318 matches
-
stau lucrurile și ne-am pomenit pe un teritoriu necunoscut", declară părinții referitor la situația creată. Dacă la pubertate se ivesc situații de criză și tinerii par să se îndepărteze de casă, pentru părinți începe uneori o dificilă perioadă de autoanaliză. Este posibil ca în unele cazuri să se ajungă până la o veritabilă autoflagelare, încheie autorul articolului. Azi măsurat nivelul motorinei, mai sunt cca. 650 l, destul de îmbucurător. Așadar calculul a fost cu 15 % prea pesimist. Dacă luăm în calcul iarna
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
persoane normale, ca în viața de zi cu zi. Fiecare gest, fiecare tresărire erau perfect puse pe muzică. Ah, m-am simțit în fața unui zid de nepătruns. Și totuși, când am reușit să-l trec, după foarte multe examene de autoanaliză și de auto-eliberare, a ieșit ceva extraordinar, a fost un succes foarte mare. Și într-un rol de comedie! De asta spun, pentru că a venit un producător din America și mi-a mărturisit: "niciodată nu mi-aș fi imaginat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a desăvârși lucrarea am dedus nivelul de dezvoltare al intereselor, aptitudinilor speciale, al aspirațiilor profesionale, dorința de autorealizare care constituie motive însemnate ale învățării școlare. Dintre produsele activității compunerea pe o temă dată am considerat-o o cale însemnată de autoanaliză prin care elevii caută să-și conștientizeze ceea ce îi determină să învețe. Datele obținute prin această metodă ne-au servit ca mijloc de control asupra datelor furnizate de celelalte metode. III.3 Obiectivele cercetării 3.1 Analiza factorilor motivaționali care
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
mai curând au o valoare provocativă, propunând viziunea unei artei aflate în continuă schimbare, fără a ține cont de critica care nu se întoarce și spre sine însăși. Și tocmai pentru a se elibera de constrângerile ce nu au flerul autoanalizei, propunerile schimbării înțelegerii conceptului de artă nu se realizează în funcție de enunțarea unor definiții discursive, ci mai curând prin intermediul unor definiții ostensive. Se arată o altfel de artă, cum se enunță ea ori ce concept instrumentează, însă nu se intră în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
eficient problemele zilnice cu care se confruntă oamenii. În procesul de învățare interculturală sunt implicate activități complexe precum: cunoașterea aspectelor teoretice legate de comunicarea interculturală, observarea atentă a asemănărilor și deosebirilor dintre propria cultură și cultura-țintă, înțelegerea și explicarea diferențelor, autoanaliza și reflecția, viața în medii culturale diverse. Clyne (1994, p. 195, apud FitzGerald, 2003, p. 172) notează: Aceia care sunt buni comunicatori interculturali știu să se exprime într-un stil cultural neutru și știu ce întrebări să pună pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au pentru noi semnificația simbolică a unei înlocuiri a introspecției (și retrospecției) prin acțiune, ea găsind în lupta cu Helgomar David pentru înlăturarea nedreptăților un exemplu emblematic, ceea ce configurează perspectiva deschisă asupra continuării ciclului romanesc ca pe o abandonare a autoanalizei în favoarea unui activism întrezărit ca o salvare posibilă"26. Eugen Simion subliniază și el prezența tabloului, justificând-o prin aceeași simetrie de destin pe care autorul o sugerează între orbii din tablou și personajul feminin central al romanului. În secvența
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de personalitate în perspectivă cognitiv-comportamentală (4 ore). Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 150 ore; echivalare 1 oră=15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (62 de ore) Organizată în grup, prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
prin supervizare directă (12 ore). Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore). De la primul modul până la al doilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de membrii ai Comisiei Profesionale, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată în grup la nivelul Modulului 2. Rezultate pentru participanți: Cunoștințe specifice avansate referitoare la consilierea
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
psihologică/psihoterapie cognitivă și comportamentală (3 ore) Analize de caz (video) (15 ore echivalente) Studiu individual supervizat (bibliografia obligatorie: 200 de ore; echivalare: 1 oră = 15 pagini). (b) autocunoaștere și dezvoltare personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
personală (80 de ore) Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 de ore) De la al doilea modul până la al treilea, cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze două situații problematice cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate, iar rezultatele prelucrărilor sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. Diagnostic și evaluare (30 de ore): cursanții completează o baterie de probe psihologice (14
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup, și/sau mediate prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale de consiliere psihologică cognitivă și comportamentală: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea psihologică (de exemplu, utilizarea probelor psihologice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (50 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (50 ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă, individuală și în grup, organizată de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
vor fi stabilite cu fiecare supervizor în parte. Feedbackul va fi oferit prin întâlniri directe, individuale și în grup și/sau prin telefon/e-mail. Echivalarea orelor se face respectând normele internaționale de psihoterapii cognitive și comportamentale: 2 ore/casetă cursant (autoanaliza ședinței prin prisma modelului cognitiv-comportamental); 2 ore/casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
casetă supervizor; 1 oră/discuții cursant și supervizor. Supervizarea directă include și modul în care cursantul face evaluarea clinică (de exemplu, utilizarea probelor clinice) a cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cazurilor. (3) Autocunoaștere și dezvoltare personală (100 de ore) a. Autoanaliză pe baza Fișei de Autoanaliză (100 de ore). Cursanților li se cere ca săptămânal să analizeze cea mai problematică situație cu care s-au confruntat, prin prisma Fișei de Autoanaliză. Aceste analize adunate într-un portofoliu sunt prelucrate de supervizorul desemnat cu activitatea de autocunoaștere și dezvoltare personală; interpretările supervizorului sunt comunicate cursantului în cadrul activității de supervizare directă sau în grup, organizată individual de către supervizorul alocat fiecărui cursant. (4) Rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
descoperi subtilitățile și încrengăturile acestor erori, posibil și, inevitabile - “orgoliile” care au “forțat” evenimentele, după cum apreciază Emil Cioran în Ispita de a exista, prin afirmația: “Orgoliosul... forțează evenimentele”, apoi își “forțează firea”, iar atunci când își “consumă revoltele, abdică...” Relevantă este autoanaliza actanților cărora se impune a li se acorda “ultimul cuvânt”, pentru a-și defini atitudinea (atitudinile) sau pentru a-și delimita “poziția”, așa cum o recunoaștem și în formulările lui Mircea Vulcănescu: “am fost totdeauna naționalist, dar naționalist luminat (patriot), așa cum
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1978). Istorictc "Istoric" Din perspectiva psihanalizei și a inconștientului, noțiunea de „identificare” este studiată de Freud în Interpretarea viselor (1900/1967). Termenul apare pentru prima dată în manuscrisul L (2 mai 1867), atunci când Freud descoperă la el însuși, datorită unei autoanalize, „pluralitatea persoanelor psihice”, despre care vorbește folosind cuvântul „identificare”. În vis, identificarea realizează, sub formă de imagine onirică, credința subiectului de a fi altcineva, fie prin deplasare, fie prin condensare. Figurarea, ca răspuns la un „tot astfel”, nu este singura
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
involuntar, în numeroase circumstanțe. Este ceea ce se numește întoarcerea elementului refulat, care are loc sub formă de lapsusuri, erori de memorie, uitări de nume. Elementul refulat va putea fi recunoscut de subiectul însuși doar în aceste cazuri benigne, cu ajutorul unei autoanalize, așa cum a procedat Freud însuși (1898/1984) cu ocazia uitării cuvântului Signorelli. Atunci când refularea are consecințe patologice, cum sunt cele detaliate mai departe, cura analitică încearcă să suspende refularea. Paradoxal, aceste reprezentări care par uitate se sustrag uzurii timpului și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reacționează la legănare și balans printr-o stare de greață, ceea ce le provoacă senzații de epuizare și angoasă pe durata călătoriei. Se știe că Freud însuși suferea de fobia călătoriilor (Jones, 1955/1979), interpretarea evocată mai sus fiind probabil o autoanaliză. Transformarea pasivității în activitate este ilustrată de Freud în mai multe rânduri, mai cu seamă în legătură cu jocul copilului. În celebrul joc „Fort - Da” (1920/1981), nepoțelul lui Freud se distrează aruncând și trăgând înapoi un mosorel. Una dintre interpretările lui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de reeducare la cei care lucrau. Ca și la Pitești, aceste cluburi erau conduse de deținuți foști informatori, care credeau în gogorița că în curând vor fi eliberați, dacă vor reuși să-i determine și pe ceilalți să-și facă „autoanaliza” sau „autocritica” - doi termeni, care se substituiseră „demascării” și „autodemascării” de la Pitești. Cu ajutorul informatorilor se răspândise zvonul că „reeducarea” va îmbrăca formele violente de la Pitești. Acest sistem dacă s ar fi aplicat, la oameni în vârstă, storși de toată vlaga
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a brevetat izolarea în compania unui nebun furios, care își ținea coechipierul într-o teroare continuă sub amenințarea strângerii de gât, dacă ațipea, dar de bătut nu s-a bătut. Reeducarea cu toate fazele ei: înfometarea 1958 - 1961, cluburile de „autoanalize”, care apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea unei autoanalize nu era pe placul lui Crăciun din sală se auzea vocea tunătoare a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-a bătut. Reeducarea cu toate fazele ei: înfometarea 1958 - 1961, cluburile de „autoanalize”, care apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot procesul acesta se desfășura sub umbra amenințătoare a Piteștiului; când efectuarea unei autoanalize nu era pe placul lui Crăciun din sală se auzea vocea tunătoare a unui torționar: „Dați-l pe mâna mea, domnule colonel!” întregul proces de reeducare din Aiud trena, căci Crăciun vroia neapărat ca și Petrașcu să treacă prin el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru a putea să apară în clubul de reeducare, apoi la celular sau la zarca, de unde era adus mai mult pe brațe de doi deținuți la club sau la Col. Crăciun. Deja își făcuseră mulți, chiar dintre unii șefi legionari, autoanaliza, când Crăciun vroia să-l introducă în scenă pe Petrașcu, acesta între timp aflase de toată acțiunea de „reeducare”, aflase cum rezistaseră legionarii fără să se plece, ceea ce îl înnebunea pe Crăciun. Pentru mintea lui de proletar, îmbâcsită de materialism-dialectic
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe mai mulți comandanți legionari între care și Petre Țuțea. Redăm din amintirile lui Marcel Petrișor desfășurarea acestui dialog, așa cum i-l povestise nea Petrache, care asistase direct la el. La propunerea lui Crăciun ca Nicolae Petrașcu să-și facă autoanaliza acesta îi răspunde cam în acest mod: Domnule colonel, am rămas, așa dar, doar noi legionarii, de care toți se pot atinge și cărora adversarii au voie să le facă orice ca să-i anuleze, să-i distrugă și să-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]