrefacție, de descompunere, înnecăcioase și contagioase, cu mîinile peste pleoape ca să nu văd cum mișună viermii, prin saci de gunoaie abandonați, răvășiți în voie de cîini, pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă poate fi urmărită de la noi din țară. Cerul negru apăsa, tăcut la început, cu burta peste oraș. La un semn, pe care l-am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
extraordinară continuă printr-o decizie autoimpusă de ispășire a păcatelor într-o mină, participarea la o mineriadă, îndrăgostirea de o femeie de-a locului. În Colonia subterană, un bărbat torturat de neputința de a dormi intră în lumea homleșilor, a aurolacilor din canale, cărora le devine șef și le impune o organizare strictă. Cu reprize de narcolepsie și ședințe periodice, viața din subterană curge monoton și mulțumitor, până în clipa în care dorește o fată. Gelozia îi ruinează însă și dragostea, și
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
șef și le impune o organizare strictă. Cu reprize de narcolepsie și ședințe periodice, viața din subterană curge monoton și mulțumitor, până în clipa în care dorește o fată. Gelozia îi ruinează însă și dragostea, și construcția „monarhică“ a coloniei de aurolaci. Ultimul pahar de vin (Fals tratat despre o iubire imposibilă) este istoria unei obsesii erotice: un tânăr numit Nazaret vede într-o zi o necunoscută și nu mai scapă de imaginea ochilor ei verzi. Pleacă la studii în Franța, cu
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
cu un material eteroclit care pe lângă cronici de film integrează și reflecții pe marginea actualității, mici poeme (Colind, Vipera română), biografeme crude ( Ultima țigară), crochiurile unor distopii (Mitocrom), cronici sportive, exerciții de admirație, portretele în aqua forte ale unor marginali (Aurolacul dumneavoastră) sau ale unor figuri emblematice atât în registrul hilarului, cât și al sublimului (Cinevodă Nicolaescu și românii de dincolo de ecran, Nimic despre sluga Boc, căprarul Blaga și plutonierul Băsescu), instanțierea comică a unor episoade politice intens mediatizate (Parapsi), impresii
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
vorbim însă despre (auto)construcție retorică, despre măști, despre imagine de sine conștient deplasată, nu e inutil și impropriu să descoperim, acum și aici, contrapunctul real? Dacă ne-am gândi, neîncetat, la suferința unui om torturat sau la foamea unui aurolac disperat, n-am mai putea scrie nimic. În asemenea condiții, întreaga literatură, cu tot cu critica ei, ar cădea în derizoriu din punct de vedere uman. Nu putem pretinde unui scriitor să facă din fiecare virgulă pusă pe hârtie o pledoarie pentru
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice căsniciile pe altarul reușitei profesionale), aflate pe muchia de cuțit care desparte iadul de rai, fericirea de dezastru, bunăstarea de mizerie. Personajele acestui volum, la fel ca cele din Povestiri din lumea nouă
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
plîng pe față. Unii sînt plini de bani, dar își jelesc onorabilitatea de pe vremea cînd trăgeau mîța de coadă, cu cartea de muncă. Aștia le dau tonul boschetarilor, care acum visează la o revoluție pe invers și îi învață pe aurolacii ăștia mici că pentru ei Moș Crăciun e Ceaușescu»." (p. 78) Important în proza lui Cristian Teodorescu este întotdeauna ce se spune, nu cum se spune. Tehnica povestirii și stilul au o importanță secundară în raport cu povestea și ideile care se
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
a spus că această lume ascunsă are un conducător cu care te întâlnești doar dacă ești invitat. După două ore este de acord să ne primească. Ne înghesuim prin acel univers paralel. Simțim un miros de vopsea metalică. Se numește Aurolac și este tras de dependenți dintr-o pungă mică. Întreg locul este plin cu fire electrice. De undeva se aude un sistem stereo cu muzică. Suntem în prima cameră, Biroul. Încercăm să nu rămânem cu gura căscată. Într-un colț
Documentar șocant despre viața din canalele de sub București. Intră să vezi detaliile unei lumi inaccesibilă nouă. Europarlamentar britanic: România e superbă! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29891_a_31216]
-
nici atât de pudibond încât să mă ia cu leșin și nici atât de ipocrit încât să fiu oripilat de spectacolul unor mistreți împușcați. Iar imaginea bieților iepurași "cu sânge pe botic", oricât ar fi de dramatică, pălește, pentru mine, în fața realității "aurolacilor" ce dorm în găurile de canal. În povestea clasică Scufița Roșie, personajul înspăimântător mi s-a părut întotdeauna lupul, nu vânătorul. Drept urmare, lunga discuție în jurul partidelor de "asasinat în masă" la care se dedau mărimile zilei mi se pare cu
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
întâmplării. La această vocație națională a nepăsării se adaugă faptul că presa nu-și face datoria de a ne informa în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm ce mai fac boschetarii și aurolacii. în loc să ni se spună ce cred despre viața noastră Ana Blandiana sau Gabriel Liiceanu, trebuie să ascultăm toată ziua opiniile lui Ion Cristoiu sau Marius Tucă. PEN Clubul Român se numește în mod oficial Centrul PEN Român (PEN Romanian Center
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
vor poposi în persoană pentru a ne aduce acasă fericirea. La la doilea punct descoperim două subcategorii: mai întâi, naționaliștii șovini, pentru care orice străin venit în România ori aduce droguri, ori ne otrăvește izvoarele mioritice, ori e violator de aurolaci. Apoi, îmbogățiții de după revoluție, bișnițarii deveniți multimiliardari; aceștia știu că șmecheriile aducătoare de averi colosale vor fi lesne contracarate de organismele europene. Pentru ei, o Românie concurențială înseamnă spectrul falimentului și prăbușirea de pe piscurile aurite unde s-au tolănit întru
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
degeaba, ăla nu sunt eu, eu/ sunt altul. Ce te chiorăști/ atâta?” Trei versuri, așadar, a căror aparentă violență, o dată elegiac repetitivă, a doua oară infamant țâfnoasă, e amortizată de aluzia la Iluminările lui Rimbaud. În continuare: „M-au bătut aurolacii și m-au dat afară.../ Afară din canalizare, pe// gaura de canal, la Unirii: își scoate capul Vale-Deal/ din plămâni - este gata să scape de cel/ viclean. De durerile trecute. Încuie ușa la camera lui, care nu mai este acolo
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
reducție a acestuia. Cuvintele par a se contrage, a seca drept rezultat al unui scepticism trecut în reflex, manifestîndu-se într-o înclinație către expresia laconică. Lehamitea conștiinței se oglindește în versul "economic", concentrat: "fetița cu chibrituri/ suflă în punga cu aurolac// ah ce rușine exclamă limuzina/ care gonește prin zăpadă/ spre antilopele bordelului" (Fapt divers). Ori: "iarnă grea geroasă/ cîteva vrăbii se adună/ la ușa înghețată// împart cu ele/ ultimele firimituri ale pensiei" (Notiță șianuarieț). Ori: "între glorie și nimic/ exersează
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
își împrumută între ele trăsături, obiceiuri. Viața e o magmă din care "impostoarea" selectează conform unei logici proprii, constante, și redă rece, fără risipă de semne de punctuație. O tulburătoare obsesie a sterilității (copilul-cafea care se aruncă în apă, micii aurolaci de la Răzoare, bîlbîita ilustrează eșecul actului de a da viață; "tu n-o să faci niciodată copii,/ n-o să știi cum", îi reproșează "africanul" din .A.) și o izbitoare familiaritate cu moartea se ascund în textura acestor poeme care par scrise
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
0,5 la sută), în Centru și Nord Vest (0,4 la sută) și în Nord est (0,3 la sută), în timp ce consumul de amfetamine și ciuperci halucinogene este întâlnit exclusiv în București - Ilfov. Consumul de solvenți, substanțe inhalante și aurolac este mai des întâlnit în Vest, Sud Vest, București, Nord Vest și Nord est, ketamina în Vest, Sud Vest și București - Ilfov, în timp de heroina este consumată cel mai frecvent în București - Ilfov, cu o prevalență de 1,7
STUDIU - Consumul de droguri la nivel naţional, în continuă creştere. Bucureştenii consumă toate tipurile () [Corola-journal/Journalistic/25983_a_27308]
-
că nu are casă/ și că o loviseră două mașini în ziua aia/ avea o criză de epilepsie/ oamenii treceau pe lângă ea/ fără să miște un deget// cât am alergat cu ea-n brațe până la colțea m-a/ umplut de aurolac și de bale/ credeam că și de păduchi/ celorlalți le păream poate stăpân pe situație/ dar eu făcusem pe mine de frică/ nu mă puteam gândi decât că/ dacă-mi moare în brațe o să am de completat/ o grămadă de
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
și frizerii atoateștiutori și locvace. Fetele de pe centură cu tarife variabile în funcție de marca mașinii și de chipul clientului, și administratorul de bloc care în fiecare lună își justifică mica ciupeală prin schimbarea acelorași clanțe de la spațiile comune. Baronul local, și aurolacul, suporterul echipei naționale de fotbal cu tricolorul pictat pe față, și cei care nu visează decât obținerea statutului de cetățean al Quebec-ului. Câți români, atâtea Românii, toate autentice. De la cea care a stat pavăză creștinătății în vreme ce în Occident se construiau
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]