12,559 matches
-
și Ioana Ieronim. Deci, ce-ar mai putea vrea un autor în aceste condiții? Cred că e puțin prea bogat. Mi-e un pic frică de chestia asta, fiindcă sunt superstițios. Dacă ți se întâmplă lucruri atât de bune, atunci autobuzul care te calcă nu e prea departe... Care e relația cu traducătoarele - Ioana Avădani, Ioana Ieronim și Carmen Firan? Credeți în expresia "traduttore traditore"? În acest caz, chinul și durerea traducătorilor sunt mai mari, pentru că eu cunosc româna destul ca să
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
afirmației, căci romanul lui Christian Haller a apărut zilele acestea la Editura Polirom, în traducerea Norei Iuga. L-am întîlnit pe autor la Akademie Schloss Solitude, lîngă Stuttgart, unde venise să asiste la lansarea volumului de versuri al Norei Iuga, Autobuzul cu cocoșați, în traducerea germană a lui Ernest Wichner. Am avut șansa de a fi stat de vorbă cu Christian Haller, în fața microfonului, în ambianța luminoasă, încărcată de spiritualitate și melancolie, a Castelului Solitude, transformat pentru artiștii bursieri într-un
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
despre ultimele două zile. Că locuiește sus, că a venit de la Londra pentru niște cursuri, că însoțitoarea lui ar fi trebuit să-l sune, dar telefoanele s-au defectat, i-a spus de tancul de afară, de magazinul închis, de autobuz, de brad, de oțetul din cană. Celălalt stătea și-i urmărea atent buzele. Fața lui nu exprima nimic. Apoi, nu știu cum, se trezi într-o cameră mică și plină de obiecte. Cu greu reușeai să te miști în ea. Stătea la
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
ale autoarei cu mult patos și talent. Felicitări, Mariana Brăescu și la mai multe cărți la fel de valoroase! De la «Sadoveanu» am mers pe jos până la «33», restaurantul neoficial al scriitorilor bucureșteni. Se află pe Bd. Dacia lângă Piața Romană la stația autobuzului 33. Acolo avea loc un alt eveniment cultural - un recital de poezie și muzică, organizat de poetul Daniel Vorona. A recitat superb versuri alese un scriitor despre care nu știam nimic - respectiv Florentin Popescu (ce personalitate, ce poeme, ce discuții
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări, se simțea venirea primăverii până și În mersul personalului. Femeile veniseră cu rochii viu colorate, cu pardesie ușoare, alergând vesele de la stația de autobuz spre intrarea În incinta institutului. Mă simțeam ridicol În paltonul meu. Dar cum numi terminasem obiectivele deplasării trebuia să Îndur cu stoicism, consecințele prevederilor mele exagerate. Mă consolam la gândul că În câteva zile, aveam să-mi termin lucrările și
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
această rugăminte un gest umilitor și întrerupe orice legătură cu el. Evoluția ei capătă, spre final, accente dramatice. După ce și-a încheiat programul la școală, într-o iarnă întârziată (e 28 februarie 2006, spune naratorul), Raluca trebuie să coboare din autobuz din cauza unui ambuteiaj. Viscolește, e o înghesuială infernală, dar "La un moment dat, circulația se deblocă spectaculos [...]. Și vehiculele Regiei de Transport porniră cu avânt, fără să se mai răzgândească din minut în minut. Atunci mulțimea năvăli năucită să le
Țara unui romancier by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9290_a_10615]
-
și pescarul plutind peste lumea ei nu vor să-și dăinuie comoara emoțiilor de iasomie și chihlimbar pauzelor dintre metamorfoze unde cască o gură plină de frică și neputință funcționarii de la chioșcurile de loterie oceanică levitează cu scrum pe gene autobuzul jerpelit din cap face semn că va ajunge cândva și acasă respirația cărnii are colțurile mototolite de înaltă tensiune carapacele și corpurile consumate de arhitecți sunt reciclate de refugiați vasul cosmic e rotit gingaș un milimetru de un balaur somnoros
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
multe contacte, am Învățat multe. Astfel, de la New York am plecat pe Îndelete spre California, unde mai fusesem și aveam deja câțiva prieteni. Am văzut din plin țara, deoarece cumpărasem Înca din Europa un abonament de o lună pe linia de autobuze Greyhound, aranjament care Îți permite să-ți alegi orice rută. De la Unitek, companie cu profil dentar, am Învățat multe. La St. Louis m-am pus la punct cu cunoașterea proceselor metalurgice de care aveam nevoie. La New Orleans am Învățat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din țară profesorul Bălan, medic renumit, care le aprobă alegerea: în România nu e de trăit. Ruxandra se vede confirmată: "Vrusesem foarte mult să părăsesc România. Nu mai suportam mitocănia, murdăria, respirațiile colegilor care puțeau a băutură, aglomerația, sudoarea din autobuze, câinii vagabonzi, nu mai suportam. Știam că totul era impostură și de aceea rămânerea mea într-o țară unde de la miliardari până la cerșetori toți sunt niște prefăcuți și escroci, nu-și avea rostul" etc. (p. 19). Profesorul Bălan e un
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
loc în care am călcat înainte, că am părul prins altfel, în fine, pentru că am alt program, pentru că spun alte propoziții și studiez jurnalism. Anul ăsta, școlar, vreau să zic, pentru că asta înseamnă pentru mine anul, am scris „Șefa și autobuzul" și am avut cel mai groaznic început de an. Fie ce-o fi, am zis. Oricum ar fi fost așa cum ar fi trebuit să fie, dar mă mulțumea faptul că am spus-o. E într-adevăr ușor, dacă se poate
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
așa murdari. Am intrat grăbit în gară ca să-mi pot fuma liniștit țigara și să-mi iau o cafea de la tonomatul ruginit. M-am uitat la ceas. 10.30. Ar trebui să plec, deja e târziu și la ora asta autobuze nu mai găsesc. Pe măsură ce mă îndepărtam de gară, ploaia devenea tot mai furioasă. Ținând cont că eram îmbrăcat în țoalele mele obișnuite - geaca de piele, un maiou alb, blugi găuriți, bocancii grei și o căciulă neagră - eram deja ud până la
ALECART, nr. 11 by Raluca Rîmbu () [Corola-journal/Science/91729_a_92906]
-
cărei fii au murit, alături de alți 8.000 de bosniaci, în luptele de acum 20 de ani din Srebrenica, după destrămarea vechii Jugoslavii, portret ce a fost instalat pe peretele exterior al Domului din Salzburg. Pe drumul de întoarcere cu autobuzul, de la Salzburg la Viena, am fost însoțiți, în cele 3 ore de călătorie, și de câteva reprize de ploaie, care au mai răcorit puțin această seară caniculară de iulie, după o zi obositoare dar deosebit de interesantă. Reporteri: Agnes ORBAN și
Jurnaliştii vizitează oraşul lui Mozart, Salzburg [Corola-blog/BlogPost/94000_a_95292]
-
se reduce Ortodoxia! Vestul are probleme uriașe cu minoritățile și pe cît se prezintă el de democrat, pe atît e ros de ură și de ipocrizie. E firesc să fie la fel și pentru francezi: dacă te urci într-un autobuz în Tours, de exemplu, jumătate din călători sînt străini de neamul, de limba și de credința francezilor. Prin urmare, putem înțelege de ce unii francezi, cetățeni simpli sau ziariști pot fi deranjați de auzul cuvintelor neînțelese. Deschiderea umanistă înțeleasă în sens
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
la celălalt, de dificultăți familiale inerente etc., mi-a fost dat să scriu în condiții întrucîtva neobișnuite colegilor de vîrsta mea care, obținînd statutul de scriitor mai devreme, erau mai protejați. ș...ț Am scris Ťîn capť în birouri, în autobuze încărcate, în bucătăria unei familii mari și chiar pline, mergînd pe stradă" (Postfață la Dimineață pierdută, ediția a III-a, Prefață de Monica Lovinescu, București, Editura 100+1 Gramar, 1997, p. 356). Dacă nu trăiește din scris, Gabriela Adameșteanu trăiește
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
o noapte de mai nimeni nu te întreabă cîți ani ai lehamitea și buzunarul dimineața la cinci orașul sărea ca o mărgică albastră din gîtlejul cocoșului toată noaptea înotase în sucuri acre și dulci și-acum pleca împreună cu betoniera în autobuzul 503 la casa scînteii bună dimineața primăvară! și ei prietenii cu șepci cu pulovăre cu saxofoane călăreau acum pe fete murdare sub umbrare de hîrtie tipărită petalele soarelui se zbîrceau și cădeau pe caldarîm bum! dincolo era o olandă în
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
citadin și acum aștept măcar să-mi facă hatîrul unui zîmbet. În "Bazar bizar" își dau întîlnire George Bush și Florin Călinescu, Monica Bellucci și Mitică Dragomir, SPP-ul și CIA-ul, aurolacul și curva, colonelul dobitoc și pasagerul clandestin din autobuz, romancierul ratat și panglicarul soios, ce mai, o galerie în fața căreia comuți rapid de la un sentiment la altul. Culegerea asta de povestiri este radiografia unei urbe alienate și alienante, pe care însă e prea tîrziu ca s-o renegăm sau
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
sărbătorilor de iarnă. Geroasă. Ca niciodată, plecasem de acasă cu fesul pe cap. Mă socoteam un răsfățat. Alții, pe vremea aceea, dormeau cu căciulile. încă un motiv, fesul nopților mele, să îmi strunesc scrisul. Chiar premiat fiind. Abia aproape de stația autobuzului mi-am dat seama că nu am căciula. Înciudat, m-am întors să o iau. Cine știe ce necaz mă mai așteaptă în ziua aceea. La serviciu deja era un telefon de la D.R.P. să trec urgent pe la Uniune. Eram programat de dimineață
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
și io. I-am arătat degetul. începea să se înnegrească de-acum. - O să-ți cadă unghia, a oftat ea. Apoi se vindecă. Mai doare puțin și gata. Până ajungem o să-ți treacă durerea. - Unde mergi? - Până la capăt. De-acolo iau autobuzul de Slava Cerkeză. Merg la soră-mea de Crăciun. E învățătoare acolo. Mi-a prins mâna cu degetul rănit. A tras-o spre ea. A sărutat degetul. își desfăcuse ușor buzele, ca și cum ar fi vrut să-l muște. "Aselghito", oftă
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
și zgâria ceva pe sticla înghețată. M-am lipit de ea. I-am luat mâna și i-am apăsat-o pe fereastră. Palma deschisă își lăsase semnul în chiciura ferestrei. Sticleau, de-afară, luminile rare ale orașului. - La cât e autobuzul tău? m-a întrebat. - Mai aștept două ore. - Al meu peste un ceas. Se posomorâse. S-a întors spre mine. - Mă conduci la autobuz? - Stau cu tine, altceva ce să fac. - Nu să stai. Să mă conduci. Așa cum conduci pe
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
își lăsase semnul în chiciura ferestrei. Sticleau, de-afară, luminile rare ale orașului. - La cât e autobuzul tău? m-a întrebat. - Mai aștept două ore. - Al meu peste un ceas. Se posomorâse. S-a întors spre mine. - Mă conduci la autobuz? - Stau cu tine, altceva ce să fac. - Nu să stai. Să mă conduci. Așa cum conduci pe cineva, când te desparți. Pricepi? înțelegeam. Am zâmbit înduioșat. Mi-am coborât sacoșa și așteptam să oprească trenul. - Nici nu mi-ai spus cum
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
prăbușit dintr-o dată plângând. Am sărutat-o. - Ce-i cu tine, Mașa. S-a desprins. A făcut câțiva pași prin sală. S-a dus până la ușa sălii de așteptare. A deschis-o. Apoi a venit spre mine. - Hai, că pierd autobuzul. M-ai prășit ca-n Cișmigiu. Am tras-o lângă mine, pe bancă. N-a vrut să se așeze. - De-asta am fugit. De Crăciun vor să mă dea unuia. Și io nu vreau. Zic că tot n-am nici un
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
tine. Că nu-i dai cu vrăjeala. Zorea în fața mea. S-a răsucit brusc. - Așa-mi place. Nemțește. Se vede că ai treijdoi. Nu mai stai de coțușteli. Să mă suni. îți povestesc toată viața mea. A prins să alerge. Autobuzul ei era gata de plecare. închisese ușa. I-a făcut semn șoferului. I-a deschis ușa din spate și s-a aruncat în înghesuiala din mașină. - Dacă suni să-ntrebi de blonda. Așa mă știe toți! Abia când am ajuns
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
era gata de plecare. închisese ușa. I-a făcut semn șoferului. I-a deschis ușa din spate și s-a aruncat în înghesuiala din mașină. - Dacă suni să-ntrebi de blonda. Așa mă știe toți! Abia când am ajuns la autobuzul meu, mi-am dat seama că rămăsesem cu ghiveciul acela în mână. Seara i l-am dus Rioarei. N-a vrut să-l primească. N-avea chef să mai răsădească ceva. A avut grijă mama mea de pomișorul acela. în
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]