199 matches
-
mai multe standardizări în cursul istoriei. Prima stadardizare are loc la începutul secolului al XIII-lea, sub domnia primului rege sârb, Ștefan I Nemanjić. Este efectuată de fratele acestuia, Rastko Nemanjić, mai cunoscut că Sfanțul Sava, întemeietorul bisericii ortodoxe sârbe autocefale, în jurul anului 1220. În acea vreme, scrierea limbii sârbe începe să se îndepărteze de cea a limbii slavone, în sensul că se adaptează bine la schimbările fonetice ce au avut loc până atunci. Limba astfel rezultată se numește sârbo-slavă, iar
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
acestei arhidioceze, punând capăt perioadei de provizorat de după al Doilea Război Mondial în care administrația ecleziastică a regiunii formate din partea Arhidiocezei Vilniusului rămasă în granițele Poloniei. Tot aici se află și reședința Arhiepiscopiei Białystokului și Gdańskului din cadrul Bisericii Ortodoxe Poloneze autocefale. Białystok are cea mai mare concentrație de ortodocși din Polonia. La Białystok, există și câteva biserici protestante: una luterană, două penticostale, una baptistă, o congregație a Bisericii lui Dumnezeu în Hristos și o biserică adventistă de ziua a șaptea. De
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
(greacă: "Χριστόδουλος") (n. 16 ianuarie 1939, Xanthi, d. 28 ianuarie 2008, Atena), a fost un arhiepiscop grec, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Greciei. "Christos Paraskevaides" (greacă: "Χρήστος Παρασκευαΐδης") s-a născut la Xanthi, în nordul Greciei. În anul 1962 a obținut o diplomă în drept, iar în 1967 alta în teologie. Ulterior își va lua și doctoratul în teologie. În 1961
Christodoulos al Atenei () [Corola-website/Science/311418_a_312747]
-
sau mai oficial Biserică Ortodoxă Autocefală din Polonia (), este una dintre bisericile autocefale ale creștinismului ortodox. A fost formată în 1924, când Polonia și-a recăpătat independență după Primul Război Mondial, cu scopul de a acomoda creștini ortodocși din partea orientală a țării. Biserica Ortodoxă din Polonia
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
sau mai oficial Biserică Ortodoxă Autocefală din Polonia (), este una dintre bisericile autocefale ale creștinismului ortodox. A fost formată în 1924, când Polonia și-a recăpătat independență după Primul Război Mondial, cu scopul de a acomoda creștini ortodocși din partea orientală a țării. Biserica Ortodoxă din Polonia este cu cei circa 600.000-800.000
Biserica Ortodoxă Poloneză () [Corola-website/Science/310333_a_311662]
-
Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei (în albaneză: "Kisha Orthodhokse Autoqefale e Shqipërisë") este una din cele paisprezece Biserici Ortodoxe existente. Este alcătuită din Arhiepiscopia de Tirana-Durrës și eparhiile din Berat, Gjirokastra, Korça, Apollonia și Kruja. Majoritatea creștinilor ortodocși din Albania trăiesc în sudul
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
jurisdicția canonică a patriarhatului ecumenic din Constantinopol. Această situație a luat sfârșit o dată cu victoria bizantinilor asupra bulgarilor, în anul 1018. O parte a episcopiilor ortodoxe din sudul Albaniei de astăzi, de exemplu Butrint sau Berat au fost subordonate atunci arhiepiscopiei autocefale din Ohrida. Marea Schismă din 1054 și-a făcut treptat efectul și în Albania. La început, unitatea teritorial-canonică a mitropoliei din Durrës s-a păstrat. Separarea a avut loc abia în secolul al XII-lea când și Roma și Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
Epirului. Ca urmare a cuceririi Albaniei de către Imperiul Otoman în 1478, islamul s-a răspândit rapid și a devenit a treia religie a provinciei. Musulmanii au ajuns foarte rapid majoritari. Administrația islamică a subordonat toate episcopiile ortodoxe din Albania arhiepiscopiei autocefale din Ohrid, care a fost protejată pentru mult timp de musulmani. În secolele al XV-lea și al XVI-lea foarte mulți creștini din sudul Albaniei au emigrat în sudul Italiei unde au dat naștere așa numitelor biserici italo-albaneze (biserci
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
a fost numit episcop al Bisericii Ortodoxe Albaneze din America, care a devenit o eparhie de sine stătătoare a Patriarhatului Ecumenic. După încheierea primului război mondial ideile naționaliste au câștigat o importanță crucială în interiorul ortodoxiei albaneze. Proclamarea unei Biserici ortodoxe autocefale albaneze dorită foarte mult și de statul albanez a fost însă respinsă de patriarhii ecumenici Grigorie al VII-lea și Constantin al VI-lea. În 1921 cei patru episcopi ortodocși greci ai țării au fost expulzați din Albania, și s-
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
și laicilor din Albania, care a avut loc la Berat în 1922 a hotărât introducerea limbii albaneze în slujbele bisericii. De aici până la proclamarea independeței a mai fost doar un pas. În 1929 Biserica Ortodoxă din Albania s-a declarat autocefală iar arhimandritul Visarion Iuvani a fost declarat mitropolit. Numeroși preoți greci și diverși reprezentanți ai Patriarhiei Ecumenice au fost expulzați din Albania după ce Patriarhia Ecumenică a suspendat toți episcopii albanezi inițiatori ai proclamării autocefaliei. Abia în 1937, prin patriarhul Veniamin
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
mai multe încercări, la 25 aprilie 1885 Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea confirmă autocefalia Bisericii noastre. La 30 mai 1885, Mitropolitul Primat al României, Calinic Miclescu, a trimis o scrisoare de mulțumire Patriarhiei Ecumenice, anunțând deopotrivă celelalte Biserici surori autocefale despre recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Calinic Miclescu a trecut la cele veșnice la 14 august 1886, în București. "De piatră la rinichi și bășică" - scrie Constantin Bacalbașa în "Bucureștii de altădată". A fost înmormântat la Mănăstirea
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
, în albaneză "Anastas Janullatos", în greacă "Αναστάσιος Γιαννουλάτος" (n. 4 noiembrie 1929, Pireu, Grecia) este arhiepiscopul ortodox al Tiranei, al Durrës-ului și al întregii Albanii și totodată Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale din Albania. Anastatios Yannoulatos a crescut în Grecia. Încă din perioada studenției a început să participe la activitatea de catehizare a tineretului Bisericii Ortodoxe din Grecia. În 1961 a ajuns prin intermediul activitații desfășurate să intre în contact și să lucreze
Anastasios Yannoulatos () [Corola-website/Science/310472_a_311801]
-
ecumenică, intervine în ajutorarea Bisericii Bulgare, Biserica Rusă, care le va oferi timp de 40 de ani Sf. Mir, după care până în 1945 au intervenit românii și sîrbii, schisma fiind retrasă în anul menționat, iar tot în acest an, devine autocefală. Revolta Bulgara din 1876 a pus problema bulgara în atenția comunității democratice mondiale, iar tot în acest an, în Bulgaria se comit multe măceluri. Aceasta a fost justificarea războiului Rusiei din 1877, împotriva Turciei otomane, care a dus la eliberarea
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
(în ; prescurtat СПЦ / SPC) sau Biserică Sârbă este o biserică ortodoxă autocefala, situându-se pe locul șase ca importanță după Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim și Rusia. Este a doua biserică ortodoxă slavă că vechime din lume (după Biserică Ortodoxă Bulgară), precum și cea mai occidentală biserică ortodoxă din Europa. Exercita jurisdicție asupra creștinilor
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Biserică Ortodoxă Bulgară), precum și cea mai occidentală biserică ortodoxă din Europa. Exercita jurisdicție asupra creștinilor ortodocși din Șerbia și a populației din diaspora. Patriarhul Șerbiei servește că primul între egali ai bisericii; Actualul patriarh este Sfințenia Să, Irinej. este membră autocefala a comuniunii ortodoxe situată în principal în Șerbia (inclusiv Kosovo), Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Republică Macedonia, precum și Croația. Deoarece mulți sârbi au emigrat în țări străine, acum exista biserici ortodoxe sârbe în întreaga lume. Biserică Ortodoxă Sârbă deține numeroase
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
de-a lungul veacurilor a sprijinit și cultivat idealurile de libertate și progres al poporului sîrb. Urmează după moartea lui Gavril (†1950), patriarhul Vichentie (1950-1958), el fiind cel care a reușit să stabilească legături de amiciție cu celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale; activitatea lui că patriarh fiind doar de opt ani, după care în 1958 acesta trece în neființă, si scaunul patriarhal este cedat Episcopului Jicei, Gherman care merge pe urmele lui Vichentie, el întărind și mai tare relațiile cu Bisericile Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
activitatea lui că patriarh fiind doar de opt ani, după care în 1958 acesta trece în neființă, si scaunul patriarhal este cedat Episcopului Jicei, Gherman care merge pe urmele lui Vichentie, el întărind și mai tare relațiile cu Bisericile Ortodoxe autocefale, prin vizite reciproce și alianțe, acesta reușește că Biserică Ortodoxă Sîrbă să devină membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, el fiind ales în 1968 președinte al Consiliului. Biserică Ortodoxă autonomă a Macedoniei apelează în 1966, la Soborul arhieresc, pentru a
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
că Biserică Ortodoxă Sîrbă să devină membră a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, el fiind ales în 1968 președinte al Consiliului. Biserică Ortodoxă autonomă a Macedoniei apelează în 1966, la Soborul arhieresc, pentru a primi aprobarea de a se numi Biserică autocefala, dar dorința aceasta este respinsă de Sfanțul Sobor, pe motivul că Biserică Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplinește exigențele necesare pentru a deveni autocefala, iar această la scurt timp după refuzarea primită, se declară ea unilateral, Biserica autocefala, dar ea a
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
a Macedoniei apelează în 1966, la Soborul arhieresc, pentru a primi aprobarea de a se numi Biserică autocefala, dar dorința aceasta este respinsă de Sfanțul Sobor, pe motivul că Biserică Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplinește exigențele necesare pentru a deveni autocefala, iar această la scurt timp după refuzarea primită, se declară ea unilateral, Biserica autocefala, dar ea a rămas nerecunoscuta de celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale, ca făcând parte din ele. Așa se ajunge că în 1970, Biserica Ortodoxă Sîrbă, să dețină
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
se numi Biserică autocefala, dar dorința aceasta este respinsă de Sfanțul Sobor, pe motivul că Biserică Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplinește exigențele necesare pentru a deveni autocefala, iar această la scurt timp după refuzarea primită, se declară ea unilateral, Biserica autocefala, dar ea a rămas nerecunoscuta de celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale, ca făcând parte din ele. Așa se ajunge că în 1970, Biserica Ortodoxă Sîrbă, să dețină 28 eparhii, atât pe teritoriul Iugoslaviei, cât și în exteriorul acesteia, iar cuvântul hotărâtor
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
Sfanțul Sobor, pe motivul că Biserică Ortodoxă a Macedoniei nu îndeplinește exigențele necesare pentru a deveni autocefala, iar această la scurt timp după refuzarea primită, se declară ea unilateral, Biserica autocefala, dar ea a rămas nerecunoscuta de celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale, ca făcând parte din ele. Așa se ajunge că în 1970, Biserica Ortodoxă Sîrbă, să dețină 28 eparhii, atât pe teritoriul Iugoslaviei, cât și în exteriorul acesteia, iar cuvântul hotărâtor în chestiuni bisericești îl are Sfanțul Sobor Arhieresc, format din
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
și cultele religioase. Biserica Ortodoxă Română este instituția religioasă din România cu cel mai mare număr de credincioși. Biserica Ortodoxă, cu tradiții de aproape două milenii, are rădăcini adânci în domeniul cultural și social din România. Ea este o biserică autocefală care se află în comuniune cu celelalte biserici ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,7%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2002, . Ponderea comunităților religioase aparținătoare altor ramuri ale creștinismului
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
rromi . Alte minorități naționale lipsite de un stat propriu mai sunt: găgăuzii, sărăcăcianii, și vlahii. Principala religie a zonei este creștinismul ortodox, catolicismul și islamul. Sunt practicate diferite tradiții locale pentru fiecare credință, fiecare țară ortodoxă având propria biserică națională autocefală. Ortodoxia este religia majoritară în următoarele țări: Catolicismul este religia principală în următoarele țări: Islamul este religia principală în următoarele țări: În următoarele țări sunt practicate mai multe religii:
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
să mărească numărul credincioșilor aflați sub ascultarea sa. De asemenea, Patriarhul Constantinopolului este și în prezent considerat de către bisericile ortodoxe drept șef onorific, simbolic, al ortodoxiei. Este binecunoscută poziția de „Primul dintre egali” pe care o are față de celelalte biserici autocefale aflate în deplină comuniune liturgică. Tensiunile dintre est și vest au avut mai multe cauze:
Marea Schismă () [Corola-website/Science/298260_a_299589]
-
substantivului și a infinitivului verbelor, precum și prin articolul hotarât sufixat. Bulgaria se consideră oficial a fi stat laic. Constituția garantează libertatea religioasă, dar desemnează creștinismul ortodox ca religie „tradițională”. Majoritatea populației (76%) se identifică drept ortodocși. Biserica Ortodoxă Bulgară este autocefală din 927, și are 12 episcopii cu 2.000 de preoți. Alte organizații religioase sunt musulmanii (10%), romano-catolicii (0,8%) și protestanții (1,1%); 0,2% practică alte credințe și 11,8% nu se identifică cu nicio religie. Guvernul estima
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]