199 matches
-
sud moștenitorul Bizanțului și centru ortodoxiei grecești. Fiul lui Nemania, Sabbas, trecea peste arhiepiscopul Ochridei, de care depindea atunci Biserica sârbă, pentru a se adresa Niceei și a primi, în anul 1219, din partea patriarhului din Niceea consacrarea sa ca arhiepiscop autocefal al Serbiei. Doi ani mai devreme, fratele său, Ștefan, primul încoronat, primise coroana regală a Romei. Dobândirea autonomiei ecleziastice constituia un mare avantaj pentru tânărul reagat al Serbiei. Profitul nu era mai mic pentru imperiul de Niceea. Supremația patriarhului de la
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
mare avantaj pentru tânărul reagat al Serbiei. Profitul nu era mai mic pentru imperiul de Niceea. Supremația patriarhului de la Niceea, care a consacrat pe primul arhiepiscop al Serbiei și al cărui nume era menționat pe primul loc în rugăciunile Bisericii autocefale a Serbiei, era un simptom al creditului crescând al imperiului de Niceea. a murit la Niceea, la sfârșitul anuluzi 1221. Pentru a proteja statul împotriva unor eventuale răzmerițe, el, a rămas credincios sieși, u i-a lăsat tronul unicului său
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
a avut loc pe 16 iunie - 27 iunie 2016 în insula Creta, Grecia. Pregătirea acestui sinod a început în 1961 și are drept scop rezolvarea problemelor care au început în secolul al XX-lea cu care se confruntă toate Bisericile autocefale ortodoxe. Printre temele discutate se află și „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”, ce are drept scop implicarea mai activă a Bisericii Ortodoxe în Mișcarea Ecumenică. Temele anunțate oficial la Conferința Pre-Sinodală Pan-Ortodoxă de la Chambésy, Elveția 2016 sunt
Sinodul Pan-Ortodox () [Corola-website/Science/336352_a_337681]
-
Volokolamskului, a anunțat că în urma unei întruniri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse s-a hotărât neparticiparea acesteia la Sinodul din Creta. Printre motivele invocate se află și faptul că aceștia consideră că dacă nu participă toate Bisericile Ortodoxe autocefale în acest sinod, atunci sinodul nu poate fi numit un sinod „al Bisericii Ortodoxe”. Decizia Bisericii Ortodoxe Ruse a avut un impact puternic asupra desfășurării Sinodului din Creta, aceasta deținând peste 50% din totalitatea ortodocșilor de pe glob.
Sinodul Pan-Ortodox () [Corola-website/Science/336352_a_337681]
-
rromi . Alte minorități naționale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, și vlahii. Principala religie a zonei este creștinismul ortodox, catolicismul și islamul. Sunt practicate diferite tradiții locale pentru fiecare credință, fiecare țară ortodoxă având propria biserică națională autocefală. Ortodoxia este religia majoritară în următoarele țări: Catolicismul este religia principală în următoarele țări: Islamul este religia principală în următoarele țări: În următoarele țări sunt practicate mai multe religii:
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
Astăzi muzică bizantina este prezentă doar în serviciul liturgic din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
să mărească numărul credincioșilor aflați sub ascultarea sa. De asemenea, Patriarhul Constantinopolului este și în prezent considerat de către bisericile ortodoxe drept șef onorific, simbolic, al ortodoxiei. Este binecunoscută poziția de „Primul dintre egali” pe care o are față de celelalte biserici autocefale aflate în deplină comuniune liturgică. Pe plan extern, în timpul dinastiei macedonene, s-au produs schimbări radicale. S-a trecut la politica ofensivă , legitimată de caracterul universal al Imperiului Romeilor și de restaurare a stăpânirii asupra teritoriilor uzurpate de inamici. Legislația
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei (în albaneză: "Kisha Orthodhokse Autoqefale e Shqipërisë") este una din cele paisprezece Biserici Ortodoxe existente. Este alcătuită din Arhiepiscopia de Tirana-Durrës și eparhiile din Berat, Gjirokastra, Korça, Apollonia și Kruja. Majoritatea creștinilor ortodocși din Albania trăiesc în sudul
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
jurisdicția canonică a patriarhatului ecumenic din Constantinopol. Această situație a luat sfârșit o dată cu victoria bizantinilor asupra bulgarilor, în anul 1018. O parte a episcopiilor ortodoxe din sudul Albaniei de astăzi, de exemplu Butrint sau Berat au fost subordonate atunci arhiepiscopiei autocefale din Ohrida. Marea Schismă din 1054 și-a făcut treptat efectul și în Albania. La început, unitatea teritorial-canonică a mitropoliei din Durrës s-a păstrat. Separarea a avut loc abia în secolul al XII-lea când și Roma și Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
Epirului. Ca urmare a cuceririi Albaniei de către Imperiul Otoman în 1478, islamul s-a răspândit rapid și a devenit a treia religie a provinciei. Musulmanii au ajuns foarte rapid majoritari. Administrația islamică a subordonat toate episcopiile ortodoxe din Albania arhiepiscopiei autocefale din Ohrid, care a fost protejată pentru mult timp de musulmani. În secolele al XV-lea și al XVI-lea foarte mulți creștini din sudul Albaniei au emigrat în sudul Italiei unde au dat naștere așa numitelor biserici italo-albaneze (biserci
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
a fost numit episcop al Bisericii Ortodoxe Albaneze din America, care a devenit o eparhie de sine stătătoare a Patriarhatului Ecumenic. După încheierea primului război mondial ideile naționaliste au câștigat o importanță crucială în interiorul ortodoxiei albaneze. Proclamarea unei Biserici ortodoxe autocefale albaneze dorită foarte mult și de statul albanez a fost însă respinsă de patriarhii ecumenici Grigorie al VII-lea și Constantin al VI-lea. În 1921 cei patru episcopi ortodocși greci ai țării au fost expulzați din Albania, și s-
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
și laicilor din Albania, care a avut loc la Berat în 1922 a hotărât introducerea limbii albaneze în slujbele bisericii. De aici până la proclamarea independeței a mai fost doar un pas. În 1929 Biserica Ortodoxă din Albania s-a declarat autocefală iar arhimandritul Visarion Iuvani a fost declarat mitropolit. Numeroși preoți greci și diverși reprezentanți ai Patriarhiei Ecumenice au fost expulzați din Albania după ce Patriarhia Ecumenică a suspendat toți episcopii albanezi inițiatori ai proclamării autocefaliei. Abia în 1937, prin patriarhul Veniamin
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
eparhiile din respectivele regiuni, pentru cinstirea care li se aducea. Astfel sunt, de exemplu: În alte cazuri, Bisericile locale respective și-au declarat singure autocefalia, care le-a fost ulterior recunoscută. Aceasta a fost situația pentru: Alte Biserici au devenit autocefale mai degrabă prin decizie guvernamentală, fiind recunoscute ca atare de alte părți ale Bisericii. Astfel au fost În alte situații, autocefalia unor Biserici a fost decisă de un Sinod Ecumenic. Astfel: În alte cazuri, autocefalia este acordată de o Biserică-mamă
Autocefalie () [Corola-website/Science/333931_a_335260]
-
barbare". Totuși, mulți consideră că respectivul canon se referea la anumite regiuni din jurul vechiului Imperiu Roman, neavând nici o legătură cu lumea modernă, 1500 de ani mai târziu. Din punct de vedere istoric (a se vedea mai sus), multe dintre Bisericile autocefale din zilele noastre au fost inițial sub autoritatea Constantinopolului, datorită proximității geografice sau tradiției activității misionarilor constantinopolitani în anumite zone. Astfel încât ceea ce apare unora ca o regulă fondată pe o viziune eclesiologică, pentru alții pare a fi doar o coincidență
Autocefalie () [Corola-website/Science/333931_a_335260]
-
era suprema autoritate bisericească în Dobrogea noastră. În secolul nostru a încetat însă abia a exista eparhia Proilaviei. Dionisie venise la București pentru a pune la cale poziția bisericei din Dobrogea și a intra cu eparhia sa în organizația bisericei autocefale române. El era de 67 ani, fusese vicar al Patriarhiei și a administrat optsprezece ani eparhia. În vremea ivirii schismei bulgare - căci se știe că bulgarii s-au rupt de scaunul ecumenic în mod necanonic - Dionisie și colegul său, mitropolitul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât cea grecească din Constantinopol, față cu o biserică, în sfârșit, care e unitară în privire ierarhică, ceea ce biserica orientală nu este. Unitatea bisericei răsăritene consistă în identitatea canoanelor și a credințelor religioase, încolo nu există nici o legătură între bisericile autocefale. Dovada răsăritenii din Austria, cei din Rusia etc. Din nenorocire, biserica constantinopolitană n-a avut nicicând un caracter universal, ea a fost o restrânsă biserică special grecească și e natural că, de vreme ce n-a căutat a-și da o importanță
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o legătură cât de slabă s-a stabilit cândva și că Țara Românească n-a mers din capul locului pe calea lui Roman Vodă al Moldovei, care, din momentul în care a organizat biserica țării sale, a și declarat-o autocefală. Revenind asupra cestiunii, vom vedea că și amănuntele se grupează în favorul respingerii pur și simplu a unor asemenea pretențiuni, nejustificate prin nimic. [ 3 mai 1880] [""ROMÎNUL" ÎN ZILELE TRECUTE... "] "Romînul" în zilele trecute se luase la întrecere de spirit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
28, care a devenit art. 27, fiind ulterior votat în forma sa finală. Conținutul lui era identic cu cel al fostului articol 27, numai că el cuprindea o precizare foarte importantă referitoare la Biserica ortodoxă română: „Biserica ortodoxă română este autocefală și unitară în organizarea sa. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege“49. Un alt eveniment important pentru cultele religioase și implicit pentru Biserica ortodoxă l-a constituit publicarea Decretului-lege nr. 177 din 4
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu de mult, adică până la o vârstă destul de înaintată, nici n-a știut cu adevărat cine sunt sumeranii. Poate că, auzind în treacăt despre Biserica sumerană, a făcut în subconștient legătura cu ceva ce ar fi fost "biserica suverană", adică autocefală ori poate că s-a făcut undeva în creierul său conexiunea cu sumerienii. Când, aflând mai multe, și-a recunoscut ignoranța în fața câtorva apropiați, aceștia l-au consolat că ei habar n-au nici acum despre acest subiect, dar scuze
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Bisericile autonome sunt Biserici care funcționează în state suverane și care aspiră la statutul de autocefalie, dar, din diferite motive (lipsa de credincioși, statutul de religie minoritară în acel stat, stadiul actual de dezvoltare eclesială), nu pot funcționa ca Biserici autocefale. Potrivit lui Constantinos Pitsakis, există o diferență între autonomia formală (denumită "autocefalie mică", o autocefalie care este dificil sau chiar imposibil de a fi dobândită) și diferite forme de autonomii non-formale, dezvoltate în interiorul Bisericilor 229. Autonomia religiilor ca parte a libertății
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pp. 275-277. 239 Nr. 952/03, CEDO - 2007. 240 Nr. 77703/01, CEDO - 2007. 241 În Ucraina există 3 jurisdicții canonice majore care se dispută între ele. Biserica Ortodoxă Ucraineană - Patriarhia Kiev, Biserica Ortodoxă Ucraineană - Patriarhiei Moscova și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană. Pentru o descriere detaliată a conflictelor canonice în Ucraina, vezi: Radu Preda, Ortodoxia & ortodoxiile.Studii social-teologice, în op. cit., pp. 82 și urm. 242 Nr. 798/05, CEDO - 2009. 243 Nos. 412/03 și 35677/04, CEDO - 2009. 244 Appl
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
bronz.” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • înrudirea: „Hai că mă duc eu să răpesc pe fata Genarului.” (M. Eminescu, P.L., p. 11); • dependența (socială sau social-politică): „E cel ce-a spus odată-n senat în tinerețe,/Primatul României că-i autocefal.” (T. Arghezi, I, p. 466); • originea: „La zgomotul ușor al pașilor lui Făt-Frumos, fata-și ridică ochii albaștri ca undele lacului.” (M. Eminescu, P.L., p. 7), „Cum se poate lumina lunii odată s-o vezi/și-apoi s-o trădezi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... - și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
folosirea iconomiei și acriviei în viața Bisericii. Lucrarea cunoscută sub numele de iconomie bisericească își are originea în Evanghelie și în Tradiția Ecclesiei (Predania). Deși este menționată în mai multe scrieri ale Părinților Bisericii, în anumite decizii conciliare ale Bisericilor autocefale sau în studiile teologilor contemporani, Biserica Ortodoxă nu a dat încă o definiție oficială a noțiunii de iconomie. În pofida acestor lucruri, Biserica manifestă iconomia la nivelul conștiinței sale, practicând-o din dorința de a-și împlini misiunea. Plecând de la conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]