18,017 matches
-
este credința asumată muzical a Doinei Rotaru, reflectată atât de bine în titlul unui opus cameral: Ouroboros. Discul de la Electrecord continuă această concepție temporală și simbolică, numindu-se "Eterna reîntoarcere". El debutează cu Ceasuri (1987), o piesă de succes a autoarei. Aparent ilustrativ, ticăitul politempic se transformă încet în neregularitate, ca și cum mecanismul ceasornicului s-ar deregla, ar transgresa regnurile și, pe nesimțite, ar învia. Automatul devine pulsație, iar prin aceasta se umanizează. Secundarul ceasului se dizolvă în pulsul inimii. "Inima nu
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
anilor '80 despre călători români în Africa, nu știu ca vreun alt autor român să fi încercat explorarea continentului negru. Cartea pornește de la o teză de doctorat susținută acum câțiva ani la Universitatea din București, iar interesul pentru imagologie al autoarei îi e probabil cunoscut cititorului din faptul că Simona Corlan-Ioan a coordonat nu demult, alături de Lucian Boia și Anca Oroveanu, interesantul volum Insula - despre izolare și limite în spațiul imaginar. Lucrare bine documentată, Inventarea Africii negre oferă o imagine globală
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
secol XIX despre Africa - în prima carte românească pe această temă. Există o singură trimitere de acest fel, derizorie în context, la un articol dintr-un număr din septembrie 1999 al Adevărului, descriind un fenomen autohton de canibalism, atunci cînd autoarea face o digresiune pe tema supraviețuirii mitului antropofagiei, independent de legenda populațiilor africane de canibali, secvență ce încheie ultimul capitol al studiului (ciudat mod de a încheia o carte, printr-o digresiune...). Simona Corlan-Ioan recurge la două tipuri de surse
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
schematic, în rolul său de a comenta identități concrete, Al. George este atent la prezențele în cenaclu și reține în ce măsură numele acestora au fost trecute de E. Lovinescu în paginile sale de istoric literar și de memorialist. Margareta Feraru este autoare a unor note austere, substanțiale, de o concentrare a esențialului în citate și în rezumate, cu capacitate deosebită de a plasa scriitorul în contextul literaturii române, de a fixa fără îndoieli interdependența dintre scriitor și epocă, printr-o concretețe a
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
rezerv plăcerea să citez măcar o dată cum se materializează scrupulul exactității: "Intitulat Ce rămîne din L. Rebreanu, textul lui E. Lovinescu apare în Azi, nu în Ziua, cum se consemnează". Și cum crește în informații și nuanțe scena pusă de autoarea notei la adăpostul "putem presupune - cu un risc minim de a greși -" momentul relatat de Eugen Ionescu în Nu, al confruntării lui Camil Petrescu, evident, cu opinii total negative ale lui Eugen Ionescu despre el. În textele Gabrielei Omăt se
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
care Grete Tartler ni-l propune prin editura Cartea Românească. Pare o sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită de aproape un deceniu diplomat de carieră, autoarea ne propune cu acest volum o serie de reflecții, pe o temă extrem de actuală: raportuile dintre identitatea națională și identitatea europeană, globalizare - sentiment național, într-un proces al descoperii "drumului către sine", de fapt al clarificării propriei legitimități. La zi
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
proces al descoperii "drumului către sine", de fapt al clarificării propriei legitimități. La zi cu bibliografia internațională în materie, dar beneficiind și de participarea nemijlocită - în unele cazuri - la dezbaterea foarte vie în lume, la ora actuală, a acestor argumente, autoarea evită riscul unei simple inventarieri a unei retorici altfel seducătoare. Dimpotrivă, accentul interesului său este focalizat pe o abordare culturală a fenomenului. Economia volumului este de fapt constituită din două segmente destul de distincte între ele. primul, mai matur ca stil
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
unei Europe cu geografia variabilă în care se manifestă simultan două tendințe: una integratoare, care ar putea duce în cele din urmă la crearea unei noi identități europene și alta de redescoperire și cultivare a identităților naționale. Astfel schematizat, demersul autoarei pierde mult în ceea ce reprezintă una dintre calitățile aceste cărți și anume atenția la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale naționalismul este asociat cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
S. Eliot au imaginat asemenea proiecte. (Și. în paranteză, am spune că dacă România este europeană înainte de a intra în UE atunci faptul acesta se datorează - în afară de geografie - tocmai culturii sale). Ceea ce însă lipsește proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
în mișcare. (Pentru că Europa "văzută de sus" nu și-a definit conturele, putând să înglobeze, în final, inclusiv zona Mediteranei și o parte din Orientul Apropiat). Partea a doua a cărții ar putea să plece de la o exclamație spontană a autoarei: "Cum naiba reușeau pe vremuri scriitorii diplomați să continue aplecarea spre literatiră?". Întrebare deloc frivolă care denotă schimbarea condiției diplomatului, dar în același timp relevă că un scriitor, chiar și atunci când nu "produce" opere literare poate oferi în schimb unghiuri
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
de fapt al "sufletului" lor) este alcătuit atent, după un principiu poliedric, din fragmente de jurnal, din însemnări răzlețe dar esențiale, din adnotări și glosări pe marginea unei lecturi sau doar a unei sugestii. Stilul devine analitic, asociativ, uneori liric, autoarea nerefuzându-și subiectivismul, derutele sau jubilațiile. Notele despre Viena, în special, sunt total empatice divulgând contaminarea secretă cu ideea că pot exista națiuni care nu-și subțiază nicicând bugetul pentru cultură (mai mare decât cel al armatei) și care-și
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
liric. România surprinzătoare Inițiativa ministrului Turismului, Dan Matei Agathon, de a aclimatiza palmieri pe litoral e comentată pe larg în ROMÂNIA LIBERĂ, sub titlul "Palmier, extremă urgență!" Comentînd și inițiativa aceluiași de a construi Dracula Park lîngă Sighișoara, Simona Popescu, autoarea editorialului, e de părere că dacă ministrul vrea să ofere turiștilor scene horror la intensitate maximă, îi poate plimba prin anumite cartiere ale unor mari orașe, la orele serii. Revenind la palmieri, editorialista îi sugerează dlui Agathon să importe și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Iulia Popovici Această lucrare - deschizătoare de drumuri în psihologia politică, o disciplină de graniță pînă acum ignorată în mediul românesc, este ultima apariție editorială a unei autoare intrate în atenția publicului în primul rînd printr-o serie de volume de convorbiri cu personalități ale fostului regim ca Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu. Lavinia Betea este în plus autoarea unui studiu de caz dedicat liderului
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
este ultima apariție editorială a unei autoare intrate în atenția publicului în primul rînd printr-o serie de volume de convorbiri cu personalități ale fostului regim ca Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu. Lavinia Betea este în plus autoarea unui studiu de caz dedicat liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu (Humanitas, 2001) bine primit de comentatorii anului trecut. Psihologia politică e un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de psihosociologie traduse sau scrise de autori români, dintre care merită remarcat cel publicat în 1994 de I. Radu et alii, dar și studiile lui Serge Moscovici, căruia îi este dedicată cartea autoarei arădene (L'ère des représentations sociales, L'Âge des foules, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei etc. ). Pornind de la datele oferite de acești specialiști, iată ce-și propune Lavinia Betea în Psihologie politică...: "o abordare a relațiilor individ-lider-mulțime realizate
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
și confesiunea participanților). Lavinia Betea se ocupă în mod special de "miturile pietrificate" ale comunismului și de formele și tehnicile de propagandă, care formează partea cea mai consistentă a acestei lucrări. În ceea ce privește prima temă, făcînd abstracție de formularea ei pleonastică, autoarea își împarte terenul de analiză cu grupul de istorici (dintre care se remarcă Lucian Boia) care se preocupă de mult timp cu cercetarea imaginarului comunismului românesc; Psihologia politică aduce însă în discuție aspecte diferite, ținînd în primul rînd de urmărirea
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
de o "interiorizare"-plafon, extrem de convențională: izbucniri lirice, meditații filosofice de pension, toate întinzîndu-se pe foarte multe pagini și camuflînd, de multe ori, duritatea poveștilor în sine. Efectul este extraordinar: o viață tumultuoasă relatată lin, echilibrată perfect, transformată în destin. Autoarea nu are îndoieli asupra sa, ci dorește ca multele povești adunate într-o viață să fie strînse sub umbrela unui set de carcteristici prestabilit, cel al sîngelui. Căsătoria cu Mihai Cantacuzino, deci cu reprezentantul unei familii mai bogate și mai
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
a ideii de Dumnezeu; artificiul nu este întâmplător, ori pur comercial, ci unul de inspirație biografică. Cea de-a doua linie generală a cărții urmărește stabilirea unei rețele dense de corespondențe între cele trei mari religii implicate în titlu. Eforturile autoarei merg chiar mai adânc de-atât, prin trasarea unor paralele la hinduism și budism (iar, în alte contexte, și la mormonism). Se urmărește astfel nu argumentarea pe marginea unei coerențe interne obiective a respectivelor religii, ci reliefarea fundamentelor practice, convingerea
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
merg chiar mai adânc de-atât, prin trasarea unor paralele la hinduism și budism (iar, în alte contexte, și la mormonism). Se urmărește astfel nu argumentarea pe marginea unei coerențe interne obiective a respectivelor religii, ci reliefarea fundamentelor practice, convingerea autoarei fiind că "este mult mai important ca o anumită idee de Dumnezeu să funcționeze decât să fie solidă din punct de vedere logic și științific." într-o bună tradiție anglo-saxonă, Karen Armstrong abordează o bibliografie stufoasă și idei dintre cele
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
aflat din primii ani de școală. Citesc acum un astfel de manual, "Limba și literatura română", pentru clasa a doua, 2001, carte apărută la Editura Ana, manual aprobat de consiliul însărcinat cu așa ceva, agreat de minister și în conformitate cu programa analitică. Autoare: Marcela Peneș, un nume extrem de prezent pe piața manualelor de limba și literatura română. În mod firesc există o lecție despre Cuza, plasată în economia manualului astfel încât să fie sincronă sărbătoririi zilei de 24 ianuarie. Lecția cuprinde un fragment dintr-
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
moartea lui Yanaki, primește de la Tito o pensie națională pentru meritul de a fi imortalizat chipurile unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu, moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul de epocă al fotografiilor cu aromâni donate de frații Manakia muzeului, în 1906. Cartea de față e valoroasă în primul rînd pentru că reproduce, într-o elegantă formulă, cea mai mare
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
lecturabil într-un cu totul alt mod decît textul scris. "Povestea" scrisă de Ioana Popescu, care însoțește și pune în ramă fotografiile fraților Manakia, pare să dețină în raport cu acestea un rol secundar. Statutul de simplu catalog de colecție pe care autoarea îl atribuie cărții-album e o mică "păcăleală" adresată cititorului. Dar și o strategie de a-l face să privească, transformîndu-l în cititor de imagini. Incapacitatea imaginii de a converti în concepte realități ale unei culturi diferite nu e neapărat un
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
știi să privești imaginile cu aromâni ale fraților Manakia, poți afla lucruri pe care un text scris e incapabil să ți le dezvăluie. Povestea pe care Ioana Popescu i-o spune cititorului e și istoria personală a descoperirii aromânilor de către autoare prin intermediul imaginii. De altfel, statutul de martor impecabil, de document absolut neutru, al fotografiei etnografice e doar o aparență, iar cartea Ioanei Popescu se joacă inteligent cu acest fapt. Imaginea depinde de subiectivitatea celui care se află în spatele aparatului de
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]