270 matches
-
fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
o sinagogă, vile de patrimoniu, Institutul Medico-Legal, Operetă, Hala Unirii, Stadionul Republicii, Institutul de Educație Fizică, Arhivele Statutului, Arsenalul Armatei, Spitalul Brâncovenesc...” Cititorul retrăiește alături de autori mizeriile vieții cotidiene sub călcâiul ceaușist, inclusiv minciuna belșugului alimentar și vestimentar, cenzura și autocenzura, dedublarea gândirii chiar și la copii, totul scris cu o inteligență scăpărătoare și un umor de o excelentă calitate. În capitolul „Cine au fost Ceaușeștii?” se face o caracterizare a personalității celor doi parveniți. Ea „proastă, rea, țâfnoasă, intolerantă, vulgară
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
și cei trecuți în scrierile sacre, misionari transcedentali, cunoscuți atât prin faptele lor cât și prin mesaj și revelații de care sunt convinși milioane și chiar miliarde de oameni. Atentatul împotriva lui Charlie Hebdo trebuie să îndemne la cenzura și autocenzura față de lunga listă a lucrurilor care îi pot ofensa pe islamiști. Bunul simț spune să nu provoci dacă ești un om înțelept, cunoscând că „Prostul gust nu este o crimă dar poate conduce la crimă” Sărmanii Charlie caricaturiști ( cetățeni francezi
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
Actualitate > CEVA E PUTRED ÎN ... PARIS! Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Frica ucide libertatea. Cel mai rău ar fi să ni se facă teamă. Tot mai multă teamă. Să ne autocenzurăm. Ca pe vremea României comuniste. Libertatea când se negociază, dispare. Unii au ajuns să ucidă că n-au simțul umorului. Andrei Pleșu spunea atât de inspirat că a crede în Dumnezeu înseamnă să-ți pui întrebări. Dar fanaticii exact asta
CEVA E PUTRED ÎN … PARIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376165_a_377494]
-
să normalizeze discursurile și conduitele. Stilul care se conturează nu este unul al moderației, ci acela al unei violențe diluate, fățarnice, omniprezente, care interzice orice deviație și impune alienarea resemnată sau, și mai rău, înclinația spre dublul limbaj și spre autocenzură. Se instalează un cenușiu uniform, împrăștiat la intervale regulate de gălăgia spectacolelor patriotice. Constrîngerea presei are loc în 1974: sînt interzise atacurile împotriva partidului, împotriva conducătorilor lui, informațiile care ar fi putut să tulbure ordinea publică, ofensele contra bunelor maniere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii comuniste, C. încredințează acestor pagini scrise pentru sertar gânduri de revoltă și neputință disperată în fața degradării continue a vieții. Autorul se supune unui
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
despre „obsedantul deceniu”, el referindu-se însă de-a dreptul la perioada ceaușistă. Există, desigur, în Drumul Cavalerilor, ca în orice operă explicit angajată, o anumită doză de schematism, care însă nu compromite nici autenticitatea, nici credibilitatea mesajului. Renunțând la autocenzura politică, preventiv autoprotectoare, obișnuită în epocă, critica este aici radicală, neatenuată de omisiuni și eludări, astfel încât romanul ajunge să conteste practic sistemul (iar reacția autorităților din vremea apariției primului volum apare astfel ca firească: caracterul subversiv al romanului e indubitabil
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
la o bună Înțelegere a discuțiilor. În grupul persoanelor intervievate, sunt suprareprezentați foștii profesori pensionari de la Parteihochschule Karl Marx, fiind printre cei mai mult dispuși să vorbească despre trecut fără a-și simți amenințată situația actuală. O anumită formă de autocenzura se făcea totuși simțită: evitarea de a face aprecieri critice, căutarea mai ales a „părților bune” ale fostei instituții, chiar și atunci când era vorba despre cineva care avea reputația de a avea „gură sloboda”. Cei mai mulți dintre ei acuzau o conjunctură
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
elementar și plin de „principiile fundamentale” ale marxism-leninismului, formulate inițial În anii 1920-1930. Producția de manuale sau cercetarea istorică a surselor filosofice sau economico-politice ale marxismului, analizele mișcării politice muncitorești, socialiste și comuniste, erau prea mult marcate de cenzură și autocenzura sau de deciziile „strategice” externe (ale Biroului Politic de la Moscova). De aceea este de luat În considerare și implicarea membrilor școlilor de partid În confruntările ideologice și științifice, pentru a putea Înțelege sensul transformărilor care au avut loc din momentul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de moment” (Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut pe unii nu numai să nu exprime ce gândeau, ci chiar să nu gândească ce gândeau” (Paul Goma, Cenzura, autocenzura și paraliteratura). Revista militează pentru rezistența scriitorului român ca singura șansă de a duce literatura contemporană „pe poziții cu adevărat fără întoarcere” (Monica Lovinescu, Evazionismul: o falsă problemă). Tabloul deteriorării vieții literare sub presiunea politicului este completat de documente precum
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
sunt scriitorii, ale căror reacții oscilează între un pol „ontologic” (atitudinea constantă) și unul „pragmatic” (adaptarea conjuncturală). Fără a emite judecăți morale, autorul realizează o clasificare și o analiză minuțioasă a „strategiilor identitare” din lumea literară, de la rezistența poltică până la autocenzură. O temă similară abordează și studiul Povestirile vieții (2003), situat la joncțiunea între sociologie, psihologie și naratologie. Folosindu-se metoda abordării biografice, în care subiecții - în cazul de față lucrători într-o întreprindere socialistă - sunt încurajați să-și povestească trecutul
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct de vedere stereotip (ca slabi, răi și imposibil de abordat); - presiunea spre conformitate - disidențele de orice fel sunt respinse; - autocenzura - membrii își cenzurează singuri astfel de disidențe în numele gândirii grupului; - iluzia unanimității - determinată de autocenzurare, combinată cu presiunea spre conformare; astfel apare un consens aparent care pare că validează toate deciziile grupului; - gardienii minții (mindguards) - anumiți membri protejează grupul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
situații. 3. Gândirea de grup (groupthink) este un fenomen negativ întâlnit la echipele înalt coezive. În principiu, el se manifestă prin: iluzia invulnerabilității, raționalizarea, încrederea necondiționată în moralitatea grupului, privirea oponenților dintr-un punct de vedere stereotip, presiunea spre conformitate, autocenzura, iluzia unanimității și apariția așa-numiților gardieni ai minții (mindguards). Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un prim exercițiu presupune să alcătuiți o listă cu toate grupurile din care faceți parte (formale sau informale) și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuia să știi că nu ai făcut totul. Când îl auzeam pe Ceaușescu că trebuie să facem totul, simțeam fiori pe șira spinării. Tehnica aceasta de a te scoate vinovat din orice era utilizată pentru a controla, pentru a impune autocenzura, frica de a nu greși”. Un fost judecător reflectează astfel asupra modului în care se făcea îndoctrinarea: „Nebunia era modul cum erau tratați oamenii, modul în care se dorea să fie manipulați, să-i transformi în roboți care să aplaude
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a șters Încă nici pentru ei. O demonstrează furia autobiografică ce a pus stăpânire pe foștii responsabili comuniști, destinată nu numai să propună versiunile lor ex post ale evenimentelor, dar, poate că Înainte de toate, să se elibereze de propria lor autocenzură din perioada comunistă. Aceste biografii catartice (Am rupt tăcerea a fostului prim-ministru polonez Piotr Jaroszewicz sau E timpul mărturisirii a filosofului Adam Schaff, sau Înainte să fiu judecat a lui Mieczyslaw Rakowski) se situează de fapt par excellence Într-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un pretext biblic”, pretext de la care s-a străduit să preia „îmbinarea de eglogă și de psalm, de incantație și melopee, o ambianță, o lungime de undă!” Prin producția poetică publicată după război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată subordonare față de slujirea propagandistică a unor comandamente emanând de la opțiunea politică la care aderase anterior. Începând cu Niște fabule mici și mari pentru mari și mici (1946
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
timiditate sau umilință. Modestia este o atitudine de rezervă, o atitudine de precauție În relațiile cu ceilalți, raportată Însă la propria imagine socială. Ea evită excesele, ambiția, situațiile prin care individul s-ar putea remarca, practicând o măsură sau o autocenzură excesivă și riguroasă față de propria sa persoană. Spre deosebire de modestie, timiditatea poate fi socotită ca o „maladie stranie” (Alaină. Ea este o retragere În sine, tendința de a evita contactele exterioare, expunerea În public, prudența exagerată față de evenimentele periculoase sau obstacole
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau violenți. Spiritul gregar se propagă în grupul de suporteri, pornind de la elementele din arenă (conduitele în momentul unui meci de box presupun o relație mult mai dură decât acelea ale spectatorilor la un meci de tenis, contextul social determinând autocenzura spectatorilor/suporterilor). Orientarea de către un sistem social al acțiunii membrilor săi se face prin a produce - prin chiar modul și structura sa - modele de interpretare și de acțiune variabile structurale, care sunt scheme interpretative și comportamentale, pe baza cărora omul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
în final o odă - un panoptic alcătuit din ipostaze ale prozaicului cotidian, traversate frecvent de ecouri mitice, prin intermediul unui eu liric care se simte ultragiat de real, în abordarea căruia se manifestă însă cu dezinvoltură, deși nu poate fi ignorată autocenzura, până la un punct, a expansiunilor sufletești, pe care și-o impune. Scrise în vers liber, apropiindu-se uneori de fragmentarism, poemele din volum pot fi considerate o ilustrare a postmodernismului, aici regăsindu-se multe dintre atributele fenomenului cultural amintit, între
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
chiar se gîndea să meargă la un medic. Nu remușcările - vagi - Îl nelinișteau, ci neputința; nu mai putea Întoarce, În vreun fel, ceva: plăcerile de odinioară, libertatea de atunci, mai ales; nu dăduse nimănui seamă; acum se Împotrivea sieși, se autocenzura, nu ar fi crezut niciodată așa ceva. Nu devenise mai Înțelept ori mai moral, vorbe mari, Își pierduse elanul doar, asta era! - și se mai liniștea. Se gîndise să renunțe la catedră; o mare prostie; el preda etica după manuale, putea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
experiențele trăite. Postulatul pe care se sprijină maniera non-directivă de intervievare este acela că elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și raționalizare. Non-directivitatea nu este numai o problemă de tehnică (de manieră) de intervievare, ci și o problemă de atitudine generală față de interlocutor. Interviul nondirectiv va fi acompaniat, în intervenția socială, de o sumă de aplicații de genul tehnicilor de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Consiliului județean Vaslui. Doar câteva foi volante (printre care "Rulmentul" cu C-tin Clisu și G. Irava) și câteva reviste școlare. Crunta bătaie administrată preventiv de securitate celor cu mașini de scris (cumpărate cu aprobare și înregistrarea caracterelor) "impuneau" o autocenzură aspră, aspră ( autorul "s-a bucurat" și de confiscările unor documente istorice) . Cenzura de la acest singur ziar județean era cea impusă prin lege, cu verificator special (Petru Necula, mulți ani !) peste care nu trecea nimeni, dar și generată de frica
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o omogenizantă orwelliană "langue de bois" * exprimat într-un discurs partizan, patetic, hipersubiectivizat * orientat spre "educarea maselor" * orientat spre entertainment și în cel mai bun caz infotainment în cadența alertă a clipului publicitar și videoclipului (MTV). * deformat de cenzură și autocenzură (pozitivă what to say și negativă what not to say, practicată din anul 1947) Cenzura a creat trei universuri informaționale: i) cel oficial vizînd manipularea și disimularea în scop partinic; ii) cel neoficial la nivelul interpersonal al zvonului și iii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
operelor parodice ca parteneri de erudită dispută într-un dialog desfășurat fie între generații, fie între școli literare situate, polemic, la antipozi, invocând cunoscuta teorie a dialogismului, se regăsește, de asemenea, la nivel terminologic. Ca mecanism autogenerator, dar și de autocenzură al literaturii, parodia ia în calcul și "ridiculizarea unei școli literare adverse, desființarea sistemului ei de creație, "demascarea"" acesteia", ajungând să promoveze ceea ce s-a numit devierea de la normă. O asemenea operație practică parodistul prin introducerea unui procedeu preluat procedeul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]