330 matches
-
considerabilă din partea profesorului și a clasei. În cazul elevilor la care este mai puternică autoaprecierea, coborârea gradului de dificultate în alegerea problemelor nu va avea loc, ei orientându-se în mod constant spre nivelul de realizare anterior. Predominarea aprecierii sau autoaprecierii ca factori motivaționali în activitatea de învățare a elevilor nu înseamnă acționarea în exclusivitate a numai a unuia sau a altuia dintre factori; fiecare personalitate este sensibilă la aprecierile celor din jur, indiferent de nivelul de dezvoltare al autoaprecierii. Ținând
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sau autoaprecierii ca factori motivaționali în activitatea de învățare a elevilor nu înseamnă acționarea în exclusivitate a numai a unuia sau a altuia dintre factori; fiecare personalitate este sensibilă la aprecierile celor din jur, indiferent de nivelul de dezvoltare al autoaprecierii. Ținând cont de această realitate am organizat un al treilea experiment, de control pentru a urmări comportamentul diferitelor categorii de subiecți: - grupul evaluativ - orientat spre apreciere; - grupul autoapreciativ ; - grupul cu poziție neclară. Acestora li s-a precizat că lucrările anterioare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
experiment au arătat că cele trei grupe de subiecți s-au manifestat diferit: - cei din grupul evaluativ au ridicat nivelul dificultății în alegerea problemelor până la nivelul celor din primul experiment pentru a-și asigura aprecierea; - majoritatea subiecților orientați spre autoapreciere au rămas constanți, alegând probleme de aceeași dificultate ca și în celelalte două experimente (78%), iar o mică parte a lor (22%) s-au ridicat peste nivelul seriilor precedente; - elevii celui de-al treilea grup au avut și în acest
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
au ridicat peste nivelul seriilor precedente; - elevii celui de-al treilea grup au avut și în acest experiment o conduită diferențiată, unii dintre ei apropiindu-se de primul grup, alții de cel de-al doilea. În concluzie, valoarea motivațională a autoaprecierii crește o dată cu vârsta, iar orientarea predominantă spre autoapreciere nu exclude atitudinea sensibilă, în grade diferite a subiecților la orice vârstă și față de aprecierea celor din jur. Prin probele alese experimentul a avut un caracter educativ în toate etapele sale, elevii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de-al treilea grup au avut și în acest experiment o conduită diferențiată, unii dintre ei apropiindu-se de primul grup, alții de cel de-al doilea. În concluzie, valoarea motivațională a autoaprecierii crește o dată cu vârsta, iar orientarea predominantă spre autoapreciere nu exclude atitudinea sensibilă, în grade diferite a subiecților la orice vârstă și față de aprecierea celor din jur. Prin probele alese experimentul a avut un caracter educativ în toate etapele sale, elevii au rezolvat probleme, cu grad diferit de dificultate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
înscrise principalele idei ale răspunsurilor corecte și punctajul corespunzător (intr-o scală admisă, cunoscută de elevi dinainte); - pe baza acestui standard, elevul își apreciază “opera”, stabilind în final punctajul obținut pentru fiecare item/problemă și pe ansamblul; se realizează astfel autoaprecierea lucrării produse; (notăm acest punctaj cu A); - profesorul face corectura în roșu și apoi, pe ansamblu: se realizează în acest fel aprecierea lucrării de către profesor; (notăm rezultatul cu C); - se analizează gradul de coincidență statistică dintre cele două aprecieri; se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cazul unor cercetări științifice. Pentru nevoile curente ale procesului de învățământ agricol, evaluarea presupune folosirea unor indici simpli, ușor accesibil oricărui profesor, dar relevați. Așa este indicele numit “luciditate” (L). Acest indice sintetizează, sub forma unei relații simple, capacitatea de autoapreciere a elevului. El se determină în interiorul unei scale de notare obișnuite (10 la 1), pa baza diferenței dintre A și C. Se înțelege că pe măsura creșterii diferenței dintre cei doi indici, luciditatea devine mai redusă. Luciditatea poate reflecta competența
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
propria persoană: "elle se plaît à elle-même plus que tout" [Maupassant, Notre cœur, p.159]. Pariziana are un adevărat cult al propriei persoane. Ea se autocontempla la propriu și la figurat 52, proiectându-și în exterior visele și himerele lăuntrice. Autoaprecierile sale sunt superlative 53. Investita cu toate aceste calități, Pariziana se crede un personaj unic și prețios: "elle se croyait un être presque unique, une perle rare" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Ceea ce o caracterizează este o perfectă autosuficiență și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
context, etica este un răspuns complex și adecvat dat de societățile democratice „pentru a-și regla și autoregla parcursul prin gestionarea conflictelor sociale și economice, prin administrarea contradicțiilor organizaționale și prin armonizarea intereselor de bunăstare cu cele de apreciere și autoapreciere morală.” Și criteriul etic a primit un nou conținut, mai puțin I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etica În societatea bazată pe cunoaștere „dezinteresat” sau „pur” și mai legat de eficiența și interesul general iar, prin acestea, de
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vor învăța și reține eficient. Stilul de învățare este deja descoperit, dezvoltat și menținut de-a lungul experienței de învățare permanentă, de aceea indicațiile formatorilor privitoare la învățare pot fi respinse și considerate ca un atac direct la competențele lor. Autoaprecierea bine conturată a persoanelor mature poate fi și o piedică în învățare pentru că intervine teama de a nu fragmenta sau distruge parțial imaginea personală. În acest caz trebuie conștientizat faptul că schimbarea este de multe ori un răspuns la nevoia
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
Nu ne place să verificăm sau să facem schimbări în cadrul propozițiilor, organizării textului, a scrierii corecte, punctuației etc. Și chiar atunci când admitem posibilitatea schimbării, nu avem întotdeauna dispoziția de a consuma timp pentru ea. Prin urmare, problema în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și de a corecta cu atenție. Dacă ne dezvoltăm simțul autoaprecierii critice, vom reuși să eliminăm toate necazurile de care am pomenit mai înainte. Sugestii
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
întotdeauna dispoziția de a consuma timp pentru ea. Prin urmare, problema în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și de a corecta cu atenție. Dacă ne dezvoltăm simțul autoaprecierii critice, vom reuși să eliminăm toate necazurile de care am pomenit mai înainte. Sugestii, mijloace și modalități de îmbunătățire a textului Atunci când redactăm în ultima formă materialul, trebuie să ne transpunem din rolul celui ce scrie în rolul criticului. Cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
DE CĂTRĂ DOMNUL IOAN POP FLORANTIN p. 110, r. 9 10 : „calomnii izvorâte din patimă și rea credință” cauza calomniilor și relelor intenții pare a fi invidia și neprincipialitatea; r. 17 18 : „buna credință și destoinicia noastră în asemine materie” autoaprecierea și sublinierea competenței într-un anumit domeniu pot declanșa recunoașterea și de către alte persoane, atrăgându-li-se atenția; p. 111, r. 10 13 : „am urmat și noi cu mare plăcere la acel curs, care ne-a fost de foarte mare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
conștiinciozitate; întotdeauna, criteriile pe baza cărora se realizează notarea trebuie să fie transparente și pentru elevi, eventual prin prezentarea lor verbală, pentru a nu induce elevului o stare de frustrare și pentru a-l ajuta să-și dezvolte capacitatea de autoapreciere; metodele de evaluare folosite să fie, pe cât posibil, diverse, încercând formarea unor capacități din mai multe puncte de vedere (metode cum ar fi: observarea curentă, probe scrise, examinări orale, probe practice, teste). Principiile privind evaluarea se exprimă sintetic astfel: evaluarea
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
adaptată fie în cazuri diagnostice, caz în care un subiect este investigat prin mai multe metode, realizându-se apoi o analiză statistică prin care se pot face generalizări, fie în scopuri de stimulare a creativității. 3. Metoda aprecierii (interevaluării) și autoaprecierii (autoevaluării) este aplicabilă de către profesori, părinți sau de subiectul însuși. Metoda poate fi folosită în domeniul școlar și în cel tehnic. Prin interapreciere putem atinge două obiective: 1. putem identifica unele comportamente și performanțe creative; 2. poate fi considerată ca
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
naturaleței comportamentale. Din intervalul orar filmat au fost selectate pentru analiză numai segmentele care includ unitățile de acțiune din combinațiile cărora rezultă cele șase emoții umane fundamentale. Paul Ekman identifica 9 motive care pot activă emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
șase emoții umane fundamentale. Paul Ekman identifica 9 motive care pot activă emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de a vorbi despre un eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9) asumarea voluntară a apariției emoțiilor 204. Dintre toate aceste motive care activează emoțiile, ne-am oprit la primul, operația de auto-evaluare/autoapreciere despre care profesorul Ekman spune că este și cel mai des utilizat -. Faptul de a pune subiecții (adolescenți și părinți) în situația de a dialogă despre unul sau mai multe aspecte sensibile ale relației lor a fost de natură a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ea trebuie să reflecte în mod deschis și obiectiv rezultatele ca și atitudinile, comportamentul sportivului, să analizeze în mod științific nivelul pregătirii și să critice cu justețe atunci când este cazul, contribuind astfel la mobilizarea capacităților de muncă ale sportivului prin autoaprecierea rezultatelor în antrenament și competiții la justa lor valoare. Tot în această direcție un sprijin însemnat trebuie dat de către arbitri și, mai ales, de către spectatori, cei care apreciază „la scenă deschisă” execuțiile și conduitele sportivilor, încurajând astfel manifestarea perseverenței, devotamentul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a fost realizat în mod practic, eficient; compararea execuției proprii cu a celorlalți subiecți; evidențierea sistemului de mijloace utilizat și modul în care acestea au influențat subiectul; aprecierea corectă a execuției și interiorizarea acesteia de către subiect ceea ce va conduce la autoapreciere a modului în care acțiunile viitoare vor fi efectuate; evaluarea capacităților fizice și psihice ale subiecților, a sistemului de mijloace, metode și procedee utilizat în procesul de instruire. Funcțiile exercițiilor fizice izvorăsc din obiectivele pe care le are de îndeplinit
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
să reprezinte o parte integrantă a procesului educativ și se face conform procedurilor definite, care să satisfacă exigențe de obiectivitate, fidelitate, validitate și fiabilitate, aplicate de echipe formate din specialiști în domeniu care utilizează instrumente și procedee specifice: profiluri psihocomportamentale; autoapreciere; nominalizări efectuate de profesori și/sau de grupul de prieteni; studii de caz; ghiduri de nominalizare; chestionare; teste de aptitudini școlare, individuale și colective, de inteligență, de creativitate, de aptitudini speciale; analiza activității școlare; interviuri. Traseele curriculare diferențiate se întocmesc
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
le reaminti tuturor celor prezenți În camera de interogatoriu că Își privea intelectualismul ca pe ceva superior față de o vitalitate pur fizică. Punându-și ochelarii la loc, Își scoase pipa și lasă ca un căscat să circumscrie excesul său de autoapreciere. — Asta nu Înseamnă că bărbații de acțiune nu-și au locul lor În cadrul Sipo. Dar după ce s-a spus și s-a făcut totul, bărbații care gândesc sunt cei care trebuie să ia deciziile. De ce crezi că Germania Life Assurance
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
spre „uniformizare“ să șteargă diferențele individuale privind mărimea nivelului de aspirație. Nivelul de aspirație și cel de performanță pot fi ascendente, sub influența mobilizatoare a trebuinței de performanță, realizându-se astfel autodepășirea. Din experiența subiectivă a reușitelor / nereușitelor rezultă o autoapreciere mai realistă, oglindită în nivelul de aspirație. 2.6.5 Succes și insucces școlar Prin reușita școlară se înțelege nivelul înalt, performanțe ridicate și eficiența crescută a activității de învățare a elevului. Rezultatele școlare pot fi și sunt determinate de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
oferi lui Gosseyn o informație pe care n-o avea: "oameni care contează... Era o idee preconcepută că ei sunt mai buni decât alții. În întreaga istorie a acelei foarte importante planete din sistemul solar, mai fuseseră cazuri similare de autoapreciere laudativă din partea unor grupuri sau a unor indivizi. Ciudat era că, dispunând de asemenea creiere, ființele Troog elaboraseră un plan atât de vast pentru a obține ajutorul unei singure persoane care poseda, undeva în creierul său, abilitatea de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
comportament cognitive și familiale. Datorită dificultăților psihologice ce apar odată cu vârstă, se preferă adesea rezolvarea acestor malformații chirurgicale cât mai precoce posibil, în vederea evitării traumelor psihice (19). Rezolvarea chirurgicală a despicăturilor duce la o creștere a încrederii de sine, al autoaprecierii pozitive și a satisfactiei față de aspectul fizic. Problemele de dezvoltare a limbajului sunt mai importante, la cei care au despicături izolate de buza față de cei cu despicatură labio-palatină (16). Problemele de comunicare la acești pacienți par a fi generate de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]